Luke 18 Cross References - Romanian

¹ Isus le -a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase. ² El le -a zis:,,Într'o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina. ³ În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el, şi -i zicea:,Fă-mi dreptate în cearta cu pîrîşul meu.` <sup>4</sup> Multă vreme n'a voit să -i facă dreptate. Dar în urmă, şi -a zis:,Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez, <sup>5</sup> totuş, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.` ⁶ Domnul a adăogat:,Auziţi ce zice judecătrul nedrept? ⁷ Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, cari strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei? ⁸ Vă spun că le va face dreptate în curînd. Dar cînd va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pămînt?`` <sup>9</sup> A mai spus şi pilda aceasta pentru unii cari se încredeau în ei înşişi că sînt neprihăniţi, şi dispreţuiau pe ceilalţi. <sup>10</sup> ,,Doi oameni s'au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, şi altul vameş. <sup>11</sup> Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel:,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta. <sup>12</sup> Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele.` <sup>13</sup> Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi -i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea:,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!` <sup>14</sup> Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s'a pogorît acasă socotit neprihănit decît celalt. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat.`` ¹⁵ I-au adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, cînd au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia cari -i aduceau. ¹⁶ Isus a chemat la Sine pe copilaşi, şi a zis:,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei. ¹⁷ Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu niciun chip nu va intra în ea.`` <sup>18</sup> Un fruntaş a întrebat pe Isus:,,Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?`` ¹⁹ ,,Pentruce Mă numeşti bun?`` i -a răspuns Isus.,,Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu. <sup>20</sup> Ştii poruncile:,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.`` ²¹ ,,Toate aceste lucruri,`` I -a zis el,,,le-am păzit din tinereţea mea.`` ²² Cînd a auzit Isus aceste vorbe, i -a zis:,,Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.`` <sup>23</sup> Cînd a auzit el aceste cuvinte, s'a întristat de tot; căci era foarte bogat. <sup>24</sup> Isus a văzut că s'a întristat de tot, şi a zis:,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii! <sup>25</sup> Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.`` ²⁶ Cei ce -L ascultau, au zis:,,Atunci cine poate fi mîntuit?`` <sup>27</sup> Isus a răspuns:,,Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu.`` ²⁸ Atunci Petru a zis:,,Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.`` <sup>29</sup> Şi Isus le -a zis:,,Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să-şi fi lăsat casa, sau nevasta, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii, pentru Împărăţia lui Dumnezeu, <sup>30</sup> şi să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa vecinică.`` ³¹ Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le -a zis:,,Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini. ³² Căci va fi dat în mîna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; ³³ şi, după ce -L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.`` <sup>34</sup> Ei n'au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus. <sup>35</sup> Pe cînd Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lîngă drum şi cerşea. <sup>36</sup> Cînd a auzit norodul trecînd, a întrebat ce este. <sup>37</sup> I-au spus:,,Trece Isus din Nazaret.`` ³⁸ Şi el a strigat:,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!`` <sup>39</sup> Ceice mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare:,,Fiul lui David, ai milă de mine!`` ⁴⁰ Isus S'a oprit, şi a poruncit să -l aducă la El; şi, după ce s'a apropiat, l -a întrebat: ⁴¹ ,,Ce vrei să-ţi fac?``,,Doamne,`` a răspuns el,,,să-mi capăt vederea.`` <sup>42</sup> Şi Isus i -a zis:,,Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te -a mîntuit.`` ⁴³ Numaidecît, orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, cînd a văzut cele întîmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.

⁹ Iacov a zis:,,Dumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu Doamne, care mi-ai zis:,,Întoarce-te în ţara ta şi în locul tău de naştere, şi voi îngriji ca să-ţi meargă bine! ¹⁰ Eu sînt prea mic pentru toate îndurările şi pentru toată credincioşia, pe care ai arătat -o faţă de robul Tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, şi iată că acum fac două tabere. ¹¹ Izbăveşte-mă, Te rog, din mîna fratelui meu, din mîna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină şi să mă lovească, pe mine, pe mame şi pe copii. ¹² Şi Tu ai zis:,,Eu voi îngriji ca să-ţi meargă bine, şi-ţi voi face sămînţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.``

²⁴ Iacov însă a rămas singur. Atunci un om s'a luptat cu el pînă în revărsatul zorilor. ²⁵ Văzînd că nu -l poate birui, omul acesta l -a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s'a scrîntit încheietura coapsei lui Iacov, pe cînd se lupta cu el. ²⁶ Omul acela a zis:,,Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.`` Dar Iacov a răspuns:,,Nu Te voi lăsa să pleci pînă nu mă vei binecuvînta.``

⁸ Ce nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieţii, cînd îi ia sufletul? ⁹ Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el? ¹⁰ Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?

¹³ O! dacă n'aş fi încredinţat că voi vedea bunătatea Domnului pe pămîntul celor vii!...

¹⁶ Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa. ¹⁷ Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.

² Tu asculţi rugăciunea, de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.

³ Ai milă de mine, Doamne! Căci toată ziua strig către Tine.

¹⁷ El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.

⁵ Doamne, către Tine strig, şi zic:,,Tu eşti scăparea mea, partea mea de moştenire pe pămîntul celor vii.`` ⁶ Ia aminte la strigătele mele, căci sînt nenorocit de tot. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, căci sînt mai tari decît mine. ⁷ Scoate-mi sufletul din temniţă, ca să laud Numele Tău! Cei neprihăniţi vor veni să mă înconjoare, cînd îmi vei face bine.

¹² Voi Mă veţi chema, şi veţi pleca; Mă veţi ruga, şi vă voi asculta.

⁷ Cînd îmi tînjea sufletul în mine, mi-am adus aminte de Domnul, şi rugăciunea mea a ajuns pînă la Tine, în Templul Tău ce sfînt.

⁵ Apoi le -a mai zis:,,Dacă unul dintre voi are un prieten, şi se duce la el la miezul nopţii, şi -i zice:,Prietene, împrumută-mi trei pîni, ⁶ căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, şi n'am ce -i pune înainte;` <sup>7</sup> şi dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde:,Nu mă turbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sînt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pîni`, - ⁸ vă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie. ⁹ Deaceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.

³⁶ Vegheaţi dar în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, cari se vor întîmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.``

¹² Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune.

¹ Deaceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care am căpătat -o, noi nu cădem de oboseală.

⁹ Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.

¹⁸ Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii,

⁶ Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţămiri.

² Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţămiri.

¹² Epafra, care este dintr'ai voştri, vă trimete sănătate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se luptă pentru voi în rugăciunile sale, pentruca, desăvîrşiţi şi deplin încredinţaţi, să stăruiţi în voia lui Dumnezeu.

¹⁷ Rugaţi-vă neîncetat.

³ Uitaţi-vă dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentruca nu cumva să vă pierdeţi inima, şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre. ⁴ Voi nu v'aţi împotrivit încă pînă la sînge, în lupta împotriva păcatului. ⁵ Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii:,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima cînd eşti mustrat de El.

²¹ Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune -i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cinci zeci şi căpetenii peste zece. ²² Ei să judece poporul în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine.

³ Dar tot se mai găseşte şi ceva bun în tine, căci ai înlăturat din ţară idolii, şi ţi-ai pus inima să caute pe Dumnezeu.`` <sup>4</sup> Iosafat a rămas la Ierusalim. Apoi a mai făcut o călătorie prin mijlocul poporului, dela Beer-Şeba, pînă la muntele lui Efraim, şi i -a adus înapoi la Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. <sup>5</sup> A pus judecători în toate cetăţile întărite din ţara lui Iuda, în fiecare cetate. <sup>6</sup> Şi a zis judecătorilor:,,Luaţi seama la ce veţi face, căci nu pentru oameni veţi rosti judecăţi; ci pentru Domnul, care va fi lîngă voi cînd le veţi rosti. <sup>7</sup> Acum, frica Domnului să fie peste voi; vegheaţi asupra faptelor voastre, căci la Domnul, Dumnezeul nostru, nu este nici o nelegiuire, nici nu se are în vedere faţa oamenilor, nici nu se primesc daruri.`` ⁸ Cînd s'a întors la Ierusalim, Iosafat a pus şi aici, pentru judecăţile Domnului şi pentru neînţelegeri, Leviţi, preoţi şi căpetenii peste casele părinteşti ale lui Israel. ⁹ Şi iată poruncile pe cari li le -a dat:,,Voi să lucraţi în frica Domnului, cu credinţă şi curăţie de inimă.

⁷ Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă, ⁸ tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare. ⁹ Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură. ¹⁰ Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii. ¹¹ Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda. ¹² Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin. ¹³ Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. ¹⁴ Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban. ¹⁵ Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior. ¹⁶ Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut. ¹⁷ Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui David.) Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul! Slava Ta se înalţă mai pe sus de ceruri. ² Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţîţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva protivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare. ³ Cînd privesc cerurile-lucrarea mînilor Tale-luna şi stelele pe cari le-ai făcut, ⁴ îmi zic:,,Ce este omul, ca să Te gîndeşti la el? Şi fiul omului, ca să -l bagi în seamă?

⁷ Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -

⁸ Drumurile sînt pustii; nimeni nu mai umblă pe drumuri. Asur a rupt legămîntul, dispreţuieşte cetăţile, nu se uită la nimeni.

¹⁶ Judeca pricina săracului şi a celui lipsit, şi era fericit. Nu înseamnă lucrul acesta a Mă cunoaşte? zice Domnul. ¹⁷ Dar tu n'ai ochi şi inimă decît ca să te dedai la lăcomie, ca să verşi sînge nevinovat, şi să întrebuinţezi asuprire şi sîlnicie.

⁶ Iată că în tine, toţi voivozii lui Israel îşi întrebuinţează puterea ca să verse sînge. ⁷ În tine, tatăl şi mama sînt dispreţuiţi, străinul este chinuit, orfanul şi văduva sînt asupriţi. ⁸ Tu Îmi nesocoteşti locaşurile Mele cele sfinte, Îmi spurci Sabatele.

¹ Am zis:,,Ascultaţi, căpetenii ale lui Iacov, şi mai mari ai casei lui Israel! Nu este datoria voastră să cunoaşteţi dreptatea? ² Şi totuş voi urîţi binele şi iubiţi răul, le jupuiţi pielea şi carnea de pe oase! ³ După ce au mîncat carnea poporului Meu, după ce -i jupoaie pielea, şi -i sfărîmă oasele; îl fac bucăţi; ca ceeace se fierbe într'o oală, ca şi carnea dintr'un cazan,

⁴ Multă vreme n'a voit să -i facă dreptate. Dar în urmă, şi -a zis:,Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez,

¹⁴ gura le este plină de blestem şi de amărăciune; ¹⁵ au picioarele grabnice să verse sînge; ¹⁶ prăpădul şi pustiirea sînt pe drumul lor; ¹⁷ nu cunosc calea păcii; ¹⁸ frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.``

¹⁹ ,,Blestemat să fie cel ce se atinge de dreptul străinului, orfanului şi văduvei!`` -Şi tot poporul să răspundă:,,Amin!``

⁵ Împăratul i -a zis:,,Ce ai?`` Ea a răspuns:,,Da, sînt văduvă, bărbatul mi -a murit! <sup>6</sup> Roaba ta avea doi fii; amîndoi s'au certat pe cîmp, şi n'a fost nimeni să -i despartă; unul a lovit pe celalt, şi l -a omorît. <sup>7</sup> Şi iată că toată familia s'a ridicat împotriva roabei tale, zicînd:,Scoate încoace pe ucigaşul fratelui său! Vrem să -l omorîm, pentru viaţa fratelui său pe care l -a ucis; vrem să nimicim chiar şi pe moştenitor!` Ei ar stinge astfel şi tăciunele care-mi mai rămîne, ca să nu lase bărbatului meu nici nume nici urmaş viu pe faţa pămîntului.`` ⁸ Împăratul a zis femeii:,,Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.`` <sup>9</sup> Femeia din Tecoa a zis împăratului:,,Asupra mea, împărate, domnul meu, şi asupra casei tatălui meu să cadă pedeapsa; împăratul şi scaunul lui de domnie să nu aibă nimic de suferit``. ¹⁰ Împăratul a zis:,,Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să -l aduci la mine, şi nu se va mai atinge de tine.`` <sup>11</sup> Ea a zis:,,Să-şi aducă aminte împăratul de Domnul, Dumnezeul tău, pentruca răzbunătorul sîngelui să nu mărească prăpădul, şi să nu mi se nimicească fiul!`` Şi el a zis:,,Viu este Domnul, că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pămînt!`` <sup>12</sup> Femeia a zis:,,Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu, împăratul.`` Şi el a zis:,,Vorbeşte!`` <sup>13</sup> Femeia a zis:,,Pentruce gîndeşti tu astfel cu privire la poporul lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca şi vinovat cînd nu cheamă înapoi pe acela pe care l -a gonit? <sup>14</sup> Trebuie negreşit să murim, şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pămînt, cari nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viaţa, ci doreşte ca fugarul să nu rămînă izgonit dinaintea Lui. <sup>15</sup> Acum, dacă am venit să spun aceste lucruri împăratului, domnului meu, am venit pentrucă poporul m'a înspăimîntat. Şi roaba ta a zis:,Vreau să vorbesc împăratului; poate că împăratul va face ce va zice roaba sa. <sup>16</sup> Da, împăratul va asculta pe roaba sa, ca să scape din mîna celor ce caută să ne nimicească, pe mine şi pe fiul meu, din moştenirea lui Dumnezeu.` <sup>17</sup> Roaba ta a zis:,Cuvîntul domnului meu împăratul să-mi dea odihnă. Căci domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu, gata să audă binele şi răul. Şi Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine.`` ¹⁸ Împăratul a răspuns, şi a zis femeii:,,Nu-mi ascunde ce te voi întreba.`` Şi femeia a zis:,,Să vorbească domnul meu împăratul!`` ¹⁹ Împăratul a zis atunci:,,Oare mîna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?`` Şi femeia a răspuns:,,Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putinţă nici o abatere nici la dreapta nici la stînga dela tot ce a zis domnul meu împăratul. În adevăr, robul tău Ioab mi -a poruncit, şi a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte. <sup>20</sup> Ca să dea o altă înfăţişare lucrului, a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu este tot atît de înţelept ca şi un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pămînt.`` ²¹ Împăratul a zis lui Ioab:,,Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te dar, de adu înapoi pe tînărul Absalom.`` <sup>22</sup> Ioab a căzut cu faţa la pămînt, s'a închinat, şi a binecuvîntat pe împăratul. Apoi a zis:,,Robul tău cunoaşte azi că am căpătat trecere înaintea ta, împărate, domnul meu, fiindcă împăratul lucrează după cuvîntul robului său.`` ²³ Ioab s'a sculat, a plecat în Gheşur, şi a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim. ²⁴ Dar împăratul a zis:,,Să se ducă în casa lui, şi să nu-mi vadă faţa.`` Şi Absalom s'a dus în casa lui, şi n'a văzut faţa împăratului.

⁹ Dădeai afară pe văduve cu mînile goale, şi braţele orfanilor le frîngeai.

¹³ Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

¹⁷ Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!`` -

²¹ Vai, cetatea aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi! ²² Argintul tău s'a prefăcut în zgură, şi vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă. ²³ Mai marii tăi sînt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n'ajunge pînă la ei.

²⁸ Se îngraşă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiţi.

⁷ Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, cari strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei? ⁸ Vă spun că le va face dreptate în curînd. Dar cînd va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pămînt?``

³ Dregătorii nu sînt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ţi fie frică de stăpînire? Fă binele, şi vei avea laudă dela ea. ⁴ El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu, ca să -L răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău.

¹⁷ Şi el se gîndea în sine, şi zicea:,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.`

³ Ispravnicul şi -a zis:,Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi -e ruşine.

¹² Căci Cuvîntul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decît orice sabie cu două tăişuri: pătrunde pînă acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gîndurile inimii. ¹³ Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face.

¹⁶ Fiindcă ea îl necăjea şi -l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s'a umplut de o nelinişte de moarte,

²⁴ Absalom s'a dus la împărat, şi a zis:,,Iată, robul tău are tunsul oilor; să vină împăratul şi slujitorii lui la robul tău.`` <sup>25</sup> Şi împăratul a zis lui Absalom:,,Nu, fiule, nu vom veni toţi, ca să nu-ţi fie greu.`` Absalom a stăruit de el; dar împăratul n'a vrut să se ducă, şi l -a binecuvîntat. ²⁶ Absalom a zis:,,Dă voie măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi.`` Împăratul i -a răspuns:,,Pentruce să vină el cu tine?`` ²⁷ În urma stăruinţelor lui Absalom, împăratul a lăsat să meargă cu el pe Amnon şi toţi fiii săi.

²³ El nu i -a răspuns nici un cuvînt. Şi ucenicii Lui s'au apropiat şi L-au rugat stăruitor:,,Dă -i drumul, căci strigă după noi.``

⁴⁷ El a auzit că trece Isus din Nazaret, şi a început să strige:,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!`` <sup>48</sup> Mulţi îl certau să tacă; dar el şi mai tare striga:,,Fiul lui David, ai milă de mine!``

⁸ vă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie.

³⁹ Ceice mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare:,,Fiul lui David, ai milă de mine!``

¹³ Domnul, cînd a văzut -o, I s'a făcut milă de ea, şi i -a zis:,,Nu plînge!``

¹² Judece Domnul între mine şi tine, şi Domnul să mă răzbune pe tine; dar eu nu voi pune mîna pe tine. ¹³ Răul dela cei răi vine, zice vechea zicală. De aceea eu nu voi pune mîna pe tine. ¹⁴ Împotriva cui a pornit împăratul lui Israel? Pe cine urmăreşti tu? Un cîne mort, un purice. ¹⁵ Domnul va judeca şi va hotărî între mine şi tine, El va vedea, El îmi va... apăra pricina şi El îmi va face dreptate, izbăvindu-mă din mîna ta.``

¹⁰ Şi David a zis:,,Viu este Domnul, că numai Domnul îl poate lovi; fie că -i va veni ziua să moară, fie că se va pogorî... într'un cîmp de bătaie şi va peri. ¹¹ Să mă ferească Domnul, să pun mîna pe unsul Domnului! Ia numai suliţa dela căpătîiul lui, cu urciorul cu apă, şi să plecăm.``

⁸ El judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire.

¹⁵ Zdrobeşte braţul celui rău, pedepseşte -i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi! ¹⁶ Domnul este Împărat în veci de veci; neamurile sînt nimicite din ţara Lui. ¹⁷ Tu auzi rugăciunile celor ce sufăr, Doamne! Le întăreşti inima, Îţi pleci urechea spre ei, ¹⁸ ca să faci dreptate orfanului şi celui asuprit, şi ca să nu mai însufle groaza omul cel luat din pămînt.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine? ² Pînă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu instrumente cu coarde. O cîntare a lui David. Făcută cînd au venit Zifiţii să spună lui Saul:,,Ştiţi că David şade ascuns printre noi?``) Scapă-mă, Dumnezeule, prin Numele Tău, şi fă-mi dreptate, prin puterea Ta? ² Ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule, ia aminte la cuvintele gurii mele. ³ Căci nişte străini s'au sculat împotriva mea, nişte oameni asupritori vor să-mi ia viaţa; ei nu se gîndesc la Dumnezeu. - ⁴ Da, Dumnezeu este ajutorul meu, Domnul este sprijinul sufletului meu! ⁵ Răul se va întoarce asupra protivnicilor mei; nimiceşte -i în credincioşia Ta! ⁶ Atunci Îţi voi aduce jertfe de bună voie, voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este binevoitor; ⁷ căci El mă izbăveşte din toate necazurile, şi cu ochii mei îmi văd împlinită dorinţa privitoare la vrăjmaşii mei.

¹ (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu flautul. O cîntare a lui Heman, Ezrahitul.) Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta!

¹¹ Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; deaceea, prigonitorii mei se vor poticni şi nu vor birui. Se vor umplea de ruşine că n'au lucrat cu chibzuinţă: de o vecinică ruşine, care nu se va uita! ¹² Şi acum, Doamne, Dumnezeul oştirilor, care încerci pe cel neprihănit, care pătrunzi rărunchii şi inimile, fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor! Căci Ţie îmi încredinţez pricina. ¹³ Cîntaţi Domnului, lăudaţi pe Domnul! Căci El izbăveşte sufletul celui nenorocit din mîna celor răi.``

³ Căci este o proorocie, a cărei vreme este hotărîtă, se apropie de împlinire, şi nu va minţi; dacă zăboveşte, aşteaptă -o, căci va veni şi se va împlini negreşit.

¹¹ Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!

³⁷ Rămasă văduvă, şi fiind în vîrstă de optzeci şi patru ani, Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni.

¹³ Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!``

³³ Cine va ridica pîră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care -i socoteşte neprihăniţi!

¹² Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare.

¹⁰ Zi şi noapte Îl rugăm nespus să vă putem vedea faţa, şi să putem împlini ce mai lipseşte credinţei voastre.

⁶ Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celorce vă întristează,

⁵ Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, şi -a pus nădejdea în Dumnezeu, şi stăruieşte, zi şi noapte, în cereri şi rugăciuni.

³ Mulţămesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu un cuget curat, din moşi strămoşi, că neîntrerupt te pomenesc în rugăciunile mele, zi şi noapte.

¹ Pavel, rob al lui Dumnezeu, şi apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia,

³⁵ Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire! ³⁶ Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v'a fost făgăduit. ³⁷ ,,Încă puţină, foarte puţină vreme``, şi,,Cel ce vine va veni, şi nu va zăbovi.

⁹ Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.

¹⁰ Ei strigau cu glas tare, şi ziceau:,,Pînă cînd, Stăpîne, Tu, care eşti sfînt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sîngele nostru asupra locuitorilor pămîntului?``

¹⁵ Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, şi -I slujesc zi şi noapte în Templul Lui. Cel ce şade pe scaunul de domnie, îşi va întinde peste ei cortul Lui.

²⁰ ,,Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi proorocilor! Pentrucă Dumnezeu v'a făcut dreptate, şi a judecat -o.``

⁵ Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină; Dumnezeu o ajută în revărsatul zorilor.

⁷ Grăbeşte de m'ascultă, Doamne! Mi se topeşte duhul: nu-mi ascunde Faţa Ta! Căci aş ajunge atunci ca cei ce se pogoară în groapă! ⁸ Fă-mă să aud disdedimineaţă bunătatea Ta, căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalţ sufletul. ⁹ Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne, căci la Tine caut adăpost.

⁹ Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru Numele Meu. ¹⁰ Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii. ¹¹ Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi. ¹² Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci. ¹³ Dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.

²⁴ Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.

²⁶ Ce s'a întîmplat în zilele lui Noe, se va întîmpla la fel şi în zilele Fiului omului: ²⁷ mîncau, beau, se însurau şi se măritau pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i -a prăpădit pe toţi. ²⁸ Ce s'a întîmplat în zilele lui Lot, se va întîmpla aidoma: oamenii mîncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; ²⁹ dar, în ziua cînd a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer, şi i -a pierdut pe toţi. ³⁰ Tot aşa va fi şi în ziua cînd Se va arăta Fiul omului.

¹ Cît despre vremi şi soroace, n'aveţi trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. ² Pentrucă voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. ³ Cînd vor zice:,,Pace şi linişte!`` atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare.

²³ Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa. ²⁴ Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. ²⁵ Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie. ²⁶ Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate,

¹ Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plîngeţi şi tînguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. ² Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sînt roase de molii. ³ Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V'aţi strîns comori în zilele din urmă! ⁴ Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor. ⁵ Aţi trăit pe pămînt în plăceri şi în desfătări. V'aţi săturat inimile chiar într'o zi de măcel. ⁶ Aţi osîndit, aţi omorît pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea! ⁷ Fiţi dar îndelung răbdători, fraţilor, pînă la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă a pămîntului, şi o aşteaptă cu răbdare, pînă primeşte ploaie timpurie şi tîrzie. ⁸ Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.

³ În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înşelătoare, să aibă un cîştig dela voi. Dar osînda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

⁸ Dar, prea iubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sînt ca o zi. ⁹ Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.

¹² Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

⁵ Şi care totuş zice:,,Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sînt sfînt!``... Asemenea lucruri sînt un fum în nările Mele, un foc, care arde necontenit!

⁵ ,,Ascultaţi Cuvîntul Domnului, voi, cari vă temeţi de Cuvîntul Lui. Iată ce zic fraţii voştri, cari vă urăsc şi vă izgonesc din pricina Numelui Meu:,Să-Şi arate Domnul slava, ca să vă vedem bucuria!` -Dar ei vor rămînea de ruşine!

³⁹ Cînd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, şi -a zis:,,Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă.``

²⁹ Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus:,,Şi cine este aproapele meu?``

² Şi Fariseii şi cărturarii cîrteau şi ziceau:,,Omul acesta primeşte pe păcătoşi, şi mănîncă cu ei.``

²⁹ Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său:,Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atîţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; ³⁰ iar cînd a venit acest fiu al tău, care ţi -a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.`

¹⁵ Isus le -a zis:,,Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentrucă ce este înălţat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu.

¹¹ Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel:,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

⁷ Cînd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau:,,A intrat să găzduiască la un om păcătos!``

⁴⁷ Fariseii le-au răspuns:,,Doar n'aţi fi fost duşi şi voi în rătăcire? ⁴⁸ A crezut în El vreunul din mai marii noştri sau din Farisei? ⁴⁹ Dar norodul acesta, care nu ştie Legea, este blestemat!``

⁴⁸ Iudeii I-au răspuns:,,Nu zicem noi bine că eşti Samaritean, şi că ai drac?``

²⁸ Ei l-au ocărît, şi i-au zis:,,Tu eşti ucenicul Lui, noi sîntem ucenicii lui Moise.

³⁴ ,,Tu eşti născut cu totul în păcat``, i-au răspuns ei,,,şi vrei să ne înveţi pe noi?`` Şi l-au dat afară.

²¹ Atunci El mi -a zis:,Du-te, căci te voi trimite departe la Neamuri..``

⁹ Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar cînd a venit porunca, păcatul a înviat, şi eu am murit.

³¹ pe cînd Israel, care umbla după o Lege, care să dea neprihănirea, n'a ajuns la Legea aceasta. ³² Pentruce? Pentru că Israel n'a căutat -o prin credinţă, ci prin fapte. Ei s'au lovit de piatra de poticnire,

³ pentrucă, întrucît n-au cunoscut neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s'au supus astfel neprihănirii, pe care o dă Dumnezeu.

¹⁰ Dar pentruce judeci tu pe fratele tău? Sau pentruce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

⁴ Măcar că eu aş avea pricină de încredere chiar în lucrurile pămînteşti. Dacă altul crede că se poate încrede în lucrurile pămînteşti, eu şi mai mult; ⁵ eu, care sînt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, Evreu din Evrei; în ce priveşte Legea, Fariseu; ⁶ în ce priveşte rîvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea, pe care o dă Legea, fără prihană.

³⁰ Binevoieşte şi ascultă cererea robului Tău şi a poporului Tău Israel, cînd se vor ruga în locul acesta! Ascultă -i din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă -i şi iartă -i!

⁵ ,,Întoarce-te şi spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu:,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David:,Ţi-am auzit rugăciunea, şi ţi-am văzut lacrămile. Iată că te voi face sănătos; a treia zi, te vei sui la Casa Domnului.

⁸ Ezechia zisese lui Isaia:,,După care semn voi cunoaşte că mă va vindeca Domnul, şi că mă voi sui a treia zi la Casa Domnului?``

³¹ Care din amîndoi a făcut voia tatălui său?``,,Cel dintîi,`` au răspuns ei. Şi Isus le -a zis:,,Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. ³² Fiindcă Ioan a venit la voi umblînd în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v'aţi căit în urmă ca să -l credeţi.

⁹ după obiceiul preoţiei, a ieşit la sorţi să intre să tămîieze în Templul Domnului. ¹⁰ În ceasul tămîierii, toată mulţimea norodului se ruga afară.

²⁹ Şi tot norodul care l -a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan; ³⁰ dar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

⁴⁶ Şi le -a zis:,,Este scris:,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

¹ Petru şi Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea.

⁶ Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat în plin Sobor:,,Fraţilor, eu sînt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii în învierea morţilor sînt dat în judecată.`` ⁷ Cînd a zis vorbele acestea, s'a stîrnit o neînţelegere între Farisei şi Saduchei, şi adunarea s'a desbinat. ⁸ Căci Saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe cînd Fariseii le mărturisesc pe amîndouă.

⁵ Dacă vor să mărturisească, ei ştiu dela început că am trăit, ca Fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiunii noastre.

⁵ eu, care sînt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, Evreu din Evrei; în ce priveşte Legea, Fariseu;

¹ (O cîntare a treptelor.) Iată, binecuvîntaţi pe Domnul, toţi robii Domnului, cari staţi noaptea în Casa Domnului!

² cari staţi în Casa Domnului, în curţile Casei Dumnezeului nostru!

¹⁵ Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v'aţi ruga, n'ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!``

² În toate zilele Mă întreabă, şi vor să afle căile Mele, ca un neam, care ar fi înfăptuit neprihănirea, şi n'ar fi părăsit legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărîri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. -

²⁸ Unde sînt dumnezeii tăi, pe cari ţi i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci cîte cetăţi ai, atîţia dumnezei ai, Iuda!`

³⁵ Şi cu toate acestea, tu zici:,Da, sînt nevinovat! Să se întoarcă acum mînia Lui dela mine!` Iată, Mă voi certa cu tine, pentrucă zici:,N'am păcătuit!`

³¹ Şi vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor.

¹¹ Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată, şi proorocii lui proorocesc pe bani; şi mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul şi zic:,,Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!``

⁷ Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis:,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare? ⁸ Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. ⁹ Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă:,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. ¹⁰ Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc.

⁵ Cînd vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stînd în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentruca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

¹⁸ ,,Cari?`` I -a zis el. Şi Isus i -a răspuns:,,Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; <sup>19</sup> să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta``; şi:,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`` <sup>20</sup> Tînărul I -a zis:,,Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţa mea; ce-mi mai lipseşte?``

²⁵ Şi, cînd staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentruca şi Tatăl vostru care este în ceruri, să vă ierte greşelile voastre.

⁴⁷ şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``

⁷ Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai, pe care să nu -l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit? ⁸ O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunşi bogaţi! Iată-vă împărăţind fără noi! Şi măcar de aţi împărăţi cu adevărat ca să putem împărăţi şi noi împreună cu voi!

⁹ Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu. ¹⁰ Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Şi harul Lui faţă de mine n'a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toţi: totuş nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.

¹⁰ Căci toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sînt supt blestem; pentrucă este scris:,,Blestemat este oricine nu stăruieşte în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.``

⁶ în ce priveşte rîvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea, pe care o dă Legea, fără prihană.

¹² Mulţămesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m'a întărit, că m'a socotit vrednic de încredere, şi m'a pus în slujba Lui, ¹³ măcarcă mai înainte eram un hulitor, un prigonitor şi batjocoritor. Dar am căpătat îndurare, pentrucă lucram din neştiinţă, în necredinţă! ¹⁴ Şi harul Domnului nostru s'a înmulţit peste măsură de mult împreună cu credinţa şi cu dragostea care este în Hristos Isus. ¹⁵ O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvîntul, care zice:,,Hristos Isus a venit în lume ca să mîntuiască pe cei păcătoşi``, dintre cari cel dintîi sînt eu. ¹⁶ Dar am căpătat îndurare, pentruca Isus Hristos să-Şi arate în mine, cel dintîi, toată îndelunga Lui răbdare, ca o pildă celor ce ar crede în El, în urmă, ca să capete viaţa vecinică.

⁹ Dar dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat, şi sînteţi osîndiţi de Lege ca nişte călcători de lege. ¹⁰ Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate. ¹¹ Căci, Cel ce a zis:,,Să nu preacurveşti``, a zis şi:,,Să nu ucizi``. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii. ¹² Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni cari au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei:

¹⁷ Pentrucă zici:,,Sînt bogat, m'am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic``, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol,

³⁰ Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. ³¹ Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. ³² Orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece subt toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. ³³ Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, şi să nu se schimbe; dacă se înlocuieşte un dobitoc cu un altul, şi unul şi celalt va fi sfînt, şi nu vor putea fi răscumpăraţi``.

²⁴ Leviţilor le dau de moştenire zeciuelile pe cari le vor aduce copiii lui Israel Domnului prin ridicare; de aceea zic cu privire la ei:,,Să n'aibă nici o moştenire în mijlocul copiilor lui Israel.``

⁴ Dumnezeu a venit înaintea lui Balaam; şi Balaam I -a zis:,,Am ridicat şapte altare, şi pe fiecare altar am adus cîte un viţel şi cîte un berbece.``

¹³ Samuel s'a dus la Saul, şi Saul i -a zis:,,Fii binecuvîntat de Domnul! Am păzit cuvîntul Domnului``.

¹⁶ şi a zis:,,Vino cu mine, şi vei vedea rîvna mea pentru Domnul.`` L -a luat astfel în carul său.

² În toate zilele Mă întreabă, şi vor să afle căile Mele, ca un neam, care ar fi înfăptuit neprihănirea, şi n'ar fi părăsit legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărîri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. - ³ ,La ce ne foloseşte să postim` -zic ei-,dacă Tu nu vezi?,La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ţii seama de lucrul acesta?` -,Pentrucă, zice Domnul, în ziua postului vostru, vă lăsaţi în voia pornirilor voastre, şi asupriţi pe simbriaşii voştri.

⁵ ,,Spune la tot poporul ţării şi preoţilor: ...Cînd aţi postit şi aţi plîns în luna a cincea şi a şaptea, în aceşti şaptezeci de ani, oare pentru Mine aţi postit voi? ⁶ Şi cînd mîncaţi şi beţi, nu sînteţi voi ceice mîncaţi şi beţi?

⁸ Se cade să înşele un om pe Dumnezeu, cum Mă înşelaţi voi?`` Dar voi întrebaţi:,,Cu ce Te-am înşelat?`` Cu zeciuielile şi darurile de mîncare.

¹ Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată dela Tatăl vostru care este în ceruri.

¹⁶ Cînd postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorîtă, ca făţarnicii, cari îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

¹⁴ Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, şi I-au zis:,,De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?``

⁷ Făţărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: ⁸ ,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. ⁹ De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.``

²³ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. ²⁴ Povăţuitori orbi, cari strecuraţi ţînţarul şi înghiţiţi cămila!

⁴² Dar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

¹⁰ Tot aşa şi voi, dupăce veţi face tot ce vi s'a poruncit, să ziceţi:,,Sîntem nişte robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.``

²⁷ Unde este dar pricina de laudă? S'a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinţei.

¹ Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mîntuiţi. ² Le mărturisesc că ei au rîvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: ³ pentrucă, întrucît n-au cunoscut neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s'au supus astfel neprihănirii, pe care o dă Dumnezeu.

²⁹ pentruca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.

¹⁴ şi cum eram mai înaintat în religiunea Iudeilor de cît mulţi din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însufleţit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoşeşti.

⁹ Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.

⁸ Căci deprinderea trupească este de puţin folos, pe cînd evlavia este folositoare în orice privinţă, întrucît ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare.

¹² Cînd a fost la strîmtoare, s'a rugat Domnului, Dumnezeului lui, şi s'a smerit adînc înaintea Dumnezeului părinţilor săi. ¹³ I -a făcut rugăciuni; şi Domnul, lăsîndu-Se înduplecat, i -a ascultat cererile, şi l -a adus înapoi la Ierusalim în împărăţia lui. Şi Manase a cunoscut că Domnul este Dumnezeu.

¹⁹ Rugăciunea lui şi felul în care l -a ascultat Dumnezeu, păcatele şi nelegiuirile lui, locurile unde a zidit înălţimi şi a înălţat idoli Astarteei şi chipuri cioplite, înainte de a se smeri, sînt scrise în cartea lui Hozai.

²³ Şi nu s'a smerit înaintea Domnului, cum se smerise tatăl său Manase, căci Amon s'a făcut din ce în ce mai vinovat.

⁶ ,,Dumnezeule, sînt uluit, şi mi -e ruşine, Dumnezeule, să-mi ridic faţa spre Tine. Căci fărădelegile noastre s'au înmulţit deasupra capetelor noastre, şi greşelile noastre au ajuns pînă la ceruri.

⁶ De aceea mi -e scîrbă de mine şi mă pocăiesc în ţărînă şi cenuşă.``

⁷ Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţa mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!

¹¹ Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este!

¹² Căci rele fără număr mă împresoară, m'au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile mele; şi nu le mai pot suferi vederea. Sînt mai multe decît perii capului meu, şi mi se moaie inima.

⁴ Eu zic:,,Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.``

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David. Făcut cînd a venit la el proorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba.) Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele! ² Spală-mă cu desăvîrşire de nelegiuirea mea, şi curăţeşte-mă de păcatul meu! ³ Căci îmi cunosc bine fărădelegile, şi păcatul meu stă necurmat înaintea mea.

¹⁵ Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credicioşie. ¹⁶ Îndreaptă-Ţi privirile spre mine, şi ai milă de mine: dă tărie robului Tău, şi scapă pe fiul roabei Tale!

⁶ Noi am păcătuit ca şi părinţii noştri, am săvîrşit nelegiuirea, am făcut rău.

⁴¹ Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!

³ Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne? ⁴ Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.

⁷ Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea, şi la El este belşug de răscumpărare!

¹⁸ ,,Veniţi totuş să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lîna.

⁵ Atunci am zis:,,Vai de mine! Sînt pierdut, căci sînt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!``

⁵ Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mîniat, pentrucă am păcătuit: vom suferi noi vecinic, sau putem fi mîntuiţi? ⁶ Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sînt ca o haină mînjită. Toţi sîntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vîntul.

¹⁸ Aud pe Efraim bocindu-se:,M'ai pedepsit, şi am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu! ¹⁹ După ce m'am întors, m'am căit; şi după ce mi-am recunoscut greşelele, mă bat pe pulpă; sînt ruşinat şi roş de ruşine, căci port ocara tinereţei mele.` -

⁶³ ca să-ţi aduci aminte de trecut şi să roşeşti, şi să nu mai deschizi gura de ruşine, cînd îţi voi ierta tot ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.``

⁵ Noi am păcătuit, am săvîrşit nelegiuire, am fost răi şi îndărătnici, ne-am abătut dela poruncile şi orînduirile Tale.

⁷ Tu, Doamne, eşti drept, iar nouă ni se cuvine astăzi să ni se umple faţa de ruşine, nouă tuturor oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului şi întregului Israel, fie ei aproape, fie departe, în toate ţările în cari i-ai izgonit, din pricina fărădelegilor de cari s'au făcut vinovaţi faţă de Tine! ⁸ Doamne, nouă ni se cuvine să ni se umple faţa de ruşine, da, nouă, împăraţilor noştri, căpeteniilor noastre, şi părinţilor noştri, pentrucă am păcătuit împotriva Ta! ⁹ La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit! ¹⁰ N'am ascultat glasul Domnului, Dumnezeului nostru, ca să urmăm legile Lui pe care ni le pusese înainte prin robii Săi, proorocii; ¹¹ ci tot Israelul a călcat Legea Ta, şi s'a abătut astfel ca să n'asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au şi lovit blestemurile şi jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentrucă am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.

¹⁸ Pleacă urechea, Dumnezeule, şi ascultă! Deschide ochii şi priveşte la dărîmăturile noastre, şi la cetatea peste care este chemat Numele Tău! Căci nu pentru neprihănirea noastră Îţi aducem noi cererile noastre, ci pentru îndurările Tale cele mari. ¹⁹ Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucrează şi nu zăbovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta şi peste poporul Tău!``

¹³ Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă:,Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.``

⁸ Cînd a văzut Simon Petru lucrul acesta, s'a aruncat la genunchii lui Isus, şi I -a zis:,,Doamne, pleacă dela mine, căci sînt un om păcătos.``

⁶ Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutaşul a trimes la El pe nişte prieteni să -I spună:,,Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu. ⁷ De aceea nici nu m'am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

¹⁸ Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi -i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, ¹⁹ şi nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.` <sup>20</sup> Şi s'a sculat, şi a plecat la tatăl său. Cînd era încă departe, tatăl său l -a văzut, şi i s'a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l -a sărutat mult. <sup>21</sup> Fiul i -a zis:,Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău.`

¹² Pe cînd intra într'un sat, L-au întîmpinat zece leproşi. Ei au stătut departe,

⁴⁰ Dar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis:,,Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă? ⁴¹ Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n'a făcut nici un rău.`` <sup>42</sup> Şi a zis lui Isus:,,Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!`` ⁴³ Isus a răspuns:,,Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.``

⁴⁸ Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, cînd a văzut cele întîmplate, s'a întors, bătîndu-se în piept.

³⁷ După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli:,,Fraţilor, ce să facem?``

⁸ Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe cînd eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

²⁰ Ba încă şi Legea a venit pentruca să se înmulţească greşala; dar unde s'a înmulţit păcatul, acolo harul s'a înmulţit şi mai mult; ²¹ pentruca, după cum păcatul a stăpînit dînd moartea, tot aşa şi harul să stăpînească dînd neprihănirea, ca să dea viaţa vecinică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.

¹¹ Căci uite, tocmai întristarea aceasta a voastră după voia lui Dumnezeu, ce frămîntare a trezit în voi! Şi ce cuvinte de desvinovăţire! Ce mînie! Ce frică! Ce dorinţă aprinsă! Ce rîvnă! Ce pedeapsă! În toate voi aţi arătat că sînteţi curaţi în privinţa aceasta.

¹⁵ O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvîntul, care zice:,,Hristos Isus a venit în lume ca să mîntuiască pe cei păcătoşi``, dintre cari cel dintîi sînt eu.

¹⁶ Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentruca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.

¹² Pentrucă le voi ierta nelegiuirile, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele şi fărădelegile lor``.

⁸ Dacă zicem că n'avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. ⁹ Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire. ¹⁰ Dacă zicem că n'am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvîntul Lui nu este în noi.

¹¹ Cunosc acum că Domnul este mai mare decît toţi dumnezeii; căci în lucrul în care s'au purtat cu trufie, El a fost mai pesus de ei.``

¹⁸ Ea a zis:,,Să capete roaba ta trecerea înaintea ta!`` Şi femeia a plecat. A mîncat, şi faţa ei n'a mai fost aceeaş.

²⁰ Oricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

²⁹ Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.

⁴ Cum ar putea omul să fie fără vină înaintea lui Dumnezeu? Cum ar putea cel născut din femeie să fie curat?

⁹ Ai tu un braţ ca al lui Dumnezeu, şi un glas de tunet ca al Lui? ¹⁰ Împodobeşte-te cu măreţie şi mărime, îmbracă-te cu strălucire şi cu slavă! ¹¹ Varsă-ţi valurile mîniei tale, şi doboară cu o privire pe cei trufaşi! ¹² Smereşte cu o privire pe cei trufaşi, zdrobeşte pe loc pe cei răi, ¹³ ascunde -i pe toţi împreună în ţărînă, înveleşte-le faţa în întunerec!

⁶ Domnul este înălţat: totuş vede pe cei smeriţi, şi cunoaşte de departe pe cei îngîmfaţi.

² Nu intra la judecată cu robul Tău! Căci nici un om viu nu este fără prihană înaintea Ta.

³⁴ Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

³³ Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

¹⁸ Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. - ¹⁹ Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

¹² Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

²³ Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

⁷ Du-te, dar, de mănîncă-ţi pînea cu bucurie, şi bea-ţi cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum.

¹¹ Omul va trebui să-şi plece în jos privirea semeaţă şi îngîmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea. ¹² Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mîndru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat: ¹³ împotriva tuturor cedrilor înalţi şi falnici ai Libanului, şi împotriva tuturor stejarilor Basanului; ¹⁴ împotriva tuturor munţilor înalţi, şi împotriva tuturor dealurilor falnice; ¹⁵ împotriva tuturor turnurilor înalte, şi împotriva tuturor zidurilor întărite; ¹⁶ împotriva tuturor corăbiilor din Tarsis, şi împotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere. ¹⁷ Mîndria omului va fi smerită, şi trufia oamenilor va fi plecată; numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.

²⁵ În Domnul vor fi făcuţi neprihăniţi şi proslăviţi toţi urmaşii lui Israel.``

¹¹ Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într'o stare după voia lui Dumnezeu, şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.

¹⁵ Căci aşa vorbeşte Cel Prea Înalt, a cărui locuinţă este vecinică şi al cărui Nume este sfînt.,Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sînt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite.

³⁷ Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sînt adevărate, toate căile Lui sînt drepte, şi El poate să smerească pe ceice umblă cu mîndrie!``

⁴ Iată, i s'a îngîmfat sufletul, nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credinţa lui.

³ Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

¹² Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat.

⁵² A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei smeriţi.

²⁴ Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele: -,Ţie îţi poruncesc`, a zis El slăbănogului,,scoală-te, ridică-ţi patul, şi du-te acasă`` ²⁵ Şi numaidecît, slăbănogul s'a sculat, în faţa lor, a ridicat patul pe care zăcea şi s'a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu.

⁴⁷ De aceea îţi spun: Păcatele ei, cari sînt multe, sînt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin.`` <sup>48</sup> Apoi a zis femeii:,,Iertate îţi sînt păcatele!`` ⁴⁹ Ceice şedeau cu El la masă, au început să zică între ei:,,Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?`` <sup>50</sup> Dar Isus a zis femeii:,,Credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace.``

¹¹ Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

²⁰ Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

⁵ pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire.

¹ Deci, fiindcă sîntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem (Sau: Să avem.) pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.

¹⁶ Totuş, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentrucă nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.

²¹ Avraam, părintele nostru, n'a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? ²² Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvîrşită. ²³ Astfel s'a împlinit Scriptura care zice:,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s'a socotit ca neprihănire``; şi el a fost numit,,prietenul lui Dumnezeu.`` ²⁴ Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă. ²⁵ Tot aşa, curva Rahav: n'a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, cînd a găzduit pe soli şi i -a scos afară pe altă cale?

⁶ Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura:,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.``

¹⁰ Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.

⁵ Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrîni. Şi toţi în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci, Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar celor smeriţi le dă har." ⁶ Smeriţi-vă dar supt mîna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe.

²⁴ Cînd l -a înţercat, l -a suit cu ea, şi a luat trei tauri, o efă de făină, şi un burduf cu vin. L -a dus în casa Domnului la Silo: copilul era încă mic de tot.

¹³ Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mînile peste ei, şi să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. ¹⁴ Şi Isus le -a zis:,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.`` ¹⁵ După ce Şi -a pus mînile peste ei, a plecat de acolo.

¹³ I-au adus nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe ceice îi aduceau. ¹⁴ Cînd a văzut Isus acest lucru, S'a mîniat, şi le -a zis:,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei. ¹⁵ Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!`` ¹⁶ Apoi i -a luat în braţe, şi i -a binecuvîntat, punîndu-Şi mînile peste ei.

⁴⁹ Ioan a luat cuvîntul, şi a zis:,,Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţînd draci în Numele tău; şi l-am oprit, pentrucă nu merge după noi.`` <sup>50</sup> ,,Nu -l opriţi``, i -a răspuns Isus,,,fiindcă cine nu este împotriva voastră, este pentru voi.``

⁵⁴ Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, cînd au văzut lucrul acesta, au zis:,,Doamne, vrei să poruncim să se pogoare foc din cer şi să -i mistuie, cum a făcut Ilie?``

⁴ Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vîrsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu.

¹⁰ Iacov a binecuvîntat iarăş pe Faraon, şi a plecat dinaintea lui Faraon. ¹¹ Iosif a aşezat pe tatăl său şi pe fraţii săi, şi le -a dat o moşie în ţara Egiptului, în cea mai bună parte a ţării, în ţinutul lui Ramses, cum poruncise Faraon. ¹² Iosif a hrănit cu pîne pe tatăl său, pe fraţii săi, şi pe toată familia tatălui său, după numărul copiilor. ¹³ Nu mai era pîne în toată ţara, căci foametea era foarte mare; ţara Egiptului şi ţara Canaanului tînjeau, din pricina foametei. ¹⁴ Iosif a strîns tot argintul, care se găsea în ţara Egiptului şi în ţara Canaanului, în schimbul grîului, pe care -l cumpărau oamenii, şi astfel a făcut ca tot argintul acesta să intre în casa lui Faraon.

¹¹ copiii voştri, nevestele voastre, şi străinul care este în mijlocul taberii tale, dela cel ce-ţi taie lemne, pînă la cel ce-ţi scoate apă.

¹² Să strîngi poporul, bărbaţii, femeile, copiii şi străinul care va fi în cetăţile tale, ca să audă, şi să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.

¹³ Tot Iuda stătea în picioare înaintea Domnului, cu pruncii, nevestele şi fiii lor.

³⁹ Le voi da o inimă şi o cale, ca să se teamă de Mine totdeauna, spre fericire lor şi a copiilor lor după ei.

³ şi le -a zis:,,Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor. ⁴ Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

³⁹ Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru toţi cei ce sînt departe acum, în oricît de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.``

¹⁴ Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altmintrelea, copiii voştri ar fi necuraţi, pe cînd acum sînt sfinţi.

²⁰ Fraţilor, nu fiţi copii la minte; ci, la răutate, fiţi prunci; iar la minte, fiţi oameni mari.

² şi, ca nişte prunci născuţi de curînd, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentruca prin el să creşteţi spre mîntuire,

¹ (O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) Doamne, eu n'am o inimă îngîmfată, nici priviri trufaşe, nu mă îndeletnicesc cu lucruri prea mari şi prea înalte pentru mine. ² Dimpotrivă, sufletul îmi este liniştit şi potolit, ca un copil înţercat, care stă lîngă mamă-sa; da, sufletul meu este ca un copil înţercat.

³ şi le -a zis:,,Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

¹⁵ Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!``

¹⁴ Ca nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi tîrîţi în poftele, pe cari le aveaţi altădată, cînd eraţi în neştiinţă.

⁶ Un fiu cinsteşte pe tatăl său, şi o slugă pe stăpînul său. Dacă sînt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sînt Stăpîn, unde este teama de Mine? zice Domnul oştirilor către voi, preoţilor, cari nesocotiţi Numele Meu, şi cari ziceţi:,,Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?``

¹⁶ Atunci s'a apropiat de Isus un om, şi I -a zis:,,Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa vecinică?`` <sup>17</sup> El i -a răspuns:,,Dece mă întrebi:,Ce bine?` Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.`` ¹⁸ ,,Cari?`` I -a zis el. Şi Isus i -a răspuns:,,Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; <sup>19</sup> să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta``; şi:,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`` <sup>20</sup> Tînărul I -a zis:,,Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţa mea; ce-mi mai lipseşte?`` ²¹ ,,Dacă vrei să fii desăvîrşit``, i -a zis Isus,,,du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.`` ²² Cînd a auzit tînărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentrucă avea multe avuţii. ²³ Isus a zis ucenicilor Săi:,,Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor. ²⁴ Vă mai spun iarăş că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu.`` <sup>25</sup> Ucenicii, cînd au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot, şi au zis:,,Cine poate, atunci să fie mîntuit?`` ²⁶ Isus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis:,,La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sînt cu putinţă.`` <sup>27</sup> Atunci Petru a luat cuvîntul şi I -a zis:,,Iată că noi am lăsat tot, şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?`` ²⁸ Isus le -a răspuns:,,Adevărat vă spun că, atunci cînd va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înoirea tuturor lucrurilor, voi, cari M'aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie, şi veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. ²⁹ Şi ori şi cine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa vecinică. ³⁰ Dar mulţi din cei dintîi vor fi cei din urmă, şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintîi.

¹⁷ Tocmai cînd era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui, şi L -a întrebat:,,Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?`` <sup>18</sup> ,,Pentruce Mă numeşti bun?`` i -a zis Isus.,,Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu. ¹⁹ Cunoşti poruncile:,,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.`` <sup>20</sup> El I -a răspuns:,,Învăţătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea.`` ²¹ Isus S'a uitat ţintă la el, l -a iubit, şi i -a zis:,,Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea, şi urmează-Mă.`` <sup>22</sup> Mîhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuţii. <sup>23</sup> Isus S'a uitat împrejurul Lui, şi a zis ucenicilor Săi:,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu ceice au avuţii!`` ²⁴ Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvîntul, şi le -a zis:,,Fiilor, cît de anevoie este pentru ceice se încred în bogăţii, să intre în Împărăţia lui Dumnezeu! ²⁵ Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu!`` <sup>26</sup> Ucenicii au rămas şi mai uimiţi, şi au zis unii către alţii:,,Cine poate atunci să fie mîntuit?`` ²⁷ Isus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis:,,Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentrucă toate lucrurile sînt cu putinţă la Dumnezeu.`` <sup>28</sup> Petru a început să -I zică:,,Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.`` ²⁹ Isus a răspuns:,,Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde, pentru Mine şi pentru Evanghelie, ³⁰ şi să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri; iar în veacul viitor, viaţa vecinică. ³¹ Mulţi din cei dintîi vor fi cei de pe urmă, şi mulţi din cei de pe urmă vor fi cei dintîi.``

⁴⁶ De ce-Mi ziceţi:,Doamne, Doamne!` şi nu faceţi ce spun Eu?

²⁵ Un învăţător al Legii s'a sculat să ispitească pe Isus şi I -a zis:,,Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?`` <sup>26</sup> Isus i -a zis:,,Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?`` ²⁷ El a răspuns:,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`` <sup>28</sup> ,,Bine ai răspuns``, i -a zis Isus;,,fă aşa, şi vei avea viaţa vecinică.``

¹³ Voi Mă numiţi,Învăţătorul şi Domnul`, şi bine ziceţi, căci sînt. ¹⁴ Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v'am spălat picioarele, şi voi sînteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. ¹⁵ Pentru că Eu v'am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu.

³⁰ i -a scos afară, şi le -a zis:,,Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?``

⁴ Cum ar putea să iasă dintr'o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.

¹⁴ ,Ce este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană? ¹⁵ Dacă n'are încredere Dumnezeu nici în sfinţii Săi, dacă nici cerurile nu sînt curate înaintea Lui, ¹⁶ cu cît mai puţin fiinţa urîcioasă şi stricată-omul, care bea nelegiuirea ca apa!

³⁵ Îngerul i -a răspuns:,,Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfîntul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.

¹⁶ Şi fără îndoială, mare este taina evlaviei...,,Celce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.``

²⁶ Şi tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfînt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi, şi înălţat mai pe sus de ceruri,

¹⁷ orice ni se dă bun şi orice dar desăvîrşit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.

¹² Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentruca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău. ¹³ Să nu ucizi. ¹⁴ Să nu preacurveşti. ¹⁵ Să nu furi. ¹⁶ Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău. ¹⁷ Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.

¹⁶ Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile multe şi să fii fericit în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁷ Să nu ucizi. ¹⁸ Să nu preacurveşti. ¹⁹ Să nu furi. ²⁰ Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău. ²¹ Să nu pofteşti nevasta aproapelui tău; să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici un alt lucru care este al aproapelui tău.``

²⁰ La lege şi la mărturie!`` Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.

¹⁷ El i -a răspuns:,,Dece mă întrebi:,Ce bine?` Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.`` <sup>18</sup> ,,Cari?`` I -a zis el. Şi Isus i -a răspuns:,,Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; ¹⁹ să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta``; şi:,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

¹⁸ ,,Pentruce Mă numeşti bun?`` i -a zis Isus.,,Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu. <sup>19</sup> Cunoşti poruncile:,,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.``

⁷ Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nici de cum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decît prin Lege. De pildă, n'aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus:,,Să nu pofteşti!`` ⁸ Apoi păcatul a luat prilejul, şi a făcut să se nască în mine prin porunca tot felul de pofte; căci fără Lege, păcatul este mort. ⁹ Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar cînd a venit porunca, păcatul a înviat, şi eu am murit. ¹⁰ Şi porunca, ea, care trebuia să-mi dea viaţa, mi -a pricinuit moartea. ¹¹ Pentrucă păcatul a luat prilejul prin ea m'a amăgit, şi prin însăş, porunca aceasta m'a lovit cu moartea.

⁹ De fapt:,,Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nici o mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti``, şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta:,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

¹⁰ Căci toţi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sînt supt blestem; pentrucă este scris:,,Blestemat este oricine nu stăruieşte în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.`` <sup>11</sup> Şi că nimeni nu este socotit neprhănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci,,cel neprihănit prin credinţă va trăi.`` ¹² Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice:,,Cine va face aceste lucruri, va trăi prin ele``. <sup>13</sup> Hristos ne -a răscumpărat din blestemul Legii, făcîndu-Se blestem pentru noi, -fiindcă este scris:,,Blestemat e oricine este atîrnat pe lemn`` -

² ,,Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta`` -este cea dintîi poruncă însoţită de o făgăduinţă-

²⁰ Copii, ascultaţi de părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului.

⁸ Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii:,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi. <sup>9</sup> Dar dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat, şi sînteţi osîndiţi de Lege ca nişte călcători de lege. <sup>10</sup> Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate. <sup>11</sup> Căci, Cel ce a zis:,,Să nu preacurveşti``, a zis şi:,,Să nu ucizi``. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii.

²⁰ Tînărul I -a zis:,,Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţa mea; ce-mi mai lipseşte?`` <sup>21</sup> ,,Dacă vrei să fii desăvîrşit``, i -a zis Isus,,,du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.``

²⁰ El I -a răspuns:,,Învăţătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinereţea mea.`` <sup>21</sup> Isus S'a uitat ţintă la el, l -a iubit, şi i -a zis:,,Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea, şi urmează-Mă.``

⁷ Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decît pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi cari n'au nevoie de pocăinţă.

²⁹ Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său:,Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atîţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;

¹¹ Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel:,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta. ¹² Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele.`

⁴ Un lucru cer dela Domnul, şi -l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea Domnului, şi să mă minunez de Templul Lui.

¹⁹ Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; ²⁰ ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

²¹ ,,Dacă vrei să fii desăvîrşit``, i -a zis Isus,,,du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.``

²⁷ Atunci Petru a luat cuvîntul şi I -a zis:,,Iată că noi am lăsat tot, şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?`` ²⁸ Isus le -a răspuns:,,Adevărat vă spun că, atunci cînd va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înoirea tuturor lucrurilor, voi, cari M'aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie, şi veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.

²³ Apoi a zis tuturor:,,Dacă voeşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze.

⁵⁷ Pe cînd erau pe drum, un om i -a zis:,,Doamne, Te voi urma oriunde vei merge.`` <sup>58</sup> Isus i -a răspuns:,,Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n'are unde-Şi odihni capul.`` ⁵⁹ Altuia i -a zis:,,Vino după Mine!``,,Doamne``, I -a răspuns el,,,lasă-mă să mă duc întîi să îngrop pe tatăl meu.`` <sup>60</sup> Dar Isus i -a zis:,,Lasă morţii să-şi îngroape morţii, şi tu du-te de vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu.`` ⁶¹ Un altul a zis:,,Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă întîi să mă duc să-mi iau rămas bun dela ai mei.`` <sup>62</sup> Isus i -a răspuns:,,Oricine pune mîna pe plug, şi se uită înapoi, nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu.``

⁴² dar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``

³³ Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

⁹ Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice.

⁴⁴ Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte. ⁴⁵ Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia.

³⁴ Căci nu era niciunul printre ei, care să ducă lipsă: toţi cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau preţul lucrurilor vîndute, ³⁵ şi -l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărţea fiecăruia după cum avea nevoie. ³⁶ Iosif, numit de apostoli şi Barnaba, adică, în tîlmăcire, fiul mîngîierii, un Levit, de neam din Cipru, ³⁷ a vîndut un ogor, pe care -l avea, a adus banii, şi i -a pus la picioarele apostolilor.

¹³ Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitînd ce este în urma mea, şi aruncîndu-mă spre ce este înainte,

¹⁸ Îndeamnă -i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii, ¹⁹ aşa ca să-şi strîngă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viaţă.

⁸ Dar, prea iubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sînt ca o zi.

²³ Au strigat după fiii lui Dan, cari s'au întors şi au zis lui Mica:,,Ce ai, şi ce înseamnă gloata aceasta de oameni?`` <sup>24</sup> El a răspuns:,,Dumnezeii mei, pe cari mi -i făcusem, mi i-aţi luat împreună cu preotul şi aţi plecat: ce-mi mai rămîne? Cum puteţi dar să-mi spuneţi:,Ce ai?``

²⁴ Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului:,Tu eşti nădejdea mea`; ²⁵ dacă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;

²² Cînd a auzit tînărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentrucă avea multe avuţii.

²² Mîhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; căci avea multe avuţii.

¹⁴ Sămînţa, care a căzut între spini, închipuieşte pe aceia cari, după ce au auzit Cuvîntul, îşi văd de drum, şi -l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n'aduc rod care să ajungă la coacere.

¹⁵ Apoi le -a zis:,,Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

⁸ Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis:,,Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.``

³⁴ Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mîncare şi băutură, şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.

⁵ Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n'are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.

⁸ Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am perdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să cîştig pe Hristos,

⁵ Deaceea, omorîţi mădularele voastre cari sînt pe pămînt: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.

¹⁵ Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El.

¹⁰ Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri în ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi -o va da. Vei stăpîni cetăţi mari şi bune pe cari nu tu le-ai zidit, ¹¹ case pline de tot felul de bunuri pe cari nu tu le-ai umplut, puţuri de apă săpate pe cari nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe cari nu tu i-ai sădit. Cînd vei mînca şi te vei sătura, ¹² vezi să nu uiţi pe Domnul, care te -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

¹¹ Vezi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, pînă acolo încît să nu păzeşti poruncile, rînduielile şi legile Lui, pe cari ţi le dau azi. ¹² Cînd vei mînca şi te vei sătura, cînd vei zidi şi vei locui în case frumoase, ¹³ cînd vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul, şi crescîndu-ţi tot ce ai, ¹⁴ ia seama să nu ţi se umfle inima de mîndrie şi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei; ¹⁵ care te -a dus în acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi înfocaţi şi scorpioni, în locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţîşnească apă din stînca cea mai tare, ¹⁶ şi care ţi -a dat să mănînci în pustie mana aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce, şi să-ţi facă bine apoi. ¹⁷ Vezi să nu zici în inima ta:,,Tăria mea şi puterea mînii mele mi-au cîştigat aceste bogăţii.``

³ Căci cel rău se făleşte cu pofta lui, iar răpitorul batjocoreşte şi nesocoteşte pe Domnul.

⁵ N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni. ⁶ Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte. ⁷ Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima. ⁸ Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus, ⁹ îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul. ¹⁰ Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin, ¹¹ şi zice:,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?`` ¹² Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.

²⁸ Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

¹¹ Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

⁹ Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic:,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

³¹ O, neam rău de oameni, uitaţi-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice:,Am fost Eu o pustie pentru Israel, sau o ţară plină de întunerec besnă? Pentruce zice atunci poporul Meu:,Sîntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine?`

⁵ Mă voi duce deci la cei mari, şi le voi vorbi; căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!`,Dar toţi au sfărîmat jugul, şi au rupt legăturile.

²³ Isus a zis ucenicilor Săi:,,Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor. ²⁴ Vă mai spun iarăş că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu.`` <sup>25</sup> Ucenicii, cînd au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot, şi au zis:,,Cine poate, atunci să fie mîntuit?``

²⁶ Împăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu.

²³ Isus S'a uitat împrejurul Lui, şi a zis ucenicilor Săi:,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu ceice au avuţii!`` <sup>24</sup> Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvîntul, şi le -a zis:,,Fiilor, cît de anevoie este pentru ceice se încred în bogăţii, să intre în Împărăţia lui Dumnezeu! <sup>25</sup> Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu!`` ²⁶ Ucenicii au rămas şi mai uimiţi, şi au zis unii către alţii:,,Cine poate atunci să fie mîntuit?`` <sup>27</sup> Isus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis:,,Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu; pentrucă toate lucrurile sînt cu putinţă la Dumnezeu.``

²⁶ De pildă, fraţilor, uitaţi-vă la voi cari aţi fost chemaţi: printre voi nu sînt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales. ²⁷ Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.

⁹ totuş, acum mă bucur, nu pentrucă aţi fost întristaţi, ci pentrucă întristarea voastră v'a adus la pocăinţă. Căci aţi fost întristaţi după voia lui Dumnezeu, ca să n'aveţi nicio pagubă din partea noastră. ¹⁰ În adevăr, cînd întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mîntuire, şi de care cineva nu se căieşte niciodată; pe cînd întristarea lumii aduce moartea.

⁹ Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare. ¹⁰ Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă, şi s'au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.

⁵ Ascultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n'a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc? ⁶ Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă tîrăsc înaintea judecătoriilor? ⁷ Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtaţi?

¹ Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plîngeţi şi tînguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. ² Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sînt roase de molii. ³ Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V'aţi strîns comori în zilele din urmă! ⁴ Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor. ⁵ Aţi trăit pe pămînt în plăceri şi în desfătări. V'aţi săturat inimile chiar într'o zi de măcel. ⁶ Aţi osîndit, aţi omorît pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea!

²⁴ Povăţuitori orbi, cari strecuraţi ţînţarul şi înghiţiţi cămila!

²³ Cineva I -a zis:,,Doamne, oare puţini sînt ceice sînt pe calea mîntuirii?`` El le -a răspuns:

¹⁴ Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, şi Sara va avea un fiu.``

² ,,Ştiu că Tu poţi totul, şi că nimic nu poate sta împotriva gîndurilor Tale``. -

¹⁷ ,Ah! Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile şi pămîntul cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins: nimic nu este de mirat din partea Ta!

³⁵ Toţi locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pămîntului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să -I zică:,, Ce faci?``

⁶ Aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,,Dacă lucrul acesta va părea de mirat în ochii rămăşiţei poporului acestuia în zilele acelea, va fi de mirat oare şi în ochii Mei? zice Domnul oştirilor.``

²⁶ Isus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis:,,La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sînt cu putinţă.``

³⁷ Căci niciun cuvînt dela Dumnezeu nu este lipsit de putere.

¹⁹ şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, ²⁰ pe care a desfăşurat -o în Hristos, prin faptul că L -a înviat din morţi, şi L -a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti,

⁴ Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne -a iubit, ⁵ măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne -a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sînteţi mîntuiţi). ⁶ El ne -a înviat împreună, şi ne -a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus, ⁷ ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus. ⁸ Căci prin har aţi fost mîntuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu. ⁹ Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. ¹⁰ Căci noi sîntem lucrarea Lui, şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune, pe cari le -a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.

¹⁹ El le -a zis:,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.`` ²⁰ Îndată ei au lăsat mrejile, şi au mers după El. ²¹ Deacolo a mers mai departe, şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari erau într'o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cîrpeau mrejile. El i -a chemat. ²² Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor, şi au mers după El.

⁹ De acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i -a zis:,,Vino după Mine``. Omul acela s'a sculat, şi a mers după El.

²⁷ Atunci Petru a luat cuvîntul şi I -a zis:,,Iată că noi am lăsat tot, şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?``

²⁸ Petru a început să -I zică:,,Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.``

¹¹ Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, şi au mers după El.

⁷ Dar lucrurile, cari pentru mine erau cîştiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos.

⁹ Levi a zis despre tatăl său şi despre mama sa:,Nu i-am văzut!` Şi despre fraţii lui:,Nu vă cunosc!` Iar de copii n'a vrut să mai ştie.`` Căci ei păzesc Cuvîntul Tău, Şi ţin legămîntul Tău;

³⁷ Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine. ³⁸ Cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine. ³⁹ Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va cîştiga.

²⁶ ,,Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. ²⁷ Şi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu. ²⁸ Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

¹⁰ Domnul a adus pe Iov iarăş în starea lui dela început, dupăce s'a rugat Iov pentru prietenii săi. Şi Domnul i -a dat înapoi îndoit decît tot ce avusese.

¹⁶ Mai mult face puţinul celui neprihănit, decît belşugul multor răi.

⁴ Te voi binecuvînta dar toată viaţa mea, şi în Numele Tău îmi voi ridica mînile. ⁵ Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase, şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze,

¹⁰ Căci mai mult face o zi în curţile Tale de cît o mie în altă parte; eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decît să locuiesc în corturile răutăţii! ¹¹ Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă îndurare şi slavă, şi nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană. ¹² Doamne al oştirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!

⁷² Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.

¹⁰³ Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!

¹¹¹ Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.

¹²⁷ De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:

¹⁶² Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.

³² Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfînt, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.

³¹ Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. ³² Nu te teme, turmă mică; pentrucă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

²¹ Şi ce roade aduceaţi atunci? Roade, de cari acum vă este ruşine: pentrucă sfîrşitul acestor lucruri este moartea. ²² Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v'aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfîrşit: viaţa vecinică. ²³ Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa vecinică în Isus Hristos, Domnul nostru.

⁶ Negreşit, evlavia însoţită de mulţămire este un mare cîştig.

⁵ Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuş a zis:,,Nicidecum n'am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.`` <sup>6</sup> Aşa că putem zice plini de încredere:,,Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?``

¹⁰ Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios pînă la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii.``

¹⁷ Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul:,,Celuice va birui, îi voi da să mănînce din mana ascunsă, şi -i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu -l ştie nimeni decît acela care -l primeşte.``

²¹ Celui ce va birui, îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca,,cerboaica zorilor``. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m'ai părăsit, şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s'asculţi plîngerile mele? <sup>2</sup> Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi: strig şi noaptea, şi tot n'am odihnă. <sup>3</sup> Totuş Tu eşti Cel Sfînt, şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel. <sup>4</sup> În Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi -i izbăveai. <sup>5</sup> Strigau către Tine, şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine, şi nu rămîneau de ruşine. <sup>6</sup> Dar eu sînt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor. <sup>7</sup> Toţi ceice mă văd îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap şi zic: <sup>8</sup> ,,S'a încrezut în Domnul! Să -l mîntuiască Domnul, să -l izbăvească, fiindcă -l iubeşte!`` - ⁹ Da, Tu m'ai scos din pîntecele mamei, m'ai pus la adăpost de orice grijă la ţîţele mamei mele; ¹⁰ de cînd eram la sînul mamei, am fost supt paza Ta, din pîntecele mamei ai fost Dumnezeul meu. ¹¹ Nu Te depărta de mine, căci s'apropie necazul, şi nimeni nu-mi vine în ajutor. ¹² O mulţime de tauri sînt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară. ¹³ Îşi deschid gura împotriva mea, ca un leu, care sfîşie şi răcneşte. ¹⁴ Am ajuns ca apa, care se scurge, şi toate oasele mi se despart; mi s'a făcut inima ca ceara, şi se topeşte înlăuntrul meu. ¹⁵ Mi se usucă puterea ca lutul, şi mi se lipeşte limba de cerul gurii: m'ai adus în ţărîna morţii. ¹⁶ Căci nişte cîni mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau tîrcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mînile şi picioarele: ¹⁷ toate oasele aş putea să mi le număr. Ei, însă, pîndesc şi mă privesc; ¹⁸ îşi împart hainele mele între ei, şi trag la sorţ pentru cămaşa mea. ¹⁹ Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino de grabă în ajutorul meu! ²⁰ Scapă-mi sufletul de sabie, şi viaţa din ghiarele cînilor! ²¹ Scapă-mă din gura leului, şi scoate-mă din coarnele bivolului! ²² Voi vesti Numele Tău fraţilor mei, şi Te voi lăuda în mijlocul adunării. ²³ Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi -L! Voi toţi, sămînţa lui Iacov, slăviţi -L! Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămînţa lui Israel! ²⁴ Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit, şi nu-Şi ascunde Faţa de el, ci îl ascultă cînd strigă către El. ²⁵ În adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: şi-mi voi împlini juruinţele în faţa celor ce se tem de Tine. ²⁶ Cei săraci vor mînca şi se vor sătura, ceice caută pe Domnul, Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie! ²⁷ Toate marginile pămîntului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta. ²⁸ Căci a Domnului este împărăţia: El stăpîneşte peste neamuri. ²⁹ Toţi cei puternici de pe pămînt vor mînca şi se vor închina şi ei; înaintea Lui se vor pleca toţi ceice se pogoară în ţărînă, ceice nu pot să-şi păstreze viaţa. ³⁰ O sămînţă de oameni li va sluji; şi se va vorbi despre Domnul către ceice vor veni după ei. ³¹ Aceştia vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa. ² Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine. ³ Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu. ⁴ Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulţi decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n'am furat. ⁵ Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sînt ascunse. ⁶ Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel! ⁷ Căci pentru Tine port eu ocara, şi îmi acopere faţa ruşinea. ⁸ Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele. ⁹ Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea. ¹⁰ Plîng şi postesc, şi ei mă ocărăsc. ¹¹ Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc. ¹² Ceice stau la poartă vorbesc de mine, şi ceice beau băuturi tari mă pun în cîntece. ¹³ Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău! ¹⁴ Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie! ¹⁵ Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, şi să nu se închidă groapa peste mine! ¹⁶ Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine, ¹⁷ şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbeşte de m'ascultă! ¹⁸ Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei! ¹⁹ Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi protivnicii mei sînt înaintea Ta. ²⁰ Ocara îmi rupe inima, şi sînt bolnav; aştept să -i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mîngîietori, şi nu găsesc niciunul. ²¹ Ei îmi pun fiere în mîncare, şi, cînd mi -e sete, îmi dau să beau oţet. ²² Să li se prefacă masa într'o cursă, şi liniştea într'un laţ! ²³ Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele! ²⁴ Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă! ²⁵ Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor! ²⁶ Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine. ²⁷ Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n'aibă parte de îndurarea Ta! ²⁸ Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi! ²⁹ Eu sînt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice! ³⁰ Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, şi prin laude Îl voi preamări. ³¹ Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decît un viţel cu coarne şi copite! ³² Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, cari căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima! ³³ Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război. ³⁴ Să -L laude cerurile şi pămîntul, mările şi tot ce mişună în ele! ³⁵ Căci Dumnezeu va mîntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpînire; ³⁶ sămînţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.

¹ Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului? ² El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr'un pămînt uscat. N'avea nici frumuseţă, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n'avea nimic care să ne placă. ³ Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obicinuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa dela El, şi noi nu L-am băgat în seamă. ⁴ Totuş, El suferinţele noastre le -a purtat, şi durerile noastre le -a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit. ⁵ Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui sîntem tămăduiţi. ⁶ Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. ⁷ Cînd a fost chinuit şi asuprit, n'a deschis gura deloc, ca un miel pe care -l duci la măcelărie, şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n'a deschis gura. ⁸ El a fost luat prin apăsare şi judecată; dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pămîntul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? ⁹ Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormîntul Lui la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvîrşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui. ¹⁰ Domnul a găsit cu cale să -L zdrobească prin suferinţă... Dar, dupăce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămînţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mînile Lui. ¹¹ Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într'o stare după voia lui Dumnezeu, şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. ¹² De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentrucă S'a dat pe Sine însuş la moarte, şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentrucă a purtat păcatele multora şi S'a rugat pentru cei vinovaţi.

²⁶ După aceste şasezeci şi două de săptămîni, unsul va fi stîrpit, şi nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea şi sfîntul Locaş, şi sfîrşitul lui va fi ca printr'un potop; este hotărît că războiul va ţinea pînă la sfîrşit şi împreună cu el şi pustiirile.

⁷ ...Scoală-te, sabie, asupra păstorului Meu, şi asupra omului care îmi este tovarăş! zice Domnul oştirilor. Loveşte pe păstor, şi se vor risipi oile! Şi Îmi voi întoarce mîna spre cei mici.

²¹ De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrînilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorît, şi că a treia zi are să învieze.

²² Pe cînd stăteau în Galilea, Isus le -a zis:,,Fiul omului trebuie să fie dat în mînile oamenilor. ²³ Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.`` Ucenicii s'au întristat foarte mult.

¹⁷ Pe cînd Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, şi le -a zis: ¹⁸ ,,Iată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, ¹⁹ şi -L vor da în mînile Neamurilor, ca să -L batjocorească, să -L bată şi să -L răstignească; dar a treia zi va învia.``

⁹ Erau aproape patru mii de inşi. În urmă Isus le -a dat drumul.

³⁰ Isus le -a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El. ³¹ Atunci a început să -i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrîni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorît, şi după trei zile să învieze.

³² Ei erau pe drum şi se suiau la Ierusalim; şi Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau turburaţi, şi mergeau îngroziţi după El. Isus a luat iarăş la El pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre lucrurile cari aveau să I se întîmple. ³³ ,,Iată``, a zis El,,,ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, şi -L vor da în mînile Neamurilor, <sup>34</sup> cari îşi vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa şi -L vor omorî; dar, după trei zile, va învia.``

²² Apoi a adăugat că Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrîni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorît, şi a treia zi să învieze.

⁵¹ Cînd s'a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi -a îndreptat faţa hotărît să meargă la Ierusalim.

⁶ Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v'a spus pe cînd era încă în Galilea, ⁷ cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.``

⁴⁴ Apoi le -a zis:,,Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.`` ⁴⁵ Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile. ⁴⁶ Şi le -a zis:,,Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi.

⁶ Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau, şi obrajii înaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns faţa de ocări şi de scuipări.

¹⁴ După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază-atît de schimonosită Îi era faţa, şi atît de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor-

³ Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obicinuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa dela El, şi noi nu L-am băgat în seamă.

¹ Acum, strînge-ţi rîndurile în cetate, ceata Sionului, căci sîntem împresuraţi! Judecătorul lui Israel este lovit cu nuiaua pe obraz!

⁶⁷ Atunci L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii, şi L-au pălmuit,

² După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mîna dregătorului Pilat din Pont.

²⁸ L-au desbrăcat de hainele Lui, şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. ²⁹ Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus -o pe cap, şi I-au pus o trestie în mîna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El, şi ziceau:,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!`` ³⁰ Şi scuipau asupra Lui, şi luau trestia şi -L băteau în cap.

⁶⁵ Şi unii au început să -L scuipe, să -I acopere faţa, să -L bată cu pumnii, şi să -I zică:,,Prooroceşte!`` Iar aprozii L-au primit în palme.

¹ Dimineaţa, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii şi tot Soborul. Dupăce au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat în mînile lui Pilat.

¹⁷ L-au îmbrăcat într'o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, şi I-au pus -o pe cap. ¹⁸ Apoi au început să -I ureze, şi să zică:,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!`` ¹⁹ Şi -L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau. ²⁰ Dupăce şi-au bătut astfel joc de El, L-au desbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui, şi L-au dus să -L răstignească.

⁶³ Oamenii, cari păzeau pe Isus, Îl batjocoreau şi -L băteau. ⁶⁴ L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă, şi -L întrebau, zicînd:,,Prooroceşte, cine Te -a lovit?`` ⁶⁵ Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocori.

¹ S'au sculat toţi, şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.

¹¹ Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ; şi, dupăce şi -a bătut joc de El, şi L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat.

³⁵ Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus, şi ziceau:,,Pe alţii i -a mîntuit; să Se mîntuiască pe Sine însuş, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.``

²² La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii, cari stăteau acolo, a dat o palmă lui Isus, şi a zis:,,Aşa răspunzi marelui preot?``

²⁸ Au adus pe Isus dela Caiafa în odaia de judecată: era dimineaţa. Ei n'au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce şi să poată mînca Paştele.

³⁰ Drept răspuns, ei i-au zis:,,Dacă n'ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mînile tale.``

³⁵ Pilat a răspuns:,,Eu sînt Iudeu? Neamul Tău şi preoţii cei mai de seamă Te-au dat în mîna mea: ce ai făcut?``

¹ Atunci Pilat a luat pe Isus, şi a pus să -L bată. ² Ostaşii au împletit o cunună de spini, I-au pus -o pe cap, şi L-au îmbrăcat cu o haină de purpură. ³ Apoi, s'au apropiat de El, şi ziceau:,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!`` Şi -I dădeau palme. <sup>4</sup> Pilat a ieşit iarăş afară, şi a zis Iudeilor:,,Iată că vi -L aduc afară, ca să ştiţi că nu găsesc nicio vină în El.`` ⁵ Isus a ieşit deci afară, purtînd cununa de spini şi haina de purpură.,,Iată omul!`` le -a zis Pilat.

²³ pe Omul acesta, dat în mînile voastre, după sfatul hotărît şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorît prin mîna celor fărădelege.

¹³ Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat în mîna lui Pilat; şi v'aţi lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să -I dea drumul.

⁶³ şi i-au zis:,,Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe cînd era încă în viaţă, a zis:,După trei zile voi învia.`

⁷ cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.``

²¹ Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s'au întîmplat aceste lucruri.

³ V'am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; ⁴ că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi;

³² Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea, şi se temeau să -L întrebe.

⁵⁰ Dar ei n'au înţeles spusele Lui.

⁴⁵ Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea, căci erau acoperite pentru ei, ca să nu le priceapă; şi se temeau să -L întrebe în privinţa aceasta.

²⁵ Atunci Isus le -a zis:,,O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii!

⁴⁵ Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile.

⁶ Isus le -a spus această pildă, dar ei n'au înţeles despre ce le vorbea.

¹⁶ Ucenicii Lui n'au înţeles aceste lucruri dela început; dar, dupăce a fost proslăvit Isus, şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El, şi că ei le împliniseră cu privire la El.

¹ V-am spus aceste lucruri, pentruca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere. ² Au să vă dea afară din sinagogi: ba încă, va veni vremea cînd, oricine vă va ucide, să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu. ³ Şi se vor purta astfel cu voi, pentrucă n'au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. ⁴ V'am spus aceste lucruri, pentruca, atunci cînd le va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Nu vi le-am spus dela început, pentrucă eram cu voi. ⁵ Acum Mă duc la Cel ce M'a trimes; şi nimeni din voi nu Mă întreabă:,Unde Te duci?` <sup>6</sup> Dar, pentrucă v'am spus aceste lucruri, întristarea v'a umplut inima. <sup>7</sup> Totuş, vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mîngîietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi -L voi trimete. <sup>8</sup> Şi cînd va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata. <sup>9</sup> În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine; <sup>10</sup> în ce priveşte neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, şi nu Mă veţi mai vedea; <sup>11</sup> în ce priveşte judecata: fiindcă stăpînitorul lumii acesteia este judecat. <sup>12</sup> Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. <sup>13</sup> Cînd va veni Mîngîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi dela El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. <sup>14</sup> El Mă va proslăvi, pentrucă va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi. <sup>15</sup> Tot ce are Tatăl, este al Meu; deaceea am zis că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi. <sup>16</sup> Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea; apoi iarăş peste puţină vreme, Mă veţi vedea, pentrucă Mă duc la Tatăl.`` <sup>17</sup> La auzul acestor vorbe, unii din ucenicii Lui au zis între ei:,,Ce însemnează cuvintele acestea:,Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea;` şi:,Apoi iarăş peste puţină vreme Mă veţi vedea?` Şi:,Pentrucă Mă duc la Tatăl?`` <sup>18</sup> Ei ziceau deci:,,Ce însemnează aceasta:,Peste puţină vreme?` Nu ştim ce vrea să spună.`` ¹⁹ Isus a cunoscut că voiau să -L întrebe, şi le -a zis:,,Vă întrebaţi între voi ce însemnează cuvintele:,Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea;` şi:,Apoi iarăş peste puţină vreme, Mă veţi vedea?`

⁸ El ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să -i pună să şadă alături cu cei mari. Şi le dă de moştenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă; Căci ai Domnului sînt stîlpii... pămîntului, Şi pe ei a aşezat El lumea.

²⁹ Cînd au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. ³⁰ Şi doi orbi şedeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au început să strige:,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!`` <sup>31</sup> Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau:,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!`` ³² Isus S'a oprit, i -a chemat, şi le -a zis:,,Ce vreţi să vă fac?`` <sup>33</sup> ,,Doamne``, I-au zis ei,,,să ni se deschidă ochii!`` ³⁴ Lui Isus I s'a făcut milă de ei, S'a atins de ochii lor, şi îndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El.

⁴⁶ Au ajuns la Ierihon. Şi pe cînd ieşea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu o mare mulţime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerşetor orb, şedea jos lîngă drum, şi cerea de milă. ⁴⁷ El a auzit că trece Isus din Nazaret, şi a început să strige:,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!`` <sup>48</sup> Mulţi îl certau să tacă; dar el şi mai tare striga:,,Fiul lui David, ai milă de mine!`` ⁴⁹ Isus S'a oprit, şi a zis:,,Chemaţi -l!`` Au chemat pe orb, şi i-au zis:,,Îndrăzneşte, scoală-te, căci te cheamă.`` ⁵⁰ Orbul şi -a aruncat haina; a sărit, şi a venit la Isus. ⁵¹ Isus a luat cuvîntul, şi i -a zis:,,Ce vrei să-ţi fac?``,,Rabuni,`` I -a răspuns orbul,,,să capăt vederea.`` <sup>52</sup> Şi Isus i -a zis:,,Du-te, credinţa ta te -a mîntuit.`` Îndată orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers pe drum după Isus.

²⁰ La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. ²¹ Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele.

¹ Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.

⁸ Vecinii şi ceice -l cunoscuseră mai înainte ca cerşetor, ziceau:,,Nu este acesta celce şedea şi cerşea?``

² Acolo era un om olog din naştere, care era dus şi pus în toate zilele la poarta Templului, numită,,Frumoasă``, ca să ceară de milă dela cei ce intrau în Templu.

¹⁰ Cînd a intrat în Ierusalim, toată cetatea s'a pus în mişcare, şi fiecare zicea:,,Cine este acesta?`` <sup>11</sup> ,,Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii``, răspundeau noroadele.

²⁶ A chemat pe unul din robi, şi a început să -l întrebe ce este.

²³ A venit acolo, şi a locuit într'o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.

¹ După cîteva zile, Isus S'a întors în Capernaum. S'a auzit că este în casă, ² şi s'au adunat îndată aşa de mulţi că nu putea să -i mai încapă locul dinaintea uşii. El le vestea Cuvîntul. ³ Au venit la el nişte oameni, cari I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.

⁵¹ Apoi S'a pogorît împreună cu ei, a venit la Nazaret, şi le era supus. Mamă-Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei.

⁴⁵ Filip a găsit pe Natanael, şi i -a zis:,,Noi am găsit pe Acela, despre care a scris Moise în lege, şi proorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.

³⁵ Isus le -a zis:,,Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii cari aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunerecul: cine umblă în întunerec, nu ştie unde merge. ³⁶ Cîtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii.`` Isus le -a spus aceste lucruri: apoi a plecat şi S'a ascuns de ei.

¹⁹ Pilat a scris o însemnare, pe care a pus -o deasupra crucii, şi era scris:,,Isus din Nazaret, Împăratul Iudeilor.``

²² Bărbaţi Israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere, pe cari le -a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi;

¹⁰ s'o ştiţi toţi, şi s'o ştie tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi.

² Căci El zice:,,La vremea potrivită, te-am ascultat, în ziua mîntuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mîntuirii.``

¹² A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.

⁶ Căci un Copil ni s'a născut, un Fiu ni s'a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi:,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. ⁷ El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfîrşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi'n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

¹ Apoi o Odraslă va ieşi din tulpina lui Isai, şi un Vlăstar va da din rădăcinile lui.

⁵ ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară.

²⁷ Cînd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, cari strigau şi ziceau:,,Ai milă de noi, Fiul lui David!``

²³ Toate noroadele, mirate, ziceau:,,Nu cumva este acesta Fiul lui David?``

²² Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El:,,Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.``

⁹ Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau:,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!``

¹⁵ Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd:,,Osana, Fiul lui David!`` s'au umplut de mînie.

⁴² Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?``,,Al lui David``, I-au răspuns ei. ⁴³ Şi Isus le -a zis:,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice: ⁴⁴ ,Domnul a zis Domnului Meu:,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale? ⁴⁵ Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

³ Ea priveşte pe Fiul Său, născut din sămînţa lui David, în ce priveşte trupul,

¹⁶ Eu, Isus, am trimes pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu sînt Rădăcina şi Sămînţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă.

²⁶ Omul acela a zis:,,Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.`` Dar Iacov a răspuns:,,Nu Te voi lăsa să pleci pînă nu mă vei binecuvînta.`` ²⁷ Omul acela i -a zis:,,Cum îţi este numele?``,,Iacov,`` a răspuns el. ²⁸ Apoi a zis:,,Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Celce luptă cu Dumnezeu); căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni, şi ai fost biruitor.``

¹ (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem; vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, cînd Te chem!

¹² Voi Mă veţi chema, şi veţi pleca; Mă veţi ruga, şi vă voi asculta. ¹³ Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.

⁷ Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.

⁴⁰ Apoi a venit la ucenici, i -a găsit dormind, şi a zis lui Petru:,,Ce, un ceas n'aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine! ⁴¹ Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de rîvnă, dar carnea este neputincioasă.`` <sup>42</sup> S'a depărtat a doua oară, şi S'a rugat, zicînd:,,Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să -l beau, facă-se voia Ta!`` ⁴³ S'a întors iarăş la ucenici, şi i -a găsit dormind; pentrucă li se îngreuiaseră ochii de somn. ⁴⁴ I -a lăsat din nou, S'a depărtat, şi S'a rugat a treia oară, zicînd aceleaşi cuvinte.

⁴⁹ Pe cînd vorbea El încă, vine unul din casa fruntaşului sinagogii, şi -i spune:,,Fiica ta a murit, nu mai supăra pe Învăţătorul.``

⁸ vă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie. ⁹ Deaceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide. ¹⁰ Fiindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

⁵² Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentrucă voi aţi pus mîna pe cheia cunoştinţei: nici voi n'aţi intrat, iar pe ceice voiau să intre, i-aţi împedecat să intre.``

¹ Isus le -a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase.

¹⁵ I-au adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, cînd au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia cari -i aduceau.

³⁸ Şi el a strigat:,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!``

³⁹ Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus:,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!``

⁸ De trei ori am rugat pe Domnul să mi -l ia.

⁵ La Gabaon, Domnul S'a arătat în vis lui Solomon noaptea, şi Dumnezeu i -a zis:,,Cere ce vrei să-ţi dau.`` <sup>6</sup> Solomon a răspuns:,,Tu ai arătat o mare bunăvoinţă faţă de robul Tău David, tatăl meu, pentrucă umbla înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă faţă de Tine; i-ai păstrat această mare bună voinţă, şi i-ai dat un fiu, care şade pe scaunul lui de domnie, cum se vede astăzi. <sup>7</sup> Acum Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să împărăţească în locul tatălui meu David; şi eu nu sînt decît un tînăr, nu sînt încercat. <sup>8</sup> Robul Tău este în mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici numărat, din pricina mulţimii lui. <sup>9</sup> Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta aşa de mare la număr!`` ¹⁰ Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului. ¹¹ Şi Dumnezeu a zis:,,Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate, ¹² voi face după cuvîntul tău. Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n'a fost nimeni înaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine. ¹³ Mai mult, îţi voi da şi ce n'ai cerut: bogăţii şi slavă, aşa încît în tot timpul vieţii tale nu va fi niciun împărat ca tine. ¹⁴ Şi dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl tău, îţi voi lungi zilele.`` ¹⁵ Solomon s'a deşteptat. Acesta a fost visul. Solomon s'a întors la Ierusalim, şi s'a înfăţişat înaintea chivotului legămîntului Domnului. A adus arderi de tot şi jertfe de mulţămire, şi a dat un ospăţ tuturor slujitorilor lui.

²¹ El a întrebat -o:,,Ce vrei?``,,Porunceşte``, I -a zis ea,,,ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stînga Ta.`` <sup>22</sup> Drept răspuns Isus a zis:,,Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să -l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?``,,Putem``, I-au zis ei.

²⁵ Pe cînd, dacă nădăjduim ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.

⁹ Căci el zice, şi se face; porunceşte şi ce porunceşte ia fiinţă.

²⁰ a trimes cuvîntul Său şi i -a tămăduit, şi i -a scăpat de groapă.

³ Isus a întins mîna, S'a atins de el, şi a zis:,,Da, vreau, fii curăţit!`` Îndată a fost curăţită lepra lui.

²² Isus S'a întors, a văzut -o, şi i -a zis:,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s'a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

²⁸ Atunci Isus i -a zis:,,O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.`` Şi fiica ei s'a tămăduit chiar în ceasul acela.

⁵⁰ Dar Isus a zis femeii:,,Credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace.``

⁴⁸ Isus i -a zis:,,Îndrăzneşte, fiică; credinţa ta te -a mîntuit, du-te în pace.``

¹⁹ Apoi i -a zis:,,Scoală-te şi pleacă; credinţa ta te -a mîntuit.``

² Doamne, Dumnezeule, eu am strigat către Tine, şi Tu m'ai vindecat.

¹ Binecuvintează, suflete, pe Domnul, şi tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfînt! ² Binecuvintează, suflete, pe Domnul, şi nu uita nici una din binefacerile Lui! ³ El îţi iartă toate fărădelegile tale El îţi vindecă toate boalele tale;

⁸ O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

¹⁵ O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

²¹ O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentu minunile Lui faţă de fiii oamenilor! ²² Să -I aducă jertfe de mulţămiri, şi să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.

³¹ O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor! ³² Să -L înalţe în adunarea poporului, şi să -L laude în adunarea bătrînilor!

⁸ Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi.

¹⁸ În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii, şi ochii orbilor, izbăviţi de negură şi întunerec, vor vedea. ¹⁹ Cei nenorociţi se vor bucura tot mai mult în Domnul, şi săracii se vor veseli de Sfîntul lui Israel.

⁵ Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor;

¹⁶ Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunerecul în lumină, înaintea lor, şi locurile strîmbe în locuri netede: iată ce voi face, şi nu -i voi părăsi.

⁷ pe toţi ceice poartă Numele Meu şi pe cari i-am făcut spre slava Mea, pe cari i-am întocmit şi i-am alcătuit.`` ⁸ ,,Scoate afară poporul cel orb, care totuş are ochi, şi surzii, cari totuş au urechi.

²¹ poporul pe care Mi l-am alcătuit, ca să vestească laudele Mele.``

⁸ Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s'au spăimîntat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

²⁸ După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le -a zis:,,Credeţi că pot face lucrul acesta?``,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei. ²⁹ Atunci S'a atins de ochii lor, şi a zis:,,Facă-vi-se după credinţa voastră!`` <sup>30</sup> Şi li s'au deschis ochii. Isus le -a poruncit cu tot dinadinsul şi le -a zis:,,Vedeţi, să nu ştie nimeni.``

⁵ Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

¹⁴ Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat.

³⁹ El S'a plecat spre ea, a certat frigurile, şi au lăsat -o frigurile. Ea s'a sculat îndată, şi a început să le slujească.

²⁶ Toţi au rămas uimiţi, şi slăveau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau:,,Azi am văzut lucruri nemaipomenite.``

¹⁷ Pe cînd vorbea El astfel, toţi protivnicii Lui au rămas ruşinaţi; şi norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe cari le făcea El.

¹⁵ Unul din ei, cînd s'a văzut vindecat, s'a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. ¹⁶ S'a aruncat cu faţa la pămînt la picioarele lui Isus, şi I -a mulţămit. Era Samaritean. ¹⁷ Isus a luat cuvîntul, şi a zis:,,Oare n'au fost curăţiţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă, unde sînt? ¹⁸ Nu s'a găsit decît străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?``

³⁷ Şi cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.

⁵ Cît sînt în lume, sînt Lumina lumii.`` <sup>6</sup> După ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pămînt şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta, <sup>7</sup> şi i -a zis:,,Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului`` (care, tîlmăcit, însemnează: Trimes). El s'a dus, s'a spălat, şi s'a întors văzînd bine.

³⁹ Apoi Isus a zis:,,Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată: ca ceice nu văd, să vadă, şi ceice văd, să ajungă orbi.`` <sup>40</sup> Unii din Fariseii cari erau lîngă el, cînd au auzit aceste vorbe, I-au zis:,,Doar n'om fi şi noi orbi!``

²¹ I-au ameninţat din nou, şi i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să -i pedepsească, din pricina norodului; fiindcă toţi slăveau pe Dumnezeu pentru cele întîmplate.

¹⁸ Dupăce au auzit aceste lucruri, s'au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, şi au zis:,,Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa.``

¹⁸ ca să le deschizi ochii, să se întoarcă dela întunerec la lumină, şi de supt puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.``

²⁴ Şi slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.

¹⁰ cînd va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi ceice vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră. ¹¹ De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de chemarea Lui, şi să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate, şi orice lucrare izvorîtă din credinţă, ¹² pentruca Numele Domnului nostru Isus Hristos să fie proslăvit în voi, şi voi în El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Hristos.

⁹ Voi însă sînteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfînt, un popor, pe care Dumnezeu Şi l-a cîştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întunerec la lumina Sa minunată;