Isaiah 1 Cross References - Romanian

¹ Proorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, despre Iuda şi Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, împăraţii lui Iuda. ² Ascultaţi, ceruri, şi ia aminte, pămîntule, căci Domnul vorbeşte:,,Am hrănit şi am crescut nişte copii, dar ei s'au răsculat împotriva Mea. ³ Boul îşi cunoaşte stăpînul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine.`` <sup>4</sup> Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămînţă de nelegiuiţi, copii stricaţi! Au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfîntul lui Israel. I-au întors spatele... <sup>5</sup> Ce pedepse noi să vă mai dea, cînd voi vă răzvrătiţi din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav, şi toată inima sufere de moarte! <sup>6</sup> Din tălpi pînă'n creştet, nimic nu -i sănătos: ci numai răni, vînătăi şi carne vie, ne stoarse, ne legate, şi ne alinate cu untdelemn: <sup>7</sup> ţara vă este pustiită, cetăţile vă sînt arse de foc, străinii vă mănîncă ogoarele supt ochii voştri, pustiesc şi nimicesc, ca nişte sălbatici. <sup>8</sup> Şi fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă într'un cîmp de castraveţi, ca o cetate împresurată. <sup>9</sup> De nu ne-ar fi lăsat Domnul oştirilor o mică rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora. <sup>10</sup> Ascultaţi cuvîntul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei! <sup>11</sup> ,,Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sînt sătul de arderile de tot ale berbecilor, şi de grăsimea viţeilor; nu-Mi place sîngele taurilor, oilor şi ţapilor. <sup>12</sup> Cînd veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcaţi curţile? <sup>13</sup> Nu mai aduceţi daruri de mîncare nefolositoare, căci Mi -e scîrbă de tămîie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea! <sup>14</sup> Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi. <sup>15</sup> Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v'aţi ruga, n'ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!`` ¹⁶ ,,Spălaţi-vă deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe cari le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul! ¹⁷ Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!`` - <sup>18</sup> ,,Veniţi totuş să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lîna. <sup>19</sup> De veţi voi şi veţi asculta, veţi mînca cele mai bune roade ale ţării; <sup>20</sup> dar de nu veţi voi şi nu veţi asculta, de sabie veţi fi înghiţiţi, căci gura Domnului a vorbit.`` ²¹ Vai, cetatea aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi! ²² Argintul tău s'a prefăcut în zgură, şi vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă. ²³ Mai marii tăi sînt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n'ajunge pînă la ei. ²⁴ De aceea, iată ce zice Domnul, Dumnezeul oştirilor, Puternicul lui Israel:,,Ah! Voi cere socoteala protivnicilor Mei, şi Mă voi răzbuna pe vrăjmaşii Mei. ²⁵ Îmi voi întinde mîna împotriva ta, îţi voi topi sgura, cum o topeşte leşia, toate părticelele de plumb le voi depărta din tine. ²⁶ Voi face iarăş pe judecătorii tăi ca odinioară, şi pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită cetatea neprihănită, cetatea credincioasă.`` ²⁷ Sionul va fi mîntuit prin judecată, şi ceice se vor întoarce la Dumnezeu în el, vor fi mîntuiţi prin dreptate. ²⁸ Dar pieirea va atinge pe toţi cei răzvrătiţi şi păcătoşi, şi ceice părăsesc pe Domnul vor pieri. ²⁹ Vă va fi ruşine de terebinţii în cari găseaţi plăcere, şi veţi roşi din pricina grădinilor în cari vă desfătaţi; ³⁰ căci veţi fi ca un terebint cu frunzele ofilite, ca o grădină care n'are apă. ³¹ Omul tare va fi ca un cîlţ, şi lucrarea lui ca o scînteie; amîndoi vor arde împreună, şi nimeni nu -i va stinge.

⁶ Şi a zis:,,Ascultaţi bine ce vă spun! Cînd va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într'o vedenie sau îi voi vorbi într-un vis.

⁴ Celce aude cuvintele lui Dumnezeu, Celce vede vedenia Celui Atotputernic, Celce cade cu faţa la pămînt, şi ai cărui ochi sînt deschişi:

¹⁶ Aşa zice cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu, Cel ce cunoaşte planurile Celui Prea Înalt, Cel ce vede vedenia Celui Atotputernic, Cel ce cade cu faţa la pămînt şi ai cărui ochi sînt deschişi:

¹ În al douăzeci şi şaptelea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, a început să domnească Azaria, fiul lui Amaţia, împăratul lui Iuda.

⁷ Azaria a adormit cu părinţii săi, şi l-au îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Iotam.

³² În al doilea an al lui Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, a început să domnească Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda.

¹ În al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda. ² Avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi, fata lui Zaharia. ³ El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. ⁴ A îndepărtat înălţimile, a sfărîmat stîlpii idoleşti, a tăiat Astarteele, şi a sfărîmat în bucăţi şarpele de aramă, pe care -l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră pînă atunci tămîie înaintea lui: îl numeau Nehuştan. ⁵ El şi -a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel; şi dintre toţi împăraţii lui Iuda, cari au venit după el sau cari au fost înainte de el, n'a fost niciunul ca el. ⁶ El s'a alipit de Domnul, nu s'a abătut dela El, şi a păzit poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul. ⁷ Şi Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit în tot ce a făcut. El s'a răsculat împotriva împăratului Asiriei, şi nu i -a mai fost supus. ⁸ A bătut pe Filisteni pînă la Gaza, şi le -a pustiit ţinutul, dela toate turnurile de pază pînă la cetăţile întărite. ⁹ În al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva Samariei, şi a împresurat -o. ¹⁰ După trei ani, a luat -o, în al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel: atunci a fost luată Samaria. ¹¹ Împăratul Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria, şi i -a aşezat la Halah şi Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor, ¹² pentrucă n'ascultaseră de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legămîntul Lui; pentrucă nici n'ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului. ¹³ În al patrusprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iuda, şi a pus stăpînire pe ele. ¹⁴ Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună împăratului Asiriei la Lachis:,,Am greşit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.`` Şi împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur. <sup>15</sup> Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului. <sup>16</sup> Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, şi a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise uşile şi uşiorii Templului Domnului. <sup>17</sup> Împăratul Asiriei a trimes din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, şi pe Rabşache cu o oştire puternică. S'au suit şi au ajuns la Ierusalim. Cînd s'au suit şi au ajuns, s'au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce în ogorul nălbitorului. <sup>18</sup> Au chemat pe împărat; şi Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa împăratului, s'a dus la ei, cu Şebna, logofătul, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul. <sup>19</sup> Rabşache le -a zis:,,Spuneţi lui Ezechia:,Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei:,Ce este încrederea aceasta pe care te bizuieşti?`` ²⁰ Tu ai zis:,Pentru război trebuie chibzuinţă şi putere.` Dar acestea sînt doar vorbe în vînt. În cine dar ţi-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea? ²¹ Iată, ai pus -o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înţeapă şi străpunge mîna oricui se sprijineşte pe ea: aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi ceice se încred în el.

¹ Cînd a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, şi -a sfîşiat hainele, s'a acoperit cu un sac, şi s'a dus în Casa Domnului. ² A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe preoţii cei mai bătrîni, acoperiţi cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoţ. ³ Şi i-au zis:,,Aşa vorbeşte Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, şi nu este putere pentru naştere. ⁴ Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabşache, pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru ceilalţi cari au mai rămas.`` <sup>5</sup> Slujitorii împăratului Ezechia s'au dus dar la Isaia. <sup>6</sup> Şi Isaia le -a zis:,,Iată ce să spuneţi stăpînului vostru:,Aşa vorbeşte Domnul:,Nu te speria de cuvintele pe cari le-ai auzit şi prin cari M'au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei. <sup>7</sup> Voi pune în el un duh care îl va face ca, la auzul unei veşti pe care o va primi, să se întoarcă în ţara lui; şi -l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.`` ⁸ Rabşache, plecînd, a găsit pe împăratul Asiriei luptînd împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis. ⁹ Atunci împăratul Asiriei a primit o veste cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s'a spus:,,Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.`` Şi împăratul Asiriei a trimes soli din nou lui Ezechia, zicînd: <sup>10</sup> ,,Aşa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda:,Să nu te înşele Dumnezeul tău, în care te încrezi, zicînd:,Ierusalimul nu va fi dat în mînile împăratului Asiriei.` <sup>11</sup> Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit; şi tu, să fii izbăvit! <sup>12</sup> Dumnezeii neamurilor pe cari le-au nimicit părinţii mei, au izbăvit ei pe Gozan, Haran, Reţef, şi pe fiii lui Eden din Telasar? <sup>13</sup> Unde este împăratul Hamatului, împăratul Arpadului, şi împăratul cetăţii Sefarvaimului, Henei şi Ivei?`` ¹⁴ Ezechia a luat scrisoarea din mîna solilor, şi a citit -o. Apoi s'a suit la Casa Domnului, şi a întins -o înaintea Domnului, ¹⁵ căruia i -a făcut următoarea rugăciune:,,Doamne, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pămîntului! Tu ai făcut cerurile şi pămîntul. ¹⁶ Doamne, pleacă-Ţi urechea, şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii, şi priveşte. Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimes pe Rabşache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu. ¹⁷ Da, Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei, au nimicit neamurile şi le-au pustiit ţările, ¹⁸ şi că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mîna omului, erau lemn şi piatră; şi i-au nimicit. ¹⁹ Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mîna lui Sanherib, ca să ştie toate împărăţiile pămîntului că numai Tu eşti Dumnezeu, Doamne!`` ²⁰ Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimes să spună lui Ezechia: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel,,Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut -o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei. ²¹ Iată cuvîntul pe care l -a rostit Domnul împotriva lui:,Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi rîde de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.

¹ În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Proorocul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el, şi i -a zis:,,Aşa vorbeşte Domnul:,Rînduieşte ce ai de rînduit casei tale, căci vei muri, şi nu vei mai trăi.`` <sup>2</sup> Ezechia s'a întors cu faţa la părete, şi a făcut Domnului următoarea rugăciune: <sup>3</sup> ,,Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat înaintea Feţei Tale cu credincioşie şi curăţie de inimă, şi am făcut ce este bine înaintea Ta!`` Şi Ezechia a vărsat multe lacrămi. ⁴ Isaia, care ieşise, n'ajunsese încă în curtea din mijloc, cînd cuvîntul Domnului i -a vorbit astfel: ⁵ ,,Întoarce-te şi spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu:,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David:,Ţi-am auzit rugăciunea, şi ţi-am văzut lacrămile. Iată că te voi face sănătos; a treia zi, te vei sui la Casa Domnului. ⁶ Voi mai adăuga cincisprezece ani la zilele tale. Te voi izbăvi, pe tine şi cetatea aceasta, din mîna împăratului Asiriei, şi voi ocroti cetatea aceasta, din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David.`` <sup>7</sup> Isaia a zis:,,Luaţi o turtă de smochine.`` Au luat -o şi au pus -o pe umflătură. Şi Ezechia s'a vindecat. ⁸ Ezechia zisese lui Isaia:,,După care semn voi cunoaşte că mă va vindeca Domnul, şi că mă voi sui a treia zi la Casa Domnului?`` <sup>9</sup> Şi Isaia a zis:,,Iată, din partea Domnului, semnul după care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvîntul pe care l -a rostit:,Cum vrei: să treacă umbra peste zece trepte înainte, sau să dea înapoi cu zece trepte?`` ¹⁰ Ezechia a răspuns:,,Nu este mare lucru ca umbra să treacă înainte peste zece trepte; ci mai bine să se dea înapoi cu zece trepte.`` <sup>11</sup> Atunci, Isaia, proorocul, s'a rugat Domnului, şi Domnul a dat cu zece trepte înapoi umbra din locul în care se pogorîse pe cadranul soarelui lui Ahaz. <sup>12</sup> În acelaş timp, Berodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimes o scrisoare şi un dar lui Ezechia, căci auzise de boala lui Ezechia. <sup>13</sup> Ezechia a ascultat pe soli, şi le -a arătat locul unde erau lucrurile lui de preţ, argintul şi aurul, mirodeniile şi untdelemnul cel scump, casa lui cu arme şi tot ce se afla în vistieriile lui: n'a fost nimic pe care să nu li -l fi arătat Ezechia în casa lui şi în toate moşiile lui. <sup>14</sup> Proorocul Isaia a venit în urmă la împăratul Ezechia, şi i -a zis:,,Ce au zis oamenii aceia, şi de unde au venit la tine?`` Ezechia a răspuns:,,Au venit dintr'o ţară depărtată, din Babilon.`` <sup>15</sup> Isaia a mai zis:,,Ce au văzut în casa ta?`` Ezechia a răspuns:,,Au văzut tot ce este în casa mea: n'a fost nimic în vistieriile mele pe care să nu li -l fi arătat.`` <sup>16</sup> Atunci Isaia a zis lui Ezechia:,,Ascultă cuvîntul Domnului! <sup>17</sup> Iată că vor veni vremuri cînd vor duce în Babilon tot ce este în casa ta şi ce au strîns părinţii tăi pînă în ziua de azi; nu va rămînea nimic, -zice Domnul. - <sup>18</sup> Şi vor lua din fiii tăi, cari vor ieşi din tine, pe cari -i vei naşte, şi -i vor face fameni slujitori în casa împăratului Babilonului.`` ¹⁹ Ezechia a răspuns lui Isaia:,,Cuvîntul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun.`` Şi a adăugat:,,Căci va fi pace şi linişte în timpul vieţii mele!`` ²⁰ Celelalte fapte ale lui Ezechia, toate isprăvile lui, şi cum a făcut iazul şi canalui de apă, şi a adus apele în cetate, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? ²¹ Ezechia a adormit cu părinţii săi. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Manase.

¹ Tot poporul din Iuda a luat pe Ozia, care era în vîrstă de şasesprezece ani, şi l -a pus împărat în locul tatălui său Amaţia. ² Ozia a întărit Elotul şi l -a adus iarăş supt stăpînirea lui Iuda, dupăce a adormit împăratul cu părinţii săi. ³ Ozia avea şasesprezece ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit cincizeci şi doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iecolia, din Ierusalim. ⁴ El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Amaţia. ⁵ A căutat pe Dumnezeu în timpul vieţii lui Zaharia, care pricepea vedeniile lui Dumnezeu. Şi în timpul cînd a căutat pe Domnul, Dumnezeu l -a făcut să propăşească. ⁶ A pornit cu război împotriva Filistenilor. A dărîmat zidurile Gatului, zidurile Iabnei, şi zidurile Asdodului, şi a zidit cetăţi în ţinutul Asdodului, şi între Filisteni. ⁷ Dumnezeu l -a ajutat împotriva Filistenilor, împotriva Arabilor cari locuiau la Gur-Baal, şi împotriva Maoniţilor. ⁸ Amoniţii aduceau daruri lui Ozia, şi faima lui s'a întins pănă la hotarele Egiptului, căci a ajuns foarte puternic. ⁹ Ozia a zidit turnuri la Ierusalim pe poarta unghiului, pe poarta văii, şi pe unghiu, şi le -a întărit. ¹⁰ A zidit turnuri în pustie, şi a săpat multe fîntîni, pentru că avea multe turme în văi şi în cîmpie, şi plugari şi vieri în munţi şi la Carmel, căci îi plăcea lucrarea pămîntului. ¹¹ Ozia avea o oaste de ostaşi cari mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel şi dregătorul Maaseia, şi puse supt poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. ¹² Tot numărul capilor caselor părinteşti, al vitejilor, era de două mii şase sute. ¹³ Ei porunceau peste o oaste de trei sute şapte mii cinci sute de ostaşi, în stare să ajute pe împărat împotriva vrăjmaşului. ¹⁴ Ozia le -a dat pentru toată oştirea scuturi, suliţi, coifuri, platoşe, arcuri şi prăştii. ¹⁵ A făcut la Ierusalim maşini iscodite de un meşter, cari aveau să fie aşezate pe turnuri şi pe unghiuri, ca să arunce săgeţi şi pietre mari. Faima lui s'a întins pînă departe, căci a fost ajutat în chip minunat pînă ce a ajuns foarte puternic. ¹⁶ Dar cînd a ajuns puternic, inima i s'a înălţat şi l -a dus la peire. A păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului său, intrînd în Templul Domnului ca să ardă tămîie pe altarul tămîierii. ¹⁷ Preotul Azaria a intrat după el, cu optzeci de preoţi ai Domnului, oameni de inimă, ¹⁸ cari s'au împotrivit împăratului Ozia, şi i-au zis:,,N'ai drept, Ozia, să aduci tămîie Domnului! Dreptul acesta îl au preoţii, fiii lui Aaron, cari au fost sfinţiţi ca s'o aducă. Ieşi din sfîntul locaş, căci faci un păcat! Şi lucrul acesta nu-ţi va face cinste înaintea Domnului Dumnezeu.`` <sup>19</sup> Ozia s'a mîniat. În mînă avea o cădelniţă. Şi cum s'a mîniat pe preoţi, i -a izbucnit lepra pe frunte, în faţa preoţilor, în Casa Domnului, lîngă altarul tămîierii. <sup>20</sup> Marele preot Azaria şi toţi preoţii şi-au îndreptat privirile spre el, şi iată că era plin de lepră pe frunte. L-au scos repede afară, şi el însuş s'a grăbit să iasă, pentrucă Domnul îl lovise. <sup>21</sup> Împăratul Ozia a fost lepros pînă în ziua morţii, şi a locuit într'o casă deosebită ca lepros, căci a fost izgonit din Casa Domnului. Şi fiul său Iotam era în fruntea casei împăratului şi judeca poporul ţării. <sup>22</sup> Celelalte fapte ale lui Ozia, cele dintîi şi cele de pe urmă, au fost scrise de Isaia, fiul lui Amoţ, proorocul. <sup>23</sup> Ozia a adormit cu părinţii săi. Şi l-au îngropat cu părinţii săi în ogorul de înmormîntare al împăraţilor, căci ziceau:,,Este lepros.`` În locul lui, a domnit fiul său Iotam.

¹ Iotam avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ieruşa, fata lui Ţadoc. ² El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Ozia. Numai că n'a intrat în Templul Domnului. Totuş, poporul se strica mereu. ³ Iotam a zidit poarta de sus a Casei Domnului, şi a făcut multe clădiri pe zidurile depe deal. ⁴ A zidit cetăţi în muntele lui Iuda, şi cetăţui şi turnuri în dumbrăvi. ⁵ A fost în război cu împăratul fiilor lui Amon, şi i -a biruit. Fiii lui Amon i-au dat în anul acela o sută de talanţi de argint, zece mii de cori de grîu, şi zece mii de orz; şi i-au plătit tot atît pe anul al doilea şi al treilea. ⁶ Iotam a ajuns puternic, pentrucă şi -a urmat necurmat căile înaintea Domnului, Dumnezeului său. ⁷ Celelalte fapte ale lui Iotam, toate războaiele lui, şi tot ce a făcut el, sînt scrise în cartea împăraţilor lui Israel şi Iuda. ⁸ El avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. ⁹ Iotam a adormit cu părinţii săi, şi l-au îngropat în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ahaz.

¹ Ahaz avea douăzeci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. El n'a făcut ce este bine înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său David. ² A umblat în căile împăraţilor lui Israel; şi a făcut chiar chipuri turnate pentru Baali, ³ a ars tămîie în valea fiilor lui Hinom, şi a trecut pe fiii săi prin foc, după urîciunile neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. ⁴ Aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi, pe dealuri şi supt orice copac verde. ⁵ Domnul, Dumnezeul său, l -a dat în mînile împăratului Siriei. Sirienii l-au bătut şi i-au luat un mare număr de prinşi de război, pe cari i-au dus la Damasc. A fost dat şi în mînile împăratului lui Israel, care i -a pricinuit o mare înfrîngere. ⁶ Pecah, fiul lui Remalia, a ucis într'o singură zi în Iuda o sută douăzeci de mii de oameni, toţi viteji, pentrucă părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. ⁷ Zicri, un războinic din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul împăratului, pe Azricam, căpetenia casei împărăteşti, şi pe Elcana, care era al doilea după împărat. ⁸ Copiii lui Israel au luat dintre fraţii lor două sute de mii de prinşi de război, femei, fii şi fiice, şi le-au luat multă pradă, pe care au adus -o la Samaria. ⁹ Acolo era un prooroc al Domnului, numit Oded. El a ieşit înaintea oştirii care se întorcea la Samaria, şi le -a zis:,,În mînia Sa împotriva lui Iuda i -a dat Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri în mînile voastre, şi voi i-aţi ucis cu o furie, care s'a ridicat pînă la ceruri. ¹⁰ Şi credeţi acum că veţi face din copiii lui Iuda şi din Ierusalim robii şi roabele voastre? Dar voi nu sînteţi vinovaţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru? ¹¹ Ascultaţi-mă dar, şi daţi drumul acestor prinşi pe cari i-aţi luat dintre fraţii voştri; căci mînia aprinsă a Domnului este peste voi!`` <sup>12</sup> Unii dintre capii fiilor lui Efraim: Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Ezechia, fiul lui Şalum, şi Amasa, fiul lui Hadlai, s'au ridicat împotriva celor ce se întorceau dela oştire, <sup>13</sup> şi le-au zis:,,Să nu aduceţi aici pe aceşti prinşi de război. Căci, după ce că sîntem vinovaţi înaintea Domnului, voi vreţi să mai şi adăugaţi la păcatele şi la greşelile noastre. Sîntem foarte vinovaţi, şi mînia aprinsă a Domnului este peste Israel.`` ¹⁴ Ostaşii au lăsat pe prinşii de război şi prada înaintea căpeteniilor şi înaintea întregei adunări. ¹⁵ Şi oamenii numiţi pe nume pentru aceasta, s'au sculat şi au luat pe prinşii de război, au îmbrăcat cu prada pe toţi cei ce erau goi, le-au dat haine şi încălţăminte, le-au dat să mănînce şi să bea, i-au uns, au încălecat pe măgari pe toţi cei osteniţi, şi i-au adus la Ierihon, cetatea finicilor, la fraţii lor. Apoi s'au întors la Samaria. ¹⁶ Pe vremea aceea, împăratul Ahaz a trimes să ceară ajutor dela împăraţii Asiriei. ¹⁷ Edomiţii au venit iarăş, au bătut pe Iuda, şi le-au luat prinşi de război. ¹⁸ Filistenii au năvălit în cetăţile din cîmpie şi din partea de miazăzi a lui Iuda; au luat Bet-Şemeşul, Aialonul, Ghederotul, Soco şi satele lui, Timna şi satele ei, Ghimzo şi satele lui, şi s'au aşezat acolo. ¹⁹ Căci Domnul a smerit pe Iuda, din pricina lui Ahaz, împăratul lui Israel, care avusese o purtare fără frîu în Iuda şi păcătuise împotriva Domnului. ²⁰ Tilgat Pilneser, împăratul Asiriei, a venit împotriva lui, s'a purtat cu el cum s'ar purta cu un vrăjmaş, şi nu l -a ajutat. ²¹ Căci Ahaz a prădat Casa Domnului, casa împăratului şi a mai marilor, ca să facă daruri împăratului Asiriei; dar nu i -a ajutat la nimic. ²² Pe vremea aceea, chiar cînd era la strîmtoare, a păcătuit şi mai mult împotriva Domnului, el, împăratul Ahaz. ²³ A adus jertfă dumnezeilor Damascului, cari -l bătuseră, şi a zis:,,Fiindcă dumnezeii împăraţilor Siriei le vin în ajutor, le voi aduce şi eu jertfe, ca să-mi ajute.`` Dar ei au fost prilejul căderii lui şi a întregului Israel. ²⁴ Ahaz a strîns uneltele din Casa lui Dumnezeu, şi a făcut bucăţi uneltele din Casa lui Dumnezeu. A închis uşile Casei Domnului, şi -a făcut altare în toate colţurile Ierusalimului. ²⁵ şi a ridicat înălţimi în fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămîie altor dumnezei. Şi a mîniat astfel pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi. ²⁶ Celelalte fapte ale lui şi toate căile lui, cele dintîi şi cele de pe urmă, sînt scrise în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel. ²⁷ Ahaz a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat în cetatea Ierusalimului, căci nu l-au pus în mormintele împăraţilor lui Israel. Şi în locul lui, a domnit fiul său Ezechia.

¹ Ezechia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci şi cinci de ani, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abia, fata lui Zaharia. ² El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David. ³ În anul întîi al domniei lui, în luna întîi, a deschis uşile Casei Domnului, şi le -a dres. ⁴ A adus pe preoţi şi pe Leviţi, pe cari i -a strîns în locul deschis dinspre răsărit, ⁵ şi le -a zis:,,Ascultaţi-mă, Leviţilor! Acum sfinţiţi-vă, sfinţiţi Casa Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri, şi scoateţi afară din sfîntul locaş ce este necurat. ⁶ Căci părinţii noştri au păcătuit, au făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. L-au părăsit, şi-au abătut privirile dela cortul Domnului, şi i-au întors spatele. ⁷ Au închis chiar uşile pridvorului şi au strîns candelele, şi n'au adus Dumnezeului lui Israel nici tămîie, nici arderi de tot în sfîntul locaş. ⁸ De aceea mînia Domnului a fost peste Iuda şi peste Ierusalim, şi i -a făcut de groază, de spaimă şi de bătaie de joc, cum vedeţi cu ochii voştri. ⁹ Şi din pricina aceasta au căzut părinţii noştri ucişi de sabie, şi fiii noştri, fiicele noastre şi nevestele noastre sînt în robie. ¹⁰ Am de gînd dar să fac legămînt cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentruca mînia Lui aprinsă să se abată de la noi. ¹¹ Acum, fiilor, nu mai staţi nepăsători; căci voi aţi fost aleşi de Domnul ca să staţi în slujbă înaintea Lui, să fiţi slujitorii Lui, şi să -I aduceţi tămîie. ¹² Şi Leviţii s'au sculat: Mahat, fiul lui Amasai, Ioel, fiul lui Azaria, din fiii Chehatiţilor; şi din fiii Merariţilor: Chis, fiul lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel; şi din Gherşoniţi: Ioah, fiul lui Zima, Eden, fiul lui Ioah; ¹³ şi din fiii lui Eliţafan: Şimri şi Ieiel; şi din fiii lui Asaf: Zaharia şi Matania; ¹⁴ şi din fiii lui Heman: Iehiel şi Şimei, şi din fiii lui Iedutun: Şemaia şi Uziel. ¹⁵ Au adunat pe fraţii lor, şi, după ce s'au sfinţit, au venit să curăţească şi Casa Domnului, după porunca împăratului, şi după cuvintele Domnului. ¹⁶ Preoţii au intrat înlăuntrul Casei Domnului ca s'o curăţească; au scos toate necurăţiile pe cari le-au găsit în Templul Domnului, şi le-au pus în curtea Casei Domnului, unde le-au adunat Leviţii ca să le ducă afară în pîrîul Chedron. ¹⁷ Au început aceste curăţiri în ziua întîi a lunii întîi; în a opta zi a lunii, au intrat în pridvorul Domnului, şi opt zile au curăţit Casa Domnului; în a şasesprezecea zi a lunii întîi, isprăviseră. ¹⁸ S'au dus apoi la împăratul Ezechia, şi au zis:,,Am curăţit toată Casa Domnului, altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui, şi masa pînilor pentru punerea înainte cu toate uneltele ei. ¹⁹ Am adus iarăş în bună stare şi am curăţit toate uneltele, pe cari le pîngărise împăratul Ahaz în timpul domniei lui, cînd cu fărădelegile lui: sînt înaintea altarului Domnului.`` ²⁰ Împăratul Ezechia s'a sculat disdedimineaţă, a strîns pe mai marii cetăţii şi s'a suit la Casa Domnului. ²¹ Au adus şapte viţei, şapte berbeci, şapte miei, şi şapte ţapi, ca jertfă de ispăşire pentru împărăţie, pentru sfîntul locaş, şi pentru Iuda. Împăratul a poruncit preoţilor, fiii lui Aaron, să le aducă pe altarul Domnului. ²² Preoţii au junghiat boii, şi au strîns sîngele, pe care l-au stropit pe altar; au junghiat berbecii, şi au stropit sîngele pe altar; au junghiat mieii, şi au stropit sîngele pe altar. ²³ Au adus apoi ţapii ispăşitori înaintea împăratului şi înaintea adunării, cari şi-au pus mînile peste ei. ²⁴ Preoţii i-au junghiat, şi au turnat sîngele la piciorul altarului, ca ispăşire pentru păcatele întregului Israel; căci pentru tot Israelul poruncise împăratul să se aducă arderea de tot şi jertfa de ispăşire. ²⁵ A pus pe Leviţi în Casa Domnului cu chimvale, alăute şi arfe, după rînduiala lui David, lui Gad, văzătorul împăratului, şi proorocului Natan; căci astfel era porunca Domnului, dată prin proorocii Săi. ²⁶ Leviţii au luat loc cu instrumentele lui David, şi preoţii cu ²⁷ Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar; şi, în clipa cînd a început arderea de tot, a început şi cîntarea Domnului, în sunetul trîmbiţelor şi instrumentelor lui David, împăratul lui Israel. ²⁸ Toată adunarea s'a închinat, au cîntat cîntarea, şi au sunat din trîmbiţe, pînă s'a isprăvit arderea de tot. ²⁹ Şi cînd au isprăvit de adus ardere de tot, împăratul şi toţi ceice erau cu el au îngenunchiat şi s'au închinat. ³⁰ Apoi împăratul Ezechia şi căpeteniile au zis Leviţilor să laude pe Domnul cu cuvintele lui David şi ale proorocului Asaf. L-au lăudat cu bucurie, şi s'au plecat şi s'au închinat. ³¹ Ezechia a luat atunci cuvîntul, şi a zis:,,Acum, dupăce v'aţi sfinţit în slujba Domnului, apropiaţi-vă, aduceţi dobitoacele pentru jertfă, şi aduceţi jertfe de mulţămire la Casa Domnului. Şi adunarea a adus dobitoacele pentru jertfă, şi a adus jertfe de mulţămire; şi toţi cei pe cari -i îndemna inima au adus arderi de tot. ³² Numărul arderilor de tot aduse de adunare a fost de şaptezeci de boi, o sută de berbeci, şi două sute de miei; toate aceste vite au fost jertfite ca ardere de tot Domnului. ³³ Şi au mai închinat Domnului şase sute de boi şi trei mii de oi.

¹ Ezechia a trimes soli în tot Israelul şi Iuda, şi a scris scrisori şi lui Efraim şi lui Manase, ca să vină la Casa Domnului la Ierusalim să prăznuiască Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeul lui Israel. ² Împăratul, căpeteniile lui, şi toată adunarea ţinuseră sfat la Ierusalim, ca Paştele să fie prăznuite în luna a doua; ³ căci nu puteau fi prăznuite la vremea lor, pentrucă preoţii nu se sfinţiseră în număr destul de mare şi poporul nu se adunase la Ierusalim. ⁴ Lucrul avînd încuviinţarea împăratului şi a întregei adunări, ⁵ au hotărît să dea de veste în tot Israelul, dela Beer-Şeba pînă la Dan, ca să vină la Ierusalim să prăznuiască Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului lui Israel. Căci de mult nu mai fuseseră prăznuite după cum era scris. ⁶ Alergătorii s'au dus cu scrisorile împăratului şi căpeteniilor lui în tot Israelul şi Iuda. Şi, după porunca împăratului, au zis:,,Copii ai lui Israel, întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi Israel, ca să Se întoarcă şi El la voi, rămăşiţă scăpată din mîna împăraţilor Asiriei. ⁷ Nu fiţi ca părinţii voştri şi ca fraţii voştri, cari au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, şi pe cari de aceea i -a dat pradă pustiirii, cum vedeţi. ⁸ Nu vă înţepeniţi grumazul, ca părinţii voştri; daţi mîna Domnului, veniţi la sfîntul Lui locaş, pe care l -a sfinţit pe vecie, şi slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, pentruca mînia Lui aprinsă să se abată dela voi. ⁹ Dacă vă întoarceţi la Domnul, fraţii voştri şi fiii voştri vor găsi milă la ceice i-au luat robi, şi se vor întoarce în ţară. Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este milostiv şi îndurător, şi nu-Şi va întoarce Faţa dela voi, dacă vă întoarceţi la El.`` <sup>10</sup> Alergătorii au mers astfel din cetate în cetate prin ţara lui Efraim şi Manase, pînă la Zabulon. Dar ei rîdeau şi îşi băteau joc de ei. <sup>11</sup> Însă cîţiva oameni din Aşer, din Manase şi Zabulon, s'au smerit şi au venit la Ierusalim. <sup>12</sup> În Iuda, deasemenea, mîna lui Dumnezeu a lucrat şi le -a dat o singură inimă ca să -i facă să împlinească porunca împăratului şi a căpeteniilor, după cuvîntul Domnului. <sup>13</sup> Un popor în mare număr s'a adunat la Ierusalim să prăznuiască sărbătoarea azimilor în luna a doua: a fost o adunare foarte mare. <sup>14</sup> S'au sculat, şi au îndepărtat altarele pe cari se jertfea în Ierusalim şi pe toate acelea pe cari se aducea tămîie, şi le-au aruncat în pîrîul Chedron. <sup>15</sup> Au jertfit apoi Paştele în ziua a patrusprezecea a lunii a doua. Preoţii şi Leviţii, plini de ruşine, s'au sfinţit, şi au adus arderi de tot în Casa Domnului. <sup>16</sup> Ei şedeau în locul lor obicinuit, după Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, şi preoţii stropeau sîngele, pe care -l luau din mîna Leviţilor. <sup>17</sup> Fiindcă în adunare erau mulţi inşi, cari nu se sfinţiseră, Leviţii au junghiat ei jertfele de Paşte pentru toţi cei ce nu erau curaţi, ca să le închine Domnului. <sup>18</sup> Căci o mare parte din popor, mulţi din Efraim, Manase, Isahar şi Zabulon nu se curăţiseră, şi au mîncat Paştele nu după cele scrise. Dar Ezechia s'a rugat pentru ei, zicînd:,,Domnul, care este bun, să ierte pe toţi <sup>19</sup> cei ce şi-au pus inima să caute pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, măcar că n'au făcut sfînta curăţire!`` ²⁰ Domnul a ascultat pe Ezechia, şi a iertat poporul. ²¹ Astfel copiii lui Israel, cari se aflau la Ierusalim, au prăznuit sărbătoarea azimilor, şapte zile, cu mare bucurie. Şi, în fiecare zi, Leviţii şi preoţii lăudau pe Domnul cu instrumente cari răsunau în cinstea Lui. ²² Ezechia a vorbit inimii tuturor Leviţilor, cari arătau o mare pricepere pentru slujba Domnului. Şapte zile au mîncat dobitoacele jertfite, aducînd jertfe de mulţămire, şi lăudînd pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. ²³ Toată adunarea a fost de părere să mai prăznuiască alte şapte zile. Şi au prăznuit cu bucurie încă şapte zile. ²⁴ Căci Ezechia, împăratul lui Iuda, dăduse adunării o mie de viţei şi şapte mii de oi, iar căpeteniile i-au dat o mie de viţei şi zece mii de oi, şi mulţi preoţi se sfinţiseră. ²⁵ Şi s'a bucurat toată adunarea lui Iuda, şi preoţii şi Leviţii, şi tot poporul venit din Israel, şi străinii veniţi din ţara lui Israel sau aşezaţi în Iuda. ²⁶ A fost mare veselie la Ierusalim. De pe vremea lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, nu mai fusese la Ierusalim aşa ceva. ²⁷ Preoţii şi Leviţii s'au sculat şi au binecuvîntat poporul. Glasul lor a fost auzit, şi rugăciunea lor a ajuns pînă la ceruri, pînă la locuinţa sfîntă a Domnului.

¹ Cînd s'au isprăvit toate acestea, toţi cei din Israel cari erau de faţă au plecat în cetăţile lui Iuda, şi au sfărîmat stîlpii idoleşti, au tăiat Astarteele, şi au surpat de tot înălţimile şi altarele din tot Iuda şi Beniamin şi din Efraim şi Manase. Apoi toţi copiii lui Israel s'au întors în cetăţile lor, fiecare la moşia lui. ² Ezechia a aşezat din nou cetele preoţilor şi Leviţilor, după şirul lor, fiecare după slujbele sale, preoţi şi Leviţi, pentru arderile de tot şi jertfele de mulţămire, pentru slujbă, pentru cîntări şi laude, la porţile taberii Domnului. ³ Împăratul a dat o parte din averile lui pentru arderi de tot, pentru arderile de tot de dimineaţă şi de seară, şi pentru arderile de tot din zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători, cum este scris în legea Domnului. ⁴ Şi a poruncit poporului, locuitorilor Ierusalimului, să dea preoţilor şi Leviţilor partea cuvenită lor, ca să ţină cu scumpătate legea Domnului. ⁵ Cînd a ieşit porunca aceasta, copiii lui Israel au dat din belşug cele dintîi roade de grîu, de must, de untdelemn, de miere, şi din toate roadele de pe cîmp; au adus din belşug şi zeciuiala din toate. ⁶ Tot odată, copiii lui Israel şi Iuda, cari locuiau în cetăţile lui Iuda, au dat zeciuiala din boi şi oi, şi zeciuiala din lucrurile sfinte cari erau închinate Domnului, Dumnezeului lor, şi au făcut mai multe grămezi. ⁷ Au început să facă grămezile în luna a treia, şi au isprăvit în luna a şaptea. ⁸ Ezechia şi căpeteniile au venit să vadă grămezile, şi au binecuvîntat pe Domnul şi pe poporul Său Israel. ⁹ Şi Ezechia a întrebat pe preoţi şi pe Leviţi de grămezile acestea. ¹⁰ Atunci marele preot Azaria, din casa lui Ţadoc, i -a răspuns:,,De cînd au început să se aducă darurile în Casa Domnului, noi am mîncat, ne-am săturat, şi a mai rămas mult, căci Domnul a binecuvîntat pe poporul Său. Şi iată ce mare grămadă a mai rămas!`` ¹¹ Ezechia a dat poruncă să pregătească nişte cămări în Casa Domnului; şi le-au pregătit. ¹² Au adus în ele cu credincioşie darurile de mîncare, zeciuiala, şi lucrurile sfinte. Levitul Conania avea grija lor, şi fratele său Şimei era al doilea după el. ¹³ Iehiel, Azazia, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Ismachia, Mahat şi Benaia erau întrebuinţaţi supt cîrmuirea lui Conania şi a fratelui său Şimei, după porunca împăratului Ezechia şi a lui Azaria, căpetenia Casei lui Dumnezeu. ¹⁴ Levitul Core, fiul lui Imna, uşier în partea de răsărit, avea grijă de darurile de bună voie aduse lui Dumnezeu, ca să împartă ce era adus Domnului prin ridicare şi lucrurile prea sfinte. ¹⁵ În cetăţile preoţeşti, Eden, Miniamin, Iosua, Şemaia, Amaria şi Şecania erau puşi supt cîrmuirea lui ca să împartă cu credincioşie fraţilor lor, mari şi mici, partea cuvenită lor, după cetele lor: ¹⁶ celor de parte bărbătească înscrişi dela vîrsta de trei ani în sus; tuturor celor ce intrau zilnic în Casa Domnului ca să-şi facă slujba după însărcinările şi după cetele lor; ¹⁷ preoţilor înscrişi după casele lor părinteşti, şi Leviţilor dela douăzeci de ani în sus, după slujbele şi după cetele lor: ¹⁸ la toată adunarea preoţilor şi Leviţilor înscrişi cu toţi pruncii lor, cu nevestele lor, cu fiii şi fiicele lor, căci erau fără prihană în împărţirea lucrurilor sfinte. ¹⁹ Şi pentru fiii lui Aaron, preoţii, cari locuiau la ţară în împrejurimile cetăţilor lor, erau în fiecare cetate oameni numiţi anume, ca să împartă părţile cuvenite tuturor celor de parte bărbătească din preoţi şi tuturor Leviţilor înscrişi. ²⁰ Iată ce a făcut Ezechia în tot Iuda. El a făcut ce este bine, ce este drept, ce este adevărat, înaintea Domnului, Dumnezeului său. ²¹ A lucrat cu toată inima, şi a izbutit în tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege şi pentru porunci, ca să caute pe Dumnezeul său.

¹ După aceste lucruri şi după aceste fapte de credincioşie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei, care a pătruns în Iuda, şi a împresurat cetăţile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele. ² Ezechia, văzînd că a venit Sanherib şi că are de gînd să înceapă lupta împotriva Ierusalimului, ³ s'a sfătuit cu căpeteniile sale şi cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă cari erau afară din cetate. Şi ei au fost de părerea lui. ⁴ S'au strîns o mulţime de oameni, şi au astupat toate izvoarele şi pîrîul care curge prin mijlocul ţinutului aceluia.,,Pentruce``, ziceau ei,,,să găsească împăraţii Asiriei, la venirea lor, ape din belşug?`` ⁵ Ezechia s'a îmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat şi l -a ridicat pînă la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo în cetatea lui David, şi a pregătit o mulţime de arme şi de scuturi. ⁶ A pus căpetenii de război peste popor, şi i -a adunat la el pe locul deschis dela poarta cetăţii. Vorbindu-le inimii, a zis: ⁷ ,,Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă. Nu vă temeţi şi nu vă spăimîntaţi înaintea împăratul Asiriei şi înaintea întregei mulţimi care este cu el; căci cu noi sînt mai mulţi decît cu el. ⁸ Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta şi va lupta pentru noi.`` Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, împăratul lui Iuda. <sup>9</sup> După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimes pe slujitorii săi la Ierusalim, pe cînd era înaintea Lachisului cu toate puterile lui; i -a trimes la Ezechia, împăratul lui Iuda, şi la toţi cei din Iuda cari erau la Ierusalim, să le spună: <sup>10</sup> ,,Aşa vorbeşte Sanherib, împăratul Asiriei:,,Pe ce se bizue încrederea voastră, de staţi împresuraţi la Ierusalim? <sup>11</sup> Oare nu vă amăgeşte Ezechia, ca să vă dea morţii prin foamete şi prin sete, cînd zice:,,Domnul, Dumnezeul nostru, ne va scăpa din mîna împăratului Asiriei?`` ¹² Oare nu Ezechia a îndepărtat înălţimile şi altarele Domnului, şi a dat porunca aceasta lui Iuda şi Ierusalimului:,,Să vă închinaţi numai unui altar, şi să aduceţi tămîie numai pe el?`` <sup>13</sup> Nu ştiţi ce am făcut noi, eu şi părinţii mei, tuturor popoarelor celorlalte ţări? Dumnezeii neamurilor acestor ţări au putut ei să le izbăvească ţările din mîna mea? <sup>14</sup> Care dintre toţi dumnezeii acestor neamuri pe cari le-au nimicit părinţii mei, a putut să izbăvească pe poporul lui din mîna mea, pentruca să vă poată izbăvi Dumnezeul vostru din mîna mea? <sup>15</sup> Să nu vă amăgească Ezechia dar şi să nu vă înşele astfel; nu vă încredeţi în el! Căci dumnezeul niciunui neam, niciunei împărăţii n'a putut să izbăvească pe poporul lui din mîna mea şi din mîna părinţilor mei: cu cît mai puţin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mîna mea!`` ¹⁶ Slujitorii lui Sanherib au mai vorbit şi alte lucruri împotriva Domnului Dumnezeu, şi împotriva robului Său Ezechia. ¹⁷ Şi a trimes o scrisoare batjocoritoare pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel, vorbind astfel împotriva Lui:,,După cum dumnezeii neamurilor celorlalte ţări n'au putut să izbăvească pe poporul lor din mîna mea, tot aşa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va izbăvi pe poporul Său din mîna mea. ¹⁸ Slujitorii lui Sanherib au strigat cu glas tare în limba evreiască, pentruca să arunce groaza şi spaima în poporul din Ierusalim, care era pe zid, şi să poată pune astfel stăpînire pe cetate. ¹⁹ Au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pămîntului, cari sînt lucrarea mînilor omeneşti. ²⁰ Împăratul Ezechia şi proorocul Isaia, fiul lui Amoţ, au început să se roage pentru lucrul acesta şi au strigat către cer. ²¹ Atunci Domnul a trimes un înger care a nimicit în tabăra împăratului Asiriei pe toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile. Şi împăratul s'a întors ruşinat în ţara lui. A intrat în casa dumnezeului său, şi cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia. ²² Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mîna lui Sanherib, împăratul Asiriei, şi din mîna tuturor, şi i -a ocrotit împotriva celor ce -i împresurau. ²³ Mulţi au adus Domnului daruri în Ierusalim, şi au adus daruri bogate lui Ezechia, împăratul lui Iuda, care de atunci s'a înălţat ²⁴ În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav de moarte. El a făcut o rugăciune Domnului. Domnul i -a vorbit, şi i -a dat un semn. ²⁵ Dar Ezechia n'a răsplătit binefacerea pe care a primit -o, căci i s'a îngîmfat inima. Mînia Domnului a venit peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim. ²⁶ Atunci Ezechia s'a smerit din mîndria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mînia Domnului n'a venit peste ei în timpul vieţii lui Ezechia. ²⁷ Ezechia a avut multe bogăţii şi multă slavă. Şi -a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, şi de toate lucrurile cari se pot dori; ²⁸ hambare pentru roadele de grîu, de must şi de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite, şi staule pentru oi. ²⁹ Şi -a zidit cetăţi, şi a avut belşug de boi şi de oi; căci Dumnezeu îi dăduse multe avuţii. ³⁰ Tot Ezechia a astupat şi gura de sus a apelor Ghihon, şi le -a adus în jos spre apus de cetatea lui David. Ezechia a izbutit în toate lucrările lui. ³¹ Însă, cînd au trimes căpeteniile Babilonului soli la el să întrebe de minunea care avusese loc în ţară, Dumnezeu l -a părăsit ca să -l încerce, pentruca să cunoască tot ce era în inima lui. ³² Celelalte fapte ale lui Ezechia, şi faptele lui evlavioase, sînt scrise în vedenia proorocului Isaia, fiul lui Amoţ, în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel. ³³ Ezechia a adormit cu părinţii săi, şi l-au îngropat în cel mai bun loc al mormintelor fiilor lui David. Tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului i-au dat cinste la moarte. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Manase.

¹⁹ Atunci ai vorbit într'o vedenie prea iubitului Tău, şi ai zis:,,Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tînăr;

¹ Proorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului.

¹ În anul morţii împăratului Ozia, am văzut pe Domnul şezînd pe un scaun de domnie foarte înalt, şi poalele mantiei Lui umpleau Templul.

¹ S'a întîmplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Reţin, împăratul Siriei, s'a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să -l bată; dar n'a putut să -l bată.

¹ Proorocie împotriva Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoţ.

² O vedenie grozavă mi s'a descoperit. Asupritorul asupreşte, pustiitorul pustieşte. -,,Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor, -zice Domnul.``

⁹ Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda:,Iată Dumnezeul vostru!

¹⁶ ,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,N'ascultaţi cuvintele proorocilor cari vă proorocesc! Ei vă leagănă în închipuiri zădarnice; spun vedenii ieşite din inima lor, nu ce vine din gura Domnului.

¹ Cuvîntul Domnului, spus lui Osea, fiul lui Beeri, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel.

¹ Cuvintele lui Amos, unul din păstorii din Tecoa, vedeniile pe cari le -a avut el despre Israel, pe vremea lui Ozia, împăratul lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel, cu doi ani înaintea cutremurului de pămînt.

¹ Cuvîntului Domnului, spus lui Mica, din Moreşet, pe vremea lui Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, proorocie asupra Samariei şi Ierusalimului.

¹ Proorocie despre Ninive. Cartea Proorociei lui Naum, din Elcoş.

² Domnul mi -a răspuns, şi a zis:,,Scrie proorocia, şi sapă -o pe table, ca să se poată citi uşor!

⁹ Pe cînd se coborau din munte, Isus le -a dat porunca următoare:,,Să nu spuneţi nimărui de vedenia aceasta, pînă va învia Fiul omului din morţi.``

¹⁷ Pe cînd Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei, pe care o avusese, iată că, oamenii trimeşi de Corneliu, întrebînd de casa lui Simon, au stătut la poartă,

¹⁹ De aceea, împărate Agripa, n'am vrut să mă împotrivesc vedeniei cereşti.

¹ E nevoe să mă laud, măcarcă nu este de folos. Voi veni totuş la vedeniile şi descoperirile Domnului.

²¹ Căci nici o proorocie n'a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit dela Dumnezeu, mînaţi de Duhul Sfînt.

³¹ Apoi în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te -a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut pînă la sosirea voastră în locul acesta.``

⁷ Care este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încît să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de cîte ori Îl chemăm? ⁸ Şi care este neamul acela aşa de mare încît să aibă legi şi porunci aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v'o pun astăzi înainte?

²⁶ iau astăzi martor împotriva voastră cerul şi pămîntul, -că veţi peri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpînire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot.

²² Apoi la Tabeera, la Masa, şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţîţat mînia Domnului. ²³ Şi cînd v'a trimes Domnul de la Cades-Barnea, zicînd:,,Suiţi-vă, şi luaţi în stăpînire ţara pe care v'o dau!`` voi v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n'aţi avut credinţă în El, şi n'aţi ascultat glasul Lui. ²⁴ V'aţi tot răsvrătit împotriva Domnului de cînd vă cunosc.

¹⁹ Iau azi cerul şi pămîntul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvîntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămînţa ta,

¹ ,,Luaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.

⁴ El strigă spre ceruri sus, şi spre pămînt, ca să judece pe poporul Său:

¹ Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. ² I -a săpat pămîntul, l -a curăţit de pietre, şi a sădit în el viţele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, şi a săpat şi un teasc, apoi trăgea nădejde că are să -I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.

¹ ,,Vai, -zice Domnul-de copiii răzvrătiţi, cari iau hotărîri fără Mine, fac legăminte cari nu vin din Duhul Meu, şi îngrămădesc astfel păcat peste păcat!

⁹ Scrie că:,Poporul acesta este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii cari nu vor să asculte Legea Domnului,

³ Ascultaţi-Mă, casa lui Iacov, şi toată rămăşiţa casei lui Israel, voi, pe cari v'am luat în spinare dela obîrşia voastră, pe cari v'am purtat pe umăr dela naşterea voastră: ⁴ pînă la bătrîneţa voastră Eu voi fi Acelaş, pînă la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V'am purtat, şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc şi să vă mîntuiesc.

⁹ În toate necazurile lor n'au fost fără ajutor, şi Îngerul care este înaintea Feţei Lui i -a mîntuit; El Însuş i -a răscumpărat, în dragostea şi îndurarea Lui, şi necurmat i -a sprijinit şi i -a purtat în zilele din vechime. ¹⁰ Dar ei au fost neascultători şi au întristat pe Duhul Lui cel sfînt; iar El li s'a făcut vrăjmaş şi a luptat împotriva lor.

² Mi-am întins mînile toată ziua spre un popor răzvrătit, care umblă pe o cale rea, în voia gîndurilor lui!

⁵ Aşa vorbeşte Domnul:,Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s'au depărtat de Mine, şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic? ⁶ Ei n'au întrebat:,Unde este Domnul, care ne -a scos din ţara Egiptului, care ne -a povăţuit prin pustie, printr'un pămînt uscat şi plin de gropi, printr'un pămînt unde domneşte seceta şi umbra morţii, printr'un pămînt pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?` <sup>7</sup> ,V'am adus într'o ţară ca o livadă de pomi, ca să -i mîncaţi roadele şi bunătăţile; dar voi aţi venit, Mi-aţi spurcat ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într'o urîciune. <sup>8</sup> Preoţii n'au întrebat:,Unde este Domnul?` Păzitorii Legii nu M'au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, proorocii au proorocit prin Baal, şi au alergat după cei ce nu sînt de niciun ajutor.` <sup>9</sup> De aceea, Mă voi mai certa cu voi, zice Domnul, şi Mă voi certa cu copiii copiilor voştri. <sup>10</sup> Treceţi în ostroavele Chitim, şi priviţi! Trimeteţi la Chedar, uitaţi-vă bine, şi vedeţi dacă s'a întîmplat acolo aşa ceva: <sup>11</sup> şi -a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcarcă ei nu sînt dumnezei? Dar poporul Meu şi -a schimbat Slava, cu ceva care nu este de niciun ajutor! <sup>12</sup> Miraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul.` ¹³ ,Căci poporul Meu a săvîrşit un îndoit păcat: M'au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, cari nu ţin apă.`

¹⁹ Ascultă şi tu, pămîntule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul gîndurilor lui; căci n'au luat aminte la Cuvintele Mele, şi au nesocotit Legea Mea.

¹⁵ ,,Ascultaţi şi luaţi aminte! Nu fiţi mîndri, căci Domnul vorbeşte!

²⁹ Ţară, ţară, ţară, ascultă glasul Domnului!

⁹ Plîngînd vin, şi îi duc în mijlocul rugăciunilor lor; îi duc la rîuri de apă, pe un drum neted pe care nu se poticnesc. Căci Eu sînt Tatăl lui Israel, şi Efraim este întîiul Meu născut.

⁶ Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, şi am zis:,,Trăieşte chiar şi în sîngele tău!`` Da, ţi-am zis:,,Trăieşte chiar şi în sîngele tău!`` ⁷ Te-am înmulţit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Şi ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseţă desăvîrşită; ţi s'au rotunjit ţîţele, ţi -a crescut părul. Dar erai tot goală, goală de tot. ⁸ Cînd am trecut Eu pe lîngă tine, M'am uitat la tine, şi iată că îţi venise vremea, vremea dragostelor. Atunci am întins peste tine poala hainei Mele, ţi-am acoprit goliciunea, ţi-am jurat credinţă, am făcut legămînt cu tine, zice Domnul Dumnezeu, şi ai fost a Mea! ⁹ Te-am scăldat în apă, te-am spălat de sîngele de pe tine, şi te-am uns cu untdelemn. ¹⁰ Ţi-am dat haine cusute cu fir, şi o încălţăminte de piele de viţel de mare, te-am încins cu in supţire, şi te-am îmbrăcat în mătasă. ¹¹ Te-am împodobit cu scule scumpe, ţi-am pus brăţări la mînă, şi o salbă la gît; ¹² ţi-am pus o verigă în nas, cercei în urechi, şi o cunună minunată pe cap. ¹³ Astfel, ai fost împodobită cu aur şi cu argint, şi ai fost îmbrăcată cu in supţire, cu mătasă şi cusături cu fir. Ai mîncat floarea făinei, miere şi untdelemn. Erai de o frumuseţă desăvîrşită, ba ajunsesei chiar împărăteasă. ¹⁴ Ţi s'a dus vestea printre neamuri, pentru frumuseţa ta; căci era desăvîrşită de tot, datorită strălucirii cu care te împodobisem, zice Domnul, Dumnezeu.``

⁵ Spune-le:,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,În ziua cînd am ales pe Israel, Mi-am ridicat mîna spre sămînţa casei lui Iacov, şi M'am arătat lor în ţara Egiptului; Mi-am ridicat mîna spre ei, şi am zis:,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru!`` <sup>6</sup> În ziua aceea, Mi-am ridicat mîna spre ei, ca să -i duc din ţara Egiptului într'o ţară, pe care o căutasem pentru ei, ţară în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările. <sup>7</sup> Atunci le-am zis:,,Lepădaţi fiecare urîciunile cari vă atrag privirile, şi nu vă spurcaţi cu idolii Egiptului! Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru!`` ⁸ Dar ei s'au răzvrătit împotriva Mea, şi n'au vrut să Mă asculte. Niciunul n'a lepădat urîciunile, cari îi atrăgeau privirile, şi n'au părăsit idolii Egiptului. Atunci am pus de gînd să-Mi vărs mînia peste ei, să-Mi sleiesc mînia împotriva lor, în mijlocul ţării Egiptului. ⁹ Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit în ochii neamurilor printre cari se aflau, şi în faţa cărora Mă arătasem lor, ca să -i scot din ţara Egiptului. ¹⁰ Şi i-am scos astfel din ţara Egiptului, şi i-am dus în pustie. ¹¹ Le-am dat legile Mele şi le-am făcut cunoscut poruncile Mele, pe cari trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele. ¹² Le-am dat şi Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine şi ei, pentruca să ştie că Eu sînt Domnul, care -i sfinţesc. ¹³ Dar casa lui Israel s'a răzvrătit împotriva Mea în pustie. N'au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile Mele, pe cari trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele, şi Mi-au pîngărit peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gînd să-Mi vărs mînia peste ei în pustie, ca să -i nimicesc. ¹⁴ Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit în ochii neamurilor în faţa cărora îi scosesem din Egipt. ¹⁵ Chiar şi în pustie Mi-am ridicat mîna spre ei şi le-am jurat că nu -i voi duce în ţara pe care le -o hotărîsem, ţară în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă din toate ţările; ¹⁶ şi aceasta pentrucă au lepădat poruncile Mele şi n'au urmat legile Mele, şi pentrucă au pîngărit Sabatele Mele, căci inima nu li s'a depărtat dela idolii lor. ¹⁷ Dar m'am uitat cu milă la ei, nu i-am nimicit, şi nu i-am stîrpit în pustie. ¹⁸ Atunci am zis fiilor lor în pustie:,,Nu vă luaţi după rînduielile părinţilor voştri, nu ţineţi obiceiurile lor, şi nu vă spurcaţi cu idolii lor! ¹⁹ Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru; umblaţi întocmai după rînduielile Mele, păziţi poruncile Mele, şi împliniţi-le. ²⁰ Sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele sînt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru!`` <sup>21</sup> Dar fiii s'au răzvrătit şi ei împotriva Mea. N'au umblat după rînduielile Mele, n'au păzit şi n'au împlinit poruncile Mele, pe cari trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele, şi au pîngărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gînd să-Mi vărs urgia peste ei, să-Mi sting mînia împotiva lor în pustie. <sup>22</sup> Dar Mi-am tras mîna înapoi, şi am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit înaintea neamurilor în faţa cărora îi scosesem din Egipt. <sup>23</sup> În pustie, Mi-am ridicat iarăş mîna spre ei, şi le-am jurat că am să -i împrăştii printre neamuri, şi să -i risipesc în felurite ţări, <sup>24</sup> pentrucă n'au împlinit poruncile Mele, şi au lepădat învăţăturile Mele, au pîngărit Sabatele mele, şi şi-au întors ochii spre idolii părinţilor lor. <sup>25</sup> Ba încă le-am dat şi legi cari nu erau bune, şi porunci prin cari nu puteau să trăiască. <sup>26</sup> I-am spurcat prin darurile lor de mîncare, cînd treceau prin foc pe toţi întîii lor născuţi; am vrut să -i pedepsesc astfel, şi să le arăt că Eu sînt Domnul.`` ²⁷ ,,De aceea, fiul omului, vorbeşte casei lui Israel, şi spune-le:,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Părinţii voştri M'au batjocorit şi mai mult, arătîndu-se necredincioşi faţă de Mine. ²⁸ Şi anume, cînd i-am dus în ţara pe care jurasem că le -o voi da, şi ei şi-au aruncat ochii spre orice deal înalt şi spre orice copac stufos, acolo şi-au adus jertfele, acolo şi-au adus darurile de mîncare cari Mă mîniau, acolo şi-au ars mirezmele de un miros plăcut, şi acolo şi-au turnat jertfele de băutură. ²⁹ Eu i-am întrebat:,,Ce sînt aceste înălţimi, la cari vă duceţi?`` De aceea li s'a dat numele de,înălţimi` pînă în ziua de azi! <sup>30</sup> Deaceea spune casei lui Israel:,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Voiţi voi să spurcaţi în felul părinţilor voştri şi să curviţi alergînd după urîciunile lor? <sup>31</sup> Da, aducîndu-vă darurile de mîncare, trecîndu-vă copiii prin foc, vă spurcaţi şi azi prin idolii voştri. Şi Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeul, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! <sup>32</sup> Nu veţi vedea împlinindu-se ce vă închipuiţi, cînd ziceţi:,,Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte ţări, vrem să slujim lemnului şi pietrei!``

⁴ de aceea, munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvîntul Domnului Dumnezeu! Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu munţilor şi dealurilor, rîurilor şi văilor, dărîmăturilor pustii şi cetăţilor părăsite, cari au ajuns de prada şi de rîsul celorlalte neamuri din prejur;

¹ Ascultaţi cuvîntul acesta, pe care -l rosteşte Domnul împotriva voastră, copii ai lui Israel, împotriva întregei familii pe care am scos -o din ţara Egiptului!

² Ascultaţi, voi popoare toate! Ia aminte, pămîntule, şi ce este pe el! Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul care este în Templul Lui cel sfînt!

⁸ Dar eu sînt plin de putere, plin de Duhul Domnului, sînt plin de cunoştinţa dreptăţii şi de vlagă, ca să fac cunoscut lui Iacov nelegiuirea lui, şi lui Israel păcatul lui.``

¹ Ascultaţi dar ce zice Domnul;,,Scoală-te, judecă-te înaintea munţilor, şi dealurile să-ţi audă glasul!... ² Ascultaţi, munţi, pricina Domnului, şi luaţi aminte, temelii tari ale pămîntului! Căci Domnul are o judecată cu poporul Său, şi vrea să Se judece cu Israel. -

⁶ Un fiu cinsteşte pe tatăl său, şi o slugă pe stăpînul său. Dacă sînt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sînt Stăpîn, unde este teama de Mine? zice Domnul oştirilor către voi, preoţilor, cari nesocotiţi Numele Meu, şi cari ziceţi:,,Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?``

²⁰ căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit.``

¹ Care este deci întîietatea Iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur? ² Oricum, sînt mari. Şi mai întîi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.

⁴ Ei sînt Israeliţi, au înfierea, slava, legămintele, darea Legii, slujba dumnezeiască, făgăduinţele, ⁵ patriarhii, şi din ei a ieşit, după trup, Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvîntat în veci. Amin!

²⁸ Ei nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei. ²⁹ Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.

⁸ Totuş, învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Cînd vă veţi înţelepţi, nebunilor?

⁶ Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

¹² Arfa şi alăuta, timpana, flautul şi vinul le înveselesc ospeţele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, şi nu văd lucrul mînilor Lui.

¹¹ Cînd i se usucă ramurile, sînt rupte; vin femeile, să le ardă. Căci acesta era un popor fără pricepere; de aceea Cel ce l -a făcut n'a avut milă de el, şi Cel ce l -a întocmit nu l -a iertat.

¹⁸ Ei nu pricep şi nu înţeleg, căci li s'au lipit ochii, ca să nu vadă, şi inima, ca să nu înţeleagă.

²² ,,Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaşte; sînt nişte copii fără minte şi lipsiţi de pricepere; sînt meşteri să facă răul, dar nu ştiu să facă binele.`` -

⁷ Chiar şi cocostîrcul îşi cunoaşte vremea pe ceruri; turtureaua, rîndunica şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor; dar poporul Meu nu cunoaşte Legea Domnului!`

³ ,,Au limba întinsă ca un arc şi aruncă minciuna; şi nu prin adevăr sînt ei puternici în ţară; căci merg din răutate în răutate, şi nu Mă cunosc, zice Domnul.`` <sup>4</sup> ,,Fiecare să se păzească de prietenul lui, şi să nu se încreadă în niciunul din fraţii săi; căci orice frate caută să înşele, şi orice prieten umblă cu bîrfeli. <sup>5</sup> Se trag pe sfoară unii pe alţii, şi nu spun adevărul; îşi deprind limba să mintă, şi se trudesc să facă rău.`` - ⁶ ,,Locuinţa ta este în mijlocul făţărniciei, şi, de făţarnici ce sînt, nu vor să Mă cunoască, -zice Domnul.`` -

⁸ Toţi laolaltă, sînt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decît deşertăciune, e lemn!

¹⁴ Atunci se arată omul cît este de prost cu ştiinţa lui, şi orice argintar rămîne de ruşine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sînt decît minciună, şi nu este nicio suflare în ei;

¹³ De aceea le vorbesc în pilde, pentrucă ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. ¹⁴ Şi cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice:,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. ¹⁵ Căci inima acestui popor s'a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.`

¹⁹ Cînd un om aude Cuvîntul privitor la Împărăţie, şi nu -l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost sămănat în inima lui. Acesta este sămînţa căzută lîngă drum.

²⁸ Fiindcă n'au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i -a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.

⁵ Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pămînt scos prin Cuvîntul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei,

¹³ Oamenii din Sodoma erau răi, şi afară din cale de păcătoşi împotriva Domnului.

¹⁴ Şi iată că voi luaţi locul părinţilor voştri, ca nişte odrasle de oameni păcătoşi, ca să faceţi pe Domnul să Se aprindă şi mai tare de mînie împotriva lui Israel.

²⁵ Şi li se va răspunde:,,Pentru că au părăsit legămîntul încheiat cu ei de Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, cînd i -a scos din ţara Egiptului;

¹⁶ Domnul a zis lui Moise:,,Iată, tu vei adormi împreună cu părinţii tăi. Şi poporul acesta se va scula şi va curvi după dumnezeii străini ai ţării în care intră. Pe Mine Mă va părăsi, şi va călca legămîntul Meu, pe care l-am încheiat cu el.

¹⁹ Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

¹⁰ Copiii lui Israel au strigat către Domnul, şi au zis:,,Am păcătuit împotriva Ta, căci am părăsit pe Dumnezeul nostru şi am slujit Baalilor.``

³ Cei răi sînt stricaţi încă din pîntecele mamei lor, mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pîntecele mamei lor.

⁸ Să nu fie, ca părinţii lor, un neam neascultător şi răzvrătit, un neam, care n'avea o inimă tare, şi al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!

⁴⁰ Decîteori s'au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! Decîteori L-au mîniat ei în pustietate!

¹⁸ Căci Domnul este scutul nostru, Sfîntul lui Israel este împăratul nostru.

²³ Mai marii tăi sînt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n'ajunge pînă la ei.

⁸ Se clatină Ierusalimul, se prăbuşeşte Iuda, pentrucă vorbele şi faptele lor sînt îndreptate împotriva Domnului, înfruntînd privirile Lui măreţe.

¹⁹ şi zic:,Să-Şi grăbească, să-Şi facă iute lucrarea, ca s'o vedem! Să vină odată hotărîrea Sfîntului lui Israel şi să se aducă la îndeplinire, ca s'o cunoaştem!``

²⁴ De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriştea, şi cum arde flacăra iarba uscată, tot aşa: ca putregaiul le va fi rădăcina lor, şi floarea li se va risipi în vînt ca ţărîna, căci au nesocotit legea Domnului oştirilor, şi au dispreţuit cuvîntul Sfîntului lui Israel.

⁶ I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit, l-am trimes împotriva unui popor pe care sînt mîniat, ca să -l prădeze şi să -l jăfuiască, să -l calce în picioare ca noroiul de pe uliţe.

⁶ Strigă de bucurie şi veselie, locuitoare a Sionului, căci mare este în mijlocul tău Sfîntul lui Israel.``

²⁰ Tu nu eşti unit cu ei în mormînt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.

¹⁹ Cei nenorociţi se vor bucura tot mai mult în Domnul, şi săracii se vor veseli de Sfîntul lui Israel.

¹¹ Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfîntul lui Israel!`` ¹² De aceea aşa vorbeşte Sfîntul lui Israel:,,Fiindcă lepădaţi cuvîntul acesta, şi vă încredeţi în sîlnicie şi vicleşuguri, şi vă sprijiniţi pe ele,

¹⁵ Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfîntul lui Israel:,,În linişte şi odihnă va fi mîntuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.`` Dar n'aţi voit!

²³ Pe cine ai batjocorit şi ai ocărît tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul, şi ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfîntului lui Israel;

¹⁴ Nu te teme de nimic, vermele lui Iacov, şi rămăşiţă slabă a lui Israel; căci Eu îţi vin în ajutor, -zice Domnul, -şi Sfîntul lui Israel este Mîntuitorul tău.

¹⁶ Le vei vîntura, şi le va lua vîntul, şi un vîrtej le va risipi, dar tu, te vei bucura în Domnul, te vei făli cu Sfîntul lui Israel.

²⁰ ca să vadă cu toţii şi să ştie, să priceapă şi să înţeleagă că mîna Domnului a făcut aceste lucruri, şi Sfîntul lui Israel le -a zidit.``

³ ,,Dar voi, apropiaţi-vă încoace fii ai vrăjitoarei, sămînţa precurvarului şi a curvei! ⁴ De cine vă bateţi voi joc? Împotriva cui vă deschideţi voi gura larg, şi scoateţi limba? Nu sînteţi voi nişte copii ai păcatului, o sămînţă a minciunii,

³ Spre un popor, care nu conteneşte să Mă mînie în faţă, aducînd jertfe în grădini, şi arzînd tămîie pe cărămizile de pe acoperiş;

⁵ Aşa vorbeşte Domnul:,Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s'au depărtat de Mine, şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic?

¹³ ,Căci poporul Meu a săvîrşit un îndoit păcat: M'au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, cari nu ţin apă.`

¹⁷ Nu ţi-ai făcut tu singur lucrul acesta pentru că ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, cînd te îndrepta pe calea cea bună?

¹⁹ Tu singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n'ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.`

³¹ O, neam rău de oameni, uitaţi-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice:,Am fost Eu o pustie pentru Israel, sau o ţară plină de întunerec besnă? Pentruce zice atunci poporul Meu:,Sîntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine?`

³³ Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile cînd este vorba să cauţi ce iubeşti! Chiar şi la nelegiuire te deprinzi.

¹⁹ ,,Pe Mine Mă mînie ei oare? zice Domnul; nu pe ei înşişi, spre ruşinea lor?``

²⁶ Dar ei nu M-au ascultat, n'au luat aminte; şi-au înţepenit gîtul, şi au făcut mai rău de cît părinţii lor.

¹¹ ,,Atunci să le răspunzi:,Părinţii voştri M'au părăsit, zice Domnul, s'au dus după alţi dumnezei, le-au slujit şi s'au închinat înaintea lor; iar pe Mine M'au părăsit, şi n'au păzit Legea Mea! ¹² Şi voi aţi făcut şi mai rău de cît părinţii voştri; căci iată că fiecare umblaţi după pornirile inimii voastre rele, şi nu m'ascultaţi.

²⁹ Chemaţi împotriva Babilonului pe arcaşi, voi toţi cari încordaţi arcul! Tăbărîţi în jurul lui, ca nimeni să nu scape, răsplătiţi -i după faptele lui, faceţi -i întocmai cum a făcut şi el! Căci s'a semeţit împotriva Domnului, împotriva Sfîntului lui Israel!``

⁵ Căci Israelul şi Iuda nu sînt părăsiţi de Dumnezeul lor, de Domnul oştirilor, şi ţara Haldeilor este plină de nelegiuiri împotriva Sfîntului lui Israel.

³³ Tuturor curvelor li se plăteşte o plată; dar tu ai dat daruri tuturor ibovnicilor tăi, i-ai cîştigat prin daruri, ca să -i tragi la tine din toate părţile şi să curveşti cu ei.

⁷ Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis:,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare?

²⁸ Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.

³³ Şerpi, pui de năpîrci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei?

⁵¹ ...,,Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfînt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi. ⁵² Pe cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît.

⁷ Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.

²² Sau vrem să întărîtăm pe Domnul la gelozie? Sîntem noi mai tari decît El?

²⁴ Mă bucur acum în suferinţele mele pentru voi; şi în trupul meu, împlinesc ce lipseşte suferinţelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica.

⁵ Pentrucă păcatele ei s'au îngrămădit, şi au ajuns pînă în cer; şi Dumnezeu Şi -a adus aminte de nelegiuirile ei.

²² Pe vremea aceea, chiar cînd era la strîmtoare, a păcătuit şi mai mult împotriva Domnului, el, împăratul Ahaz.

³⁴ Împăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, şi părinţii noştri n'au păzit Legea, şi n'au dat ascultare nici poruncilor, nici înştiinţărilor pe cari li le dădeai.

¹³ Căci nici poporul nu se întoarce la Cel ce -l loveşte, şi nu caută pe Domnul oştirilor.

²¹ Manase mănîncă pe Efraim, Efraim pe Manase, şi amîndoi împreună pe Iuda. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potoleşte, şi mîna Lui este tot întinsă.

⁶ ,,Întoarceţi-vă la Acela de la care v'aţi abătut mult, copii ai lui Israel.``

²⁴ Niciun locuitor nu zice:,Sînt bolnav!` Poporul Ierusalimului capătă iertarea fărădelegilor lui.``

³⁰ ,Degeaba v'am lovit copiii; n'au luat seama la certare; sabia voastră a mîncat pe proorocii voştri, ca un leu nimicitor.

³ ,,Doamne, nu văd ochii Tăi adevărul? Tu -i loveşti şi ei nu simt nimic; îi nimiceşti, şi nu vor să ia învăţătură; iau o înfăţişare mai tare de cît stînca, nu vor să se întoarcă la Tine.``

⁵ Mă voi duce deci la cei mari, şi le voi vorbi; căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!`,Dar toţi au sfărîmat jugul, şi au rupt legăturile.

³¹ Proorocii proorocesc neadevăruri, preoţii stăpînesc cu ajutorul lor, şi poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veţi face la urmă?

²⁸ Toţi sînt nişte răzvrătiţi, nişte bîrfitori, aramă şi fer, toţi sînt nişte stricaţi. ²⁹ Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curăţesc, căci zgura nu se deslipeşte.`` <sup>30</sup> ,,De aceea se vor numi argint lepădat, căci Domnul i -a lepădat.``

³ ,,Au limba întinsă ca un arc şi aruncă minciuna; şi nu prin adevăr sînt ei puternici în ţară; căci merg din răutate în răutate, şi nu Mă cunosc, zice Domnul.``

¹³ şi tu doreşti iarăş nelegiuire în spurcăciunea ta! Pentrucă am vrut să te curăţ şi nu te-ai făcut curată, nu vei mai fi curăţită de spurcăciunea ta pînă Îmi voi potoli mînia asupra ta.

⁸ Doamne, nouă ni se cuvine să ni se umple faţa de ruşine, da, nouă, împăraţilor noştri, căpeteniilor noastre, şi părinţilor noştri, pentrucă am păcătuit împotriva Ta! ⁹ La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit! ¹⁰ N'am ascultat glasul Domnului, Dumnezeului nostru, ca să urmăm legile Lui pe care ni le pusese înainte prin robii Săi, proorocii; ¹¹ ci tot Israelul a călcat Legea Ta, şi s'a abătut astfel ca să n'asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au şi lovit blestemurile şi jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentrucă am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.

¹ ,,Vai de cetatea îndărătnică şi spurcată, vai de cetatea plină de asuprire! ² Ea n'ascultă de nici un glas, nu ţine seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său. ³ Căpeteniile ei în mijlocul ei sînt nişte lei cari răcnesc; judecătorii ei sînt nişte lupi de seară cari nu mai lasă nici un os pînă dimineaţa. ⁴ Proorocii ei sînt uşuratici şi înşelători; preoţii ei pîngăresc lucrurile sfinte, calcă Legea.

⁵ Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii:,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima cînd eşti mustrat de El. ⁶ Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte.`` ⁷ Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu -l pedepseşte tatăl? ⁸ Dar dacă sînteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sînteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii.

⁸ Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare. Şi soarelui i s'a dat să dogorească pe oameni cu focul lui. ⁹ Şi oamenii au fost dogoriţi de o arşiţă mare, şi au hulit Numele Dumnezeului care are stăpînire peste aceste urgii, şi nu s'au pocăit ca să -I dea slavă. ¹⁰ Al cincilea a vărsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Şi împărăţia fiarei a fost acoperită de întunerec. Oamenii îşi muşcau limbile de durere. ¹¹ Şi au hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor şi din pricina rănilor lor rele, şi nu s'au pocăit de faptele lor.

²⁸ Cînd vor fi în ţară foametea, ciuma, rugina în grîu, şi mălura, lăcustele de un soi sau altul, cînd vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău, în ţara lui, în cetăţile lui, cînd vor fi urgii sau boli de vreun fel: ²⁹ dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare îşi va cunoaşte rana şi durerea şi va întinde mînile spre casa aceasta, -

⁷ Şi Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului pînă în creştetul capului. ⁸ Şi Iov a luat un ciob să se scarpine, şi a şezut pe cenuşă.

¹⁸ El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.

³ N'a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mîniei Tale; nu mai este nici o vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu. ⁴ Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sînt prea grele pentru mine. ⁵ Rănile mele miroasă greu şi sînt pline de coptură, în urma nebuniei mele.

² În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mînile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mîngîiere.

¹⁴ Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicînd:,Pace! Pace!` Şi totuş nu este pace!

²¹ ,,Sînt zdrobit de durerea fiicei poporului meu, mă doare, m'apucă groaza. ²² Nu este nici un leac alinător în Galaad? Nu este niciun doftor acolo? Pentruce nu se face dar vindecarea fiicei poporului meu?`` -

¹² ,,Aşa vorbeşte Domnul:,Lovitura ta este de nevindecat, şi rana ta este usturătoare.

⁶ Iată, îi voi da vindecare şi sănătate, îi voi vindeca, şi le voi deschide un izvor bogat în pace şi credincioşie.

¹² Voi fi ca o molie pentru Efraim, ca o putreziciune (a dinţilor) pentru casa lui Iuda. ¹³ Cînd îşi vede Efraim boala, şi Iuda rănile, Efraim aleargă în Asiria, şi trimete la împăratul Iareb, măcar că împăratul acesta nu poate nici să vă facă sănătoşi, nici să vă lecuiască rănile.

¹⁹ Rana ta nu se alină prin nimic, rana ta este fără leac! Toţi ceice vor auzi de tine vor bate din palme, căci cine este acela, pe care să nu -l fi atins răutatea ta

² Dar pentru voi, cari vă temeţi de Numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii, şi tămăduirea va fi supt aripile Lui; veţi ieşi, şi veţi sări ca viţeii din grajd.

¹² Isus i -a auzit, şi le -a zis:,,Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor, ci cei bolnavi.

³⁴ S'a apropiat de i -a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l -a pus pe dobitocul lui, l -a dus la un han, şi a îngrijit de el.

²⁰ La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. ²¹ Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele.

³⁴ Atunci ţara se va bucura de Sabatele ei, tot timpul cît va fi pustiită şi cît veţi fi în ţara vrăjmaşilor voştri; atunci ţara se va odihni, şi se va bucura de Sabatele ei.

³³ Un popor, pe care nu -l cunoşti, va mînca rodul pămîntului tău şi tot venitul lucrului tău, şi în toate zilele vei fi apăsat şi sdrobit.

⁴³ Străinul care va fi în mijlocul tău se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei pogorî tot mai jos;

⁴⁸ vei sluji în mijlocul foamei, setei, goliciunii şi lipsei de toate, vrăjmaşilor tăi, pe cari -i va trimete Domnul împotriva ta. El îţi va pune pe grumaz un jug de fer, pînă te va nimici. ⁴⁹ Domnul va aduce de departe, dela marginile pămîntului, un neam care va cădea peste tine cu sbor de vultur, un neam a cărui limbă n'o vei înţelege, ⁵⁰ un neam cu înfăţişarea sălbatică, şi care nu se va sfii de cel bătrîn, nici nu va avea milă de copii. ⁵¹ El va mînca rodul turmelor tale şi rodul pămîntului tău, pînă vei fi nimicit; nu-ţi va lăsa nici grîu, nici must, nici untdelemn, nici viţeii dela vaci, nici mieii de la oi, pînă te va face să pieri. ⁵² Te va împresura în toate cetăţile tale, pînă îţi vor cădea zidurile, aceste ziduri înalte şi tari, în cari îţi pusesei încrederea pe toată întinderea ţării tale; te va împresura în toate cetăţile tale, în toată ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.

⁵ Domnul, Dumnezeul său, l -a dat în mînile împăratului Siriei. Sirienii l-au bătut şi i-au luat un mare număr de prinşi de război, pe cari i-au dus la Damasc. A fost dat şi în mînile împăratului lui Israel, care i -a pricinuit o mare înfrîngere.

¹⁶ Pe vremea aceea, împăratul Ahaz a trimes să ceară ajutor dela împăraţii Asiriei. ¹⁷ Edomiţii au venit iarăş, au bătut pe Iuda, şi le-au luat prinşi de război. ¹⁸ Filistenii au năvălit în cetăţile din cîmpie şi din partea de miazăzi a lui Iuda; au luat Bet-Şemeşul, Aialonul, Ghederotul, Soco şi satele lui, Timna şi satele ei, Ghimzo şi satele lui, şi s'au aşezat acolo. ¹⁹ Căci Domnul a smerit pe Iuda, din pricina lui Ahaz, împăratul lui Israel, care avusese o purtare fără frîu în Iuda şi păcătuise împotriva Domnului. ²⁰ Tilgat Pilneser, împăratul Asiriei, a venit împotriva lui, s'a purtat cu el cum s'ar purta cu un vrăjmaş, şi nu l -a ajutat. ²¹ Căci Ahaz a prădat Casa Domnului, casa împăratului şi a mai marilor, ca să facă daruri împăratului Asiriei; dar nu i -a ajutat la nimic.

³⁴ ţara roditoare în ţară sărată, din pricina răutăţii locuitorilor ei.

³⁹ Dacă sînt împuţinaţi şi apăsaţi prin asuprire, nenorocire şi suferinţă,

⁵ Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; ⁶ o voi pustii; nu va mai fi curăţită, nici săpată, spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi norilor, să nu mai ploaie peste ea.``

⁹ Iată ce mi -a descoperit Domnul oştirilor:,,Hotărît, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari şi frumoase nu vor mai fi locuite.

¹⁷ Acolo vor paşte mieii ca pe imaşul lor, şi păstori pribegi vor mînca moşiile prăpădite ale bogaţilor.

¹¹ Şi eu am întrebat:,,Pînă cînd, Doamne?`` El a răspuns:,,Pînă cînd vor rămînea cetăţile pustii şi lipsite de locuitori; pînă cînd nu va mai fi nimeni în case, şi ţara va fi pustiită de tot;

⁵ Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşala luptei, şi orice haină de război tăvălită în sînge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc.

¹⁰ Cetatea pustie este dărîmată; toate casele sînt închise, nu mai intră nimeni în ele. ¹¹ Pe uliţe se strigă după vin; s'a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în ţară. ¹² Numai pustiire a mai rămas în cetate, şi porţile stau dărîmate.

⁹ Pîraiele Edomului se vor preface în smoală, şi pulberea lui în pucioasă; da, ţara lui va fi ca smoala care arde.

¹⁵ ,Nişte pui de lei mugesc şi strigă împotriva lui, şi -i pustiesc ţara; cetăţile îi sînt arse şi fără locuitori.

⁸ Ia învăţătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez de tine, şi să fac din tine un pustiu, o ţară nelocuită!``

² Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!

¹² Canalurile le voi seca, voi da ţara în mînile celor răi; voi pustii ţara cu tot ce cuprinde ea, prin mîna străinilor. Eu, Domnul, am vorbit!` -

⁹ Nişte străini îi mănîncă puterea, şi el nu-şi dă seama, îl apucă bătrîneţa, şi el nu-şi dă seama.

⁷ Fiindcă au sămănat vînt, vor secera furtună. Nu le va creşte un spic de grîu; ce va răsări, nu va da făină, şi dacă ar da, ar mînca -o străinii.

¹⁸ Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer.

¹⁴ ca să vestesc toate laudele Tale, în porţile fiicei Sionului, şi să mă bucur de mîntuirea Ta.

⁴ Dupăce va spăla Domnul murdăriile fiicelor Sionului, şi va curăţi Ierusalimul de vinovăţia de sînge din mijlocul lui, cu duhul judecăţii şi cu duhul nimicirii,

⁸ va pătrunde în Iuda, va da peste maluri, va năvăli, şi va ajunge pînă la gît. Iar aripele întinse ale oastei lui vor umplea întinderea ţării tale, Emanuele!``

³² Încă o zi de oprire la Nob, şi ameninţă cu mîna lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.

²² Iată cuvîntul pe care l -a rostit Domnul împotriva lui:,Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.

¹¹ Iată ce vesteşte Domnul pînă la marginile pămîntului:,Spuneţi fiicei Sionului:,Iată, Mîntuitorul tău vine; iată, plata este cu El, şi răsplătirile merg înaintea Lui.

¹⁷ Ca cei ce păzesc un ogor, ei înconjoară Ierusalimul, căci s'a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.` -

¹ Vai! în ce întunecime a aruncat Domnul, în mînia Lui, pe fiica Sionului. A asvîrlit din cer pe pămînt podoaba lui Israel, şi nu Şi -a mai adus aminte de scaunul picioarelor Lui, în ziua mîniei Lui!

⁶ I -a pustiit cortul sfînt ca pe o grădină, a nimicit locul adunării sale; Domnul a făcut să se uite în Sion sărbătorile şi Sabatul, şi, în mînia Lui năpraznică a lepădat pe împărat şi pe preot.

¹⁰ Strigă de veselie şi bucură-te, fiica Sionului! Căci iată, Eu vin, şi voi locui în mijlocul tău, zice Domnul.``

⁹ Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţe.

⁴³ Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile: ⁴⁴ te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.``

¹⁵ ,,Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mînzul unei măgăriţe.``

²⁶ Şi Domnul a zis:,,Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni buni în mijlocul cetăţii, voi ierta tot locul acela din pricina lor.``

³² Avraam a zis:,,Să nu Te mînii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.`` Şi Domnul a zis:,,N'o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.``

²⁴ Atunci Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc dela Domnul din cer.

²³ la vederea pucioasei, sării, şi arderii întregului ţinut, unde nu va fi nici sămînţă, nici rod, nici o iarbă care să crească, întocmai ca la surparea Sodomei, Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe cari le -a nimicit Domnul, în mînia şi urgia Lui, -

¹⁸ Dar voi lăsa în Israel şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal, şi a căror gură nu l-au sărutat.``

¹³ Şi chiar a zecea parte de va mai rămînea din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rîndul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină, cînd sînt tăiaţi, tot aşa, o sămînţă sfîntă se va naşte iarăş din poporul acesta.``

²⁰ În ziua aceea, rămăşiţa lui Israel şi cei scăpaţi din casa lui Iacov, nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfîntul lui Israel. ²¹ O rămăşiţă, rămăşiţa lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic. ²² Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuş numai o rămăşiţă se va întoarce, căci nimicirea este hotărîtă, făcînd să se reverse dreptatea.

⁶ vor mai rămînea doar cîteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vîrful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.``

¹³ Da, în ţară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci cînd se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.

⁴ Poate că Domnul Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rabşache, pe pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru rămăşiţa care a mai rămas.``

³¹ Şi ce va mai scăpa din casa lui Iuda, şi ce va mai rămînea iarăş va prinde rădăcini de desupt, şi va aduce rod deasupra. ³² Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă, şi din muntele Sionului cei izbăviţi. Iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

²² Bunătăţile Domnului nu s'au sfîrşit, îndurările Lui nu sînt la capăt,

⁶ Căci vina fiicei poporului meu este mai mare decît păcatul Sodomei, care a fost nimicită într'o clipă, fără să fi pus cineva mîna pe ea.

⁸ Dar voi lăsa cîteva rămăşiţe dintre voi, cari vor scăpa de sabie printre neamuri, cînd veţi fi risipiţi în felurite ţări.

²² tot va fi o rămăşiţă care ca scăpa, care va ieşi din el, şi anume: fii şi fiice. Iată, aceştia vor veni la voi, le veţi vedea purtarea şi faptele, şi vă veţi mîngîia de nenorocirea pe care o aduc asupra Ierusalimului, de tot ce aduc asupra lui.

³² Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mîntuit. Căci mîntuirea va fi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, cum a făgăduit Domnul, şi între cei rămaşi, pe cari -i va chema Domnul.

¹¹ ,,V'am nimicit ca pe Sodoma şi Gomora, pe cari le -a nimicit Dumnezeu; şi aţi fost ca un tăciune scos din foc. Cu toate acestea, tot nu v'aţi întors la Mine, zice Domnul...

² Cînd am auzit, Doamne, ce ai vestit, m'am îngrozit. Însufleţeşte-Ţi lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mînia Ta, adu-ţi aminte de îndurările Tale!

⁹ De aceea, pe viaţa Mea, zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, că Moabul va fi ca Sodoma, şi copiii lui Amon ca Gomora: un loc acoperit cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu vecinic; rămăşiţa poporului Meu îi va jăfui, rămăşiţa neamului Meu îi va stăpîni.

⁸ În toată ţara, zice Domnul, două treimi vor fi nimicite, vor pieri, iar cealaltă treime va rămînea. ⁹ Dar treimea aceasta din urmă o voi pune în foc, şi o voi curăţi cum se curăţeşte argintul, o voi lămuri cum se lămureşte aurul. Ei vor chema Numele Meu, şi îi voi asculta; Eu voi zice: ...Acesta este poporul Meu!... Şi ei vor zice: ...Domnul este Dumnzeul meu!...

¹⁴ Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sînt ceice o află.

²⁹ dar, în ziua cînd a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer, şi i -a pierdut pe toţi. ³⁰ Tot aşa va fi şi în ziua cînd Se va arăta Fiul omului.

²⁷ Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel:,,Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mîntuită.

²⁹ Şi, cum zisese Isaia mai înainte:,,Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămînţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora.``

⁴ Dar ce -i răspunde Dumnezeu?,,Mi-am păstrat şapte mii de bărbaţi, cari nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.`` ⁵ Tot aşa, şi în vremea de faţă, este o rămăşiţă datorită unei alegeri, prin har. ⁶ Şi dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altmintrelea, harul n'ar mai fi har. Şi dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altmintrelea, fapta n'ar mai fi faptă.

⁶ dacă a osîndit El la peire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire,

³² Ci viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;

¹⁹ Şi Mica a zis:,,Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui. ²⁰ Şi Domnul a zis:,Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul. <sup>21</sup> Şi un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:,Eu îl voi amăgi.` ²² Domnul i -a zis:,Cum?`,Voi ieşi`, a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!`` <sup>23</sup> Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.``

⁹ Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor, şi, ca Sodomiţii, îşi dau pe faţă nelegiuirea, fără s'o ascundă. Vai de sufletul lor, căci îşi pregătesc rele!

²⁰ La lege şi la mărturie!`` Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.

¹⁴ De aceea ascultaţi Cuvîntul Domnului, batjocoritorilor, cari stăpîniţi peste poporul acesta din Ierusalim!

²⁶ pe Egipteni, pe Iudei, pe Edomiţi, pe Amoniţi, pe Moabiţi, pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, pe cei ce locuiesc în pustie; căci toate neamurile sînt netăiate împrejur, şi toată casa lui Israel are inima netăiată împrejur.``

¹⁴ Dar în proorocii Ierusalimului am văzut lucruri grozave. Sînt preacurvari, trăiesc în minciună; întăresc mînile celor răi, aşa că nici unul nu se mai întoarce dela răutatea lui; toţi sînt înaintea Mea ca Sodoma, şi locuitorii Ierusalimului ca Gomora.``

⁴⁶ Sora ta cea mai mare, care locuieşte la miază-noapte de tine, este Samaria, ea şi fiicele ei; şi sora ta cea mai mică este Sodoma şi fiicele ei, şi locuieşte la miază-zi de tine.

⁴⁹ Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngîmfată, trăia în belşug şi într'o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu sprijinea mîna celui nenorocit şi celui lipsit.

⁸ Leul răcneşte: cine nu se va speria? Domnul Dumnezeu vorbeşte: cine nu va prooroci?``

⁷ ,,Nu sînteţi voi oare pentru Mine ca şi copiii Etiopienilor, copii ai lui Israel? zice Domnul. N'am scos Eu pe Israel din ţara Egiptului, ca şi pe Filisteni din Caftor şi pe Sirieni din Chir?``

⁸ Dar eu sînt plin de putere, plin de Duhul Domnului, sînt plin de cunoştinţa dreptăţii şi de vlagă, ca să fac cunoscut lui Iacov nelegiuirea lui, şi lui Israel păcatul lui.`` <sup>9</sup> ,,Ascultaţi dar lucrul acesta, căpetenii ale casei lui Iacov, şi mai mari ai casei lui Israel, voi, cărora vă este scîrbă de dreptate, şi cari suciţi tot ce este drept; <sup>10</sup> Voi cari zidiţi Sionul cu sînge, şi Ierusalimul cu nelegiuire! <sup>11</sup> Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată, şi proorocii lui proorocesc pe bani; şi mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul şi zic:,,Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!`` ¹² De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, şi muntele Templului o înălţime acoperită de păduri.

⁸ Şi trupurile lor moarte vor zăcea în piaţa cetăţii celei mari, care, în înţeles duhovnicesc, se cheamă,,Sodoma`` şi,,Egipt``, unde a fost răstignit şi Domnul lor.

²² Samuel a zis:,,Îi plac Domnului mai mult arderile de tot şi jertfele decît ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decît jertfele, şi păzirea cuvîntului Său face mai mult decît grăsimea berbecilor.

⁸ Nu pentru jertfele tale te mustru: căci arderile tale de tot sînt necurmat înaintea Mea.

¹⁶ Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus: dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.

⁸ Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

²⁷ Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

³ Cine junghie un bou ca jertfă, nu este mai bun decît cel ce ucide un om; cine jertfeşte un miel este ca cel ce ar rupe gîtul unui cîne, cine aduce un dar de mîncare, este ca cel ce ar vărsa sînge de porc, cine arde tămîie, este ca cel ce s'ar închina la idoli; toţi aceştia îşi aleg căile lor, şi sufletul lor găseşte plăcere în urîciunile lor.

²⁰ Ce nevoie am Eu de tămîia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr'o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, şi jertfele voastre nu-Mi sînt plăcute.``

²¹ ,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:,Adăugaţi arderile voastre de tot la jertfele voastre, şi mîncaţi-le carnea!

²¹ Eu urăsc, dispreţuiesc sărbătorile voastre, şi nu pot să vă sufăr adunările de sărbătoare!

⁷ Dar primeşte Domnul oare mii de berbeci, sau zeci de mii de rîuri de untdelemn? Să dau eu pentru fărădelegile mele pe întîiul meu născut, rodul trupului meu pentru păcatul sufletului meu?`` -

¹⁰ ,,Cine din voi va închide porţile, ca să n'aprindeţi degeaba focul pe altarul Meu? N'am nici o plăcere de voi, zice Domnul oştirilor, şi darurile de mîncare din mîna voastră nu-Mi sînt plăcute!

¹³ Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă:,Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.``

¹⁷ De trei ori pe an toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu.

²³ De trei ori pe an, toţi cei de parte bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

¹⁶ De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege El: la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămînilor, şi la sărbătoarea corturilor. Să nu se înfăţişeze cu mînile goale înaintea Domnului.

⁶ Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mîncare, ci mi-ai străpuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispăşire.

¹ Păzeşte-ţi piciorul, cînd intri în Casa lui Dumnezeu, şi apropie-te mai bine să asculţi, decît să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu ştiu că fac rău cu aceasta.

¹ ,,Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trîmbiţă, şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! ² În toate zilele Mă întreabă, şi vor să afle căile Mele, ca un neam, care ar fi înfăptuit neprihănirea, şi n'ar fi părăsit legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărîri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. -

⁸ ,,Ţi s'a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul dela tine, decît să faci deptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumezeul tău?``

⁵ Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late, îşi fac poalele veştmintelor cu ciucuri lungi;

¹⁶ În ziua dintîi veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă; şi în ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.

¹ Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: ² ,,Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le:,Iată sărbătorile Domnului, pe cari le veţi vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele: ³ Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfîntă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre. ⁴ Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe cari le veţi vesti la vremile lor hotărîte. ⁵ În luna întîia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului. ⁶ Şi în a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; şapte zile să mîncaţi azimi. ⁷ În ziua întîia, să aveţi o adunare sfîntă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă. ⁸ Şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a şaptea să fie o adunare sfîntă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă.`` <sup>9</sup> Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: <sup>10</sup> ,,Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le:,Cînd veţi intra în ţara pe care v'o dau, şi cînd veţi secera sămănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pîrgă a secerişului vostru. <sup>11</sup> El să legene snopul într'o parte şi într'alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să -l legene într'o parte şi într'alta, a doua zi după Sabat. <sup>12</sup> În ziua cînd veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fără cusur; <sup>13</sup> să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, ca dar de mîncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului; şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. <sup>14</sup> Să nu mîncaţi nici pîne, nici spice prăjite sau pisate, pînă în ziua aceasta, cînd veţi aduce un dar de mîncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege vecinică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în cari veţi locui. <sup>15</sup> De a doua zi după Sabat, din ziua cînd veţi aduce snopul ca să fie legănat într'o parte şi într'alta, să număraţi şapte săptămîni întregi. <sup>16</sup> Să număraţi cincizeci de zile pînă în ziua care vine după al şaptelea Sabat; şi atunci să aduceţi Domnului un nou dar de mîncare. <sup>17</sup> Să aduceţi din locuinţele voastre două pîni, ca să fie legănate într'o parte şi într'alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii, şi coapte cu aluat: acestea sînt cele dintîi roade pentru Domnul. <sup>18</sup> Afară de aceste pîni, să aduceţi ca ardere de tot Domnului şapte miei de un an fără cusur, un viţel şi doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mîncare şi jertfa de băutură obicinuite, ca dar de mîncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului. <sup>19</sup> Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, şi doi miei de un an ca jertfă de mulţămire. <sup>20</sup> Preotul să legene aceste dobitoace într'o parte şi într'alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pînea adusă ca pîrgă şi cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului, şi să fie ale preotului. <sup>21</sup> În aceeaş zi, să vestiţi sărbătoarea, şi să aveţi o adunare sfîntă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă. Aceasta este o lege vecinică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în cari veţi locui. <sup>22</sup> Cînd veţi secera sămănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din cîmpul tău, şi să nu strîngi ce rămîne de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.`` ²³ Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: ²⁴ ,,Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le:,În luna a şaptea, în cea dintîi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă, vestită cu sunet de trîmbiţe, şi o adunare sfîntă. ²⁵ Atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.`` <sup>26</sup> Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: <sup>27</sup> ,,În ziua a zecea a acestei a şaptea luni, va fi ziua ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfîntă, să vă smeriţi sufletele, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. <sup>28</sup> Să nu faceţi nici o lucrare în ziua aceea, căci este ziua ispăşirii, cînd trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru. <sup>29</sup> Oricine nu se va smeri în ziua aceea, va fi nimicit din poporul lui. <sup>30</sup> Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi nimici din mijlocul poporului lui. <sup>31</sup> Să nu faceţi nici o lucrare atunci. Aceasta este o lege vecinică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în cari veţi locui. <sup>32</sup> Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua pînă în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.`` ³³ Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: ³⁴ ,,Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:,În a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni, va fi sărbătoarea corturilor, în cinstea Domnului, timp de şapte zile. ³⁵ În ziua întîi să fie o adunare sfîntă: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în timpul ei. ³⁶ Timp de şapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi, să aveţi o adunare sfîntă, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare de sărbătoare: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în timpul ei. ³⁷ Acestea sînt sărbătorile Domnului, în cari veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi de tot, daruri de mîncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărîtă. ³⁸ Afară de aceasta să păziţi Sabatele Domnului, şi să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe şi toate darurile vostre făcute de bună voie. ³⁹ În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, cînd veţi strînge rodurile ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile: cea dintîi zi să fie o zi de odihnă, şi a opta să fie tot o zi de odihnă. ⁴⁰ În ziua întîi să luaţi poame din pomii cei frumoşi, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoşi şi de sălcii de rîu, şi să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şapte zile. ⁴¹ În fiecare an să prăznuiţi sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Aceasta este o lege vecinică pentru urmaşii voştri. În luna a şaptea s'o prăznuiţi. ⁴² Şapte zile să locuiţi în corturi; toţi băştinaşii din Israel să locuiască în corturi, ⁴³ pentruca urmaşii voştri să ştie că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.`` ⁴⁴ Aşa a spus Moise copiilor lui Israel cari sînt sărbătorile Domnului.

¹ Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: ² ,,Porunceşte copiilor lui Israel, şi spune-le:,Să aveţi grijă să-Mi aduceţi la vremea hotărîtă, darul Meu de mîncare, hrana jertfelor Mele mistuite de foc, cari Îmi sînt de un plăcut miros.` ³ Să le spui:,Iată jertfa mistuită de foc pe care o veţi aduce Domnului: în fiecare zi, cîte doi miei de un an fără cusur, ca ardere de tot necurmată. ⁴ Să aduci un miel dimineaţa, şi celalt miel seara1; ⁵ iar, ca dar de mîncare, să aduci a zecea parte dintr'o efă de floarea făinii, frămîntată într'un sfert de hin de untdelemn de măsline sfărîmate. ⁶ Aceasta este arderea de tot necurmată, care a fost adusă la muntele Sinai; o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. ⁷ Jertfa de băutură să fie de un sfert de hin pentru fiecare miel; jertfa de băutură de vin s'o faci Domnului în locul sfînt. ⁸ Al doilea miel să -l aduci seara1, ca un dar de mîncare şi o jertfă de băutură ca cele de dimineaţă; aceasta este o jertfă mistuită prin foc, de un miros plăcut Domnului. ⁹ În ziua Sabatului, să aduceţi doi miei de un an fără cusur, şi ca dar de mîncare, două zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, împreună cu jertfa de băutură. ¹⁰ Aceasta este arderea de tot pentru fiecare zi de Sabat, afară de arderea de tot necurmată şi jertfa ei de băutură. ¹¹ La începutul lunilor voastre, să aduceţi ca ardere de tot Domnului: doi viţei, un berbece, şi şapte miei de un an fără cusur; ¹² şi, ca dar de mîncare pentru fiecare viţel, trei zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn; ca dar de mîncare pentru berbece, să aduceţi două zecimi de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn; ¹³ ca dar de mîncare pentru fiecare miel, să aduceţi o zecime de efă din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn. Aceasta este o ardere de tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. ¹⁴ Jertfele de băutură să fie de o jumătate de hin de vin pentru un viţel, a treia parte dintr'un hin pentru un berbece, şi un sfert de hin pentru un miel. Aceasta este arderea de tot pentru începutul lunii, în fiecare lună, în toate lunile anului. ¹⁵ Să se aducă Domnului un ţap, ca jertfă de ispăşire, afară de arderea de tot necurmată şi jertfa ei de băutură. ¹⁶ În luna întîi, în ziua a patrusprezecea a lunii, vor fi Paştele Domnului. ¹⁷ Ziua a cincisprezecea a acestei luni să fie o zi de sărbătoare. Timp de şapte zile să se mănînce azimi. ¹⁸ În ziua dintîi, să fie o adunare sfîntă: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în ea. ¹⁹ Să aduceţi ca ardere de tot Domnului o jertfă mistuită de foc: doi viţei, un berbece, şi şapte miei de un an fără cusur. ²⁰ Să mai adăugaţi şi darul lor de mîncare din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, trei zecimi de efă pentru un viţel, două zecimi pentru un berbece, ²¹ şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei. ²² Să aduceţi un ţap ca jertfă de ispăşire, ca să facă ispăşire pentru voi. ²³ Să aduceţi aceste jertfe, afară de arderea de tot de dimineaţă, care este o ardere de tot necurmată. ²⁴ să le aduceţi în fiecare zi, timp de şapte zile, ca hrana unei jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. Să fie aduse afară de arderea de tot necurmată şi jertfa ei de băutură. ²⁵ În ziua a şaptea să aveţi o adunare sfîntă: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în ea. ²⁶ În ziua celor dintîi roade, cînd veţi aduce Domnului un dar de mîncare, la sărbătoarea încheierii săptămînilor (Cincizecimea), să aveţi o adunare sfîntă; să nu faceţi nici o lucrare de slugă în ea. ²⁷ Să aduceţi ca ardere de tot, de un miros plăcut Domnului: doi viţei, un berbece, şi şapte miei de un an. ²⁸ Să mai adăugaţi darul lor de mîncare din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, cîte trei zecimi de fiecare viţel, două zecimi pentru berbece, ²⁹ şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei.

¹ Păzeşte luna spicelor, şi prăznuieşte sărbătoarea Paştelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te -a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea. ² Să jertfeşti Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi şi boi, în locul pe care -l va alege Domnul ca să-Şi aşeze Numele acolo. ³ În timpul sărbătorii, să nu mănînci pîne dospită, ci şapte zile să mănînci azimi, pînea întristării, căci ai ieşit în grabă din ţara Egiptului: aşa să faci, ca să-ţi aduci aminte toată viaţa ta de ziua cînd ai ieşit din ţara Egiptului. ⁴ Să nu se vadă aluat la tine, pe toată întinderea ţării tale, timp de şapte zile; şi nicio parte din vitele pe cari le vei jertfi în seara celei dintîi zile să nu fie păstrată peste noapte pînă dimineaţa. ⁵ Nu vei putea să jertfeşti Paştele în vreunul din locurile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă; ⁶ ci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele în el, acolo să jertfeşti Paştele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt. ⁷ Să fierbi vita tăiată, şi s'o mănînci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău. Şi dimineaţa, vei putea să te întorci şi să te duci în corturile tale. ⁸ Şase zile, să mănînci azimi, şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea. ⁹ Să numeri şapte săptămîni; de cînd vei începe seceratul grîului, să începi să numeri şapte săptămîni. ¹⁰ Apoi să prăznuieşti sărbătoarea săptămînilor, şi să aduci daruri de bună voie, după binecuvîntarea pe care ţi -o va da Domnul, Dumnezeul tău. ¹¹ Să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele Lui acolo, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, Levitul care va fi în cetăţile tale, şi străinul, orfanul şi văduva cari vor fi în mijlocul tău. ¹² Să-ţi aduci aminte că ai fost rob în Egipt, şi să păzeşti şi să împlineşti legile acestea. ¹³ Să prăznuieşti sărbătoarea corturilor şapte zile, dupăce îţi vei strînge roadele din arie şi din teasc. ¹⁴ Să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, şi Levitul, străinul, orfanul şi văduva cari vor fi în cetăţile tale. ¹⁵ Să prăznuieşti sărbătoarea şapte zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege Domnul; căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta în toate rodurile tale şi în tot lucrul mînilor tale, şi de aceea să fii vesel. ¹⁶ De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege El: la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămînilor, şi la sărbătoarea corturilor. Să nu se înfăţişeze cu mînile goale înaintea Domnului. ¹⁷ Fiecare să dea ce va putea, după binecuvîntarea pe care i -o va da Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁸ Să pui judecători şi dregători în toate cetăţile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, după seminţiile tale; şi ei să judece poporul cu dreptate. ¹⁹ Să n'atingi niciun drept, să nu cauţi la faţa oamenilor, şi să nu iei daruri, căci darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi. ²⁰ Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să trăieşti şi să stăpîneşti ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău. ²¹ Să nu-ţi aşezi niciun idol de lemn lîngă altarul pe care -l vei ridica Domnului, Dumnezeului tău. ²² Să nu ridici nici stîlpi idoleşti, cari sînt urîţi de Domnul, Dumnezeul tău.

³¹ şi să aducă neîncetat înaintea Domnului toate arderile de tot Domnului, în zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători, după numărul şi obiceiurile rînduite.

⁹ Cum? Furaţi, ucideţi, preacurviţi, juraţi strîmb, aduceţi tămîie lui Baal, mergeţi după alţi dumnezei pe cari nu -i cunoaşteţi!... ¹⁰ Şi apoi veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea, în Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu şi ziceţi:,Sîntem izbăviţi!`... ca iarăş să faceţi toate aceste urîciuni!

³⁹ Acum, casa lui Israel, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Duceţi-vă şi slujiţi fiecare la idolii voştri! După aceea, Mă veţi asculta negreşit, şi nu veţi mai pîngări Numele Meu cel sfînt cu darurile voastre de mîncare şi cu idolii voştri!

¹⁴ Vestiţi un post, chemaţi o adunare de sărbătoare; strîngeţi pe bătrîni, pe toţi locuitorii ţării, în Casa Domnului, Dumnezeului vostru, şi strigaţi către Domnul.

¹⁵ Sunaţi cu trîmbiţa în Sion! Vestiţi un post, chemaţi o adunare de sărbătoare!``

⁹ De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.``

⁴² Dar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

¹⁷ Vă dau aceste învăţături, dar nu vă laud pentrucă vă adunaţi laolaltă nu ca să vă faceţi mai buni, ci ca să vă faceţi mai răi.

³⁰ Să nu întristaţi pe Duhul Sfînt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

¹⁵ Unii, este adevărat, propovăduiesc pe Hristos din pizmă şi din duh de ceartă; dar alţii din bunăvoinţă.

¹³ Isaia a zis atunci:,,Ascultaţi totuş, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiţi răbdarea oamenilor, de mai obosiţi şi pe a Dumnezeului meu?

¹ Vai de Ariel (Leul lui Dumnezeu), de Ariel! Cetatea în care a tăbărît David!,,Adăugaţi an la an, şi lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor.

²⁴ Nu Mi-ai cumpărat trestie mirositoare cu argint, şi nu M'ai săturat cu grăsimea jertfelor tale: dar tu M'ai chinuit cu păcatele tale, şi M'ai obosit cu nelegiuirile tale.

⁸ Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor, şi voi încheia cu ei un legămînt vecinic.

¹³ Iată, vă voi stropşi cum stropşeşte pămîntul carul încărcat cu snopi,

⁸ Am nimicit cu desăvîrşire pe cei trei păstori într'o lună: sufletul Meu nu -i mai răbda, şi se scîrbise şi sufletul lor de Mine.

¹⁷ Voi obosiţi pe Domnul prin cuvintele voastre, şi mai întrebaţi:,,Cu ce L-am obosit?`` -,,Prin faptul că ziceţi:,Oricine face rău este bun înaintea Domnului, şi de el are plăcere!` Sau:,,Unde este Dumnezeul dreptăţii?``

²² Solomon s'a aşezat înaintea altarului Domnului, în faţa întregei adunări a lui Israel. Şi -a întins mînile spre cer,

⁵⁴ Cînd a isprăvit Solomon de spus Domnului toată rugăciunea aceasta şi cererea aceasta, s'a sculat dinaintea altarului Domnului, unde îngenunchiase, cu mînile întinse spre cer.

⁵ Apoi, în clipa jertfei de seară, m'am sculat din smerirea mea, cu hainele şi mantaua sfîşiate, am căzut în genunchi, am întins mînile spre Domnul, Dumnezeul meu, şi am zis:

⁸ Ce nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieţii, cînd îi ia sufletul? ⁹ Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el?

²⁰ Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, şi nu Te ascunde de cererile mele!

¹⁸ Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m'ar fi ascultat Domnul.

² Ridicaţi-vă mînile spre sfîntul locaş, şi binecuvîntaţi pe Domnul!

²⁸ Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

¹⁷ Eu nădăjduiesc în Domnul, care Îşi ascunde Faţa de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea.

⁷ împarte-ţi pînea cu cel flămînd, şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere -l, şi nu întoarce spatele semenului tău.

² ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi -L împiedecă să v'asculte! ³ Căci mînile vă sînt mînjite de sînge, şi degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, şi limba voastră vorbeşte nelegiuiri.

⁸ Dar iată că voi vă hrăniţi cu nădejdi înşelătoare, cari nu slujesc la nimic.

¹² Căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta rugăciunile, şi chiar dacă vor aduce arderi de tot şi jertfe de mîncare, nu le voi primi; ci vreau să -i nimicesc cu sabia, cu foametea şi cu ciuma.``

¹⁷ Şi El mi -a zis:,,Vezi, fiul omului? Este prea puţin oare pentru casa lui Iuda că săvîrşesc ei urîciunile pe cari le săvîrşesc aici? Trebuia să mai umple şi ţara cu sîlnicie şi să nu înceteze să Mă mînie? Iată că ei îşi apropie ramura de nas! ¹⁸ De aceea şi Eu, voi lucra cu urgie; ochiul Meu va fi fără milă, şi nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga în gura mare la urechile Mele, tot nu -i voi asculta.``

⁴ apoi strigă către Domnul. Dar El nu le răspunde, ci Îşi ascunde Faţa de ei în vremea aceea, pentru că au făcut fapte rele.

⁹ ,,Ascultaţi dar lucrul acesta, căpetenii ale casei lui Iacov, şi mai mari ai casei lui Israel, voi, cărora vă este scîrbă de dreptate, şi cari suciţi tot ce este drept; ¹⁰ Voi cari zidiţi Sionul cu sînge, şi Ierusalimul cu nelegiuire! ¹¹ Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată, şi proorocii lui proorocesc pe bani; şi mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul şi zic:,,Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!``

¹³ Cînd chema El, ei n'au vrut s'asculte:,,De aceea nici Eu n'am vrut s'ascult, cînd au chemat ei, zice Domnul oştirilor.``

⁷ Cînd vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.

¹³ Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu -i lăsaţi să intre.

²⁵ Odată ce Stăpînul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, şi să ziceţi:,Doamne, Doamne, deschide-ne!` drept răspuns, El vă va zice:,Nu ştiu de unde sînteţi.` ²⁶ Atunci veţi începe să ziceţi:,Noi am mîncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod.` <sup>27</sup> Şi El va răspunde:,Vă spun că nu ştiu de unde sînteţi; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.` ²⁸ Va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor, cînd veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară.

⁸ Vreau dar ca bărbaţii să se roage în orice loc, şi să ridice spre cer mîni curate, fără mînie şi fără îndoieli.

¹³ Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El. ¹⁴ Depărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.

⁶ Îmi spăl mînile în nevinovăţie, şi aşa înconjur altarul Tău, Doamne,

¹⁴ Depărtează-te de rău, şi fă binele; caută pacea, şi aleargă după ea!

²⁷ Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie.

¹¹ ,,Plecaţi, plecaţi, ieşiţi din Babilon! Nu vă atingeţi de nimic necurat! Ieşiţi din mijlocul lui! Curăţiţi-vă, cei ce purtaţi vasele Domnului!

⁶ ,,Căutaţi pe Domnul cîtă vreme se poate găsi; chemaţi -L, cîtă vreme este aproape. ⁷ Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gîndurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertînd.

¹⁴ ,Curăţeşte-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii mîntuit! Pînă cînd vei păstra gînduri nelegiuite în inima ta?`

⁵ Ei au zis:,Întoarceţi-vă fiecare dela calea voastră cea rea şi dela răutatea faptelor voastre, şi veţi rămînea în ţara pe care v'am dat -o vouă şi părinţilor voştri, din vecinicie în vecinicie;

³⁰ De aceea vă voi judeca pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu. Întoarceţi-vă şi abateţi-vă dela toate fărădlegile voastre, pentruca să nu vă ducă nelegiuirea la pieire. ³¹ Lepădaţi dela voi toate fărădelegile, prin care aţi păcătuit, faceţi-vă rost de o inimă nouă şi un duh nou. Pentruce vreţi să muriţi, casă a lui Israel?

¹⁵ Urîţi răul şi iubiţi binele, faceţi să domnească dreptatea la poarta cetăţii; şi poate că Domnul, Dumnezeul oştirilor, va avea milă de rămăşiţele lui Iosif.

³ Spune-le dar: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ...Întoarceţi-vă la Mine, zice Domnul oştirilor: şi Mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor.... ⁴ Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau proorocii de mai înainte, zicînd: ...Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ...Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, dela faptele voastre cele rele!... Dar n'au ascultat şi n'au lut aminte la Mine, zice Domnul.``

⁸ Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.

¹⁶ Şi acum, ce zăboveşti? Scoală-te, primeşte botezul, şi fii spălat de păcatele tale, chemînd Numele Domnului.``

⁹ Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău, şi lipiţi-vă tare de bine.

¹ Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinţe, prea iubiţilor, să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului, şi să ne ducem sfinţirea pînă la capăt, în frica de Dumnezeu.

²² cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă desbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare; ²³ şi să vă înoiţi în duhul minţii voastre, ²⁴ şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul. ²⁵ De aceea, lăsaţi-vă de minciună:,,Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul``, pentrucă sîntem mădulare unii altora. <sup>26</sup> ,,Mîniaţi-vă şi nu păcătuiţi``. Să n'apună soarele peste mînia voastră, ²⁷ şi să nu daţi prilej diavolului. ²⁸ Cine fura, să nu mai fure; ci mai de grabă să lucreze cu mînile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit. ²⁹ Niciun cuvînt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce -l aud.

¹¹ Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mîntuire pentru toţi oamenii, a fost arătat, ¹² şi ne învaţă s'o rupem cu păgînătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie, ¹³ aşteptînd fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mîntuitor Isus Hristos. ¹⁴ El S'a dat pe Sine însuş pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de rîvnă pentru fapte bune.

⁸ Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţiţi-vă mînile, păcătoşilor; curăţiţi-vă inima, oameni cu inima împărţită!

¹ Lepădaţi dar orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire;

¹¹ Să se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea, şi s-o urmărească.

¹⁴ ,,Doamne``, i-am răspuns eu,,,Tu ştii``. Şi el mi -a zis:,,Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele, şi le-au albit în sîngele Mielului.

³ Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului, ⁴ Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi -i din mîna celor răi.``

⁹ Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

³ Aşa vorbeşte Domnul:,Faceţi dreptate şi judecată; scoateţi pe cel asuprit din mînile asupritorului; nu chinuiţi pe străin, pe orfan şi pe văduvă; nu apăsaţi, şi nu vărsaţi sînge nevinovat în locul acesta!

¹⁵ ,Împărat eşti tu oare, de te întreci în cedri?` Nu mînca tatăl tău, şi nu bea şi el?` Şi totuş el făcea dreptate şi judecată, şi era fericit! ¹⁶ Judeca pricina săracului şi a celui lipsit, şi era fericit. Nu înseamnă lucrul acesta a Mă cunoaşte? zice Domnul.

²⁷ Deaceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!

³ Căutaţi pe Domnul, toţi cei smeriţi din ţară, cari împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate că veţi fi cruţaţi în ziua mîniei Domnului.``

⁹ ,,Aşa a vorbit Domnul oştirilor: ...Faceţi cu adevărat dreptate, şi purtaţi-vă cu bunătate şi îndurare unul faţă de altul. ¹⁰ Nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan, nici pe străin şi pe sărac, şi niciunul să nu gîndească rău în inima lui împotriva fratelui său.``...

¹⁶ Iată ce trebuie să faceţi: Fiecare să spună aproapelui său adevărul; judecaţi în porţile voastre după adevăr şi în vederea păcii;

⁷ Acum, înfăţişaţi-vă, ca să vă judec înaintea Domnului pentru toate binefacerile pe cari vi le -a făcut Domnul, vouă şi părinţilor voştri.

⁷ Curăţeşte-mă cu isop, şi voi fi curat; spală-mă, şi voi fi mai alb decît zăpada.

¹ ,,Tăceţi, ostroave, şi ascultaţi-Mă! Să-şi învioreze popoarele puterea, să înainteze, şi să vorbească! Să ne apropiem şi să ne judecăm împreună.

²¹ ,,Apăraţi-vă pricina, -zice Domnul-arătaţi-vă dovezile cele mai tari``, zice Împăratul lui Iacov.

²⁴ Nu Mi-ai cumpărat trestie mirositoare cu argint, şi nu M'ai săturat cu grăsimea jertfelor tale: dar tu M'ai chinuit cu păcatele tale, şi M'ai obosit cu nelegiuirile tale. ²⁵ Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale. ²⁶ Adu-Mi aminte, să ne judecăm împreună, vorbeşte tu însuţi, ca să-ţi scoţi dreptatea.

²² Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor, şi păcatele ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.``

² Ascultaţi, munţi, pricina Domnului, şi luaţi aminte, temelii tari ale pămîntului! Căci Domnul are o judecată cu poporul Său, şi vrea să Se judece cu Israel. -

¹⁸ Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea, şi treci cu vedera păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? El nu-Şi ţine mînia pe vecie, ci Îi place îndurarea! ¹⁹ El va avea iarăş milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.

² Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,

⁴ Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, şi îndupleca pe Iudei şi pe Greci.

²⁵ Dar, pe cînd vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrînare şi despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis:,,De astădată, du-te; cînd voi mai avea prilej, te voi chema.``

²⁰ Ba încă şi Legea a venit pentruca să se înmulţească greşala; dar unde s'a înmulţit păcatul, acolo harul s'a înmulţit şi mai mult;

⁶ spre lauda slavei harului Său, pe care ni l -a dat în Prea Iubitul Lui. ⁷ În El avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său, ⁸ pe care l -a răspîndit din belşug peste noi, prin orice fel de înţelepciune şi de pricepere;

¹⁵ Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul. ¹⁶ Căci îţi poruncesc azi să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui, şi să păzeşti poruncile Lui, legile Lui şi rînduielile Lui, ca să trăieşti şi să te înmulţeşti, şi ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvinteze în ţara pe care o vei lua în stăpînire.

¹⁰ Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui.

¹ ,,Voi toţi cei însetaţi, veniţi la ape, chiar şi cel ce n'are bani! Veniţi şi cumpăraţi bucate, veniţi şi cumpăraţi vin şi lapte, fără bani şi fără plată! ² De ce cîntăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi cîştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă dar, şi veţi mînca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase. ³ Luaţi aminte, şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legămînt vecinic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David.

¹² Du-te de strigă aceste cuvinte spre miazănoapte, şi zi: Întoarce-te, necredincioasa Israel, zice Domnul.``,,Nu voi arunca o privire întunecoasă împotriva voastră, căci sînt milostiv, zice Domnul, şi nu ţin mînie pe vecie. <sup>13</sup> Recunoaşte-ţi numai nelegiuirea, recunoaşte că ai fost necredincioasă Domnului, Dumnezeului tău, că ai alergat încoace şi încolo la dumnezei străini, supt orice copac verde, şi că n'ai ascultat glasul Meu, zice Domnul.`` ¹⁴ ,,Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, zice Domnul; căci Eu sînt Stăpînul vostru, Eu vă voi lua, pe unul dintr'o cetate, pe doi dintr -o familie, şi vă voi aduce înapoi în Sion.

¹⁸ Aud pe Efraim bocindu-se:,M'ai pedepsit, şi am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, şi mă voi întoarce, căci Tu eşti Domnul, Dumnezeul meu! ¹⁹ După ce m'am întors, m'am căit; şi după ce mi-am recunoscut greşelele, mă bat pe pulpă; sînt ruşinat şi roş de ruşine, căci port ocara tinereţei mele.` - <sup>20</sup> ,Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de Mine?`,Căci cînd vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingăşie de el, de aceea Îmi arde inima în Mine pentru el, şi voi avea milă negreşit de el, zice Domnul. -

¹ Întoarce-te, Israele, la Domnul, Dumnezeul tău! Căci ai căzut prin nelegiuirea ta. ² Aduceţi cu voi cuvinte de căinţă, şi întoarceţi-vă la Domnul. Spuneţi -I:,,Iartă toate nelegiuirile, primeşte-ne cu bunăvoinţă, şi Îţi vom aduce, în loc de tauri, lauda buzelor noastre. ³ Asirianul nu ne va scăpa, nu vrem să mai încălecăm pe cai, şi nu vrem să mai zicem lucrării mînilor noastre:,Dumnezeul nostru!` Căci la Tine găseşte milă orfanul.`` ⁴ Le voi vindeca vătămarea adusă de neascultarea lor, îi voi iubi cu adevărat! Căci mînia Mea s'a abătut dela ei!

²⁶ Veţi mînca şi vă veţi sătura, şi veţi lăuda Numele Domnului, Dumnezeului vostru, care va face minuni cu voi, şi poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară!

²⁸ Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s'a dus la cel dintîi, şi i -a zis:,Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!` <sup>29</sup> ,Nu vreau,` i -a răspuns el. În urmă, i -a părut rău, şi s'a dus. ³⁰ S'a dus şi la celălalt, şi i -a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns:,Mă duc, doamne!` Şi nu s'a dus. ³¹ Care din amîndoi a făcut voia tatălui său?``,,Cel dintîi,`` au răspuns ei. Şi Isus le -a zis:,,Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. ³² Fiindcă Ioan a venit la voi umblînd în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v'aţi căit în urmă ca să -l credeţi.

⁹ Şi după ce a fost făcut desăvîrşit, S'a făcut pentru toţi cei ce -L ascultă, urzitorul unei mîntuiri vecinice,

³³ Vă voi împrăştia printre neamuri, şi voi scoate sabia după voi. Ţara voastră va fi pustiită, şi cetăţile voastre vor rămînea pustii.

¹⁹ Dumnezeu nu este un om ca să mintă, Nici un fiu al omului, ca să -I pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a făgăduit oare, nu va împlini?

²⁵ Dar dacă veţi face răul, veţi peri, voi şi împăratul vostru``.

²⁹ Cel ce este tăria lui Israel nu minte şi nu Se căieşte, căci nu este un om ca să -I pară rău.``

¹⁴ Toate căpeteniile preoţilor şi poporul au înmulţit şi ei fărădelegile, după toate urîciunile neamurilor; şi au pîngărit Casa Domnului, pe care o sfinţise El în Ierusalim. ¹⁵ Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, a dat din vreme trimişilor Săi însărcinarea să -i înştiinţeze, căci voia să cruţe pe poporul Său şi locaşul Său. ¹⁶ Dar ei şi-au bătut joc de trimeşii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele, şi au rîs de proorocii Lui, pînă cînd mînia Domnului împotriva poporului Său a ajuns fără leac.

¹¹ Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul faptelor lui.

²⁵ Bărbaţii tăi vor cădea ucişi de sabie şi vitejii tăi în luptă.

⁵ Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.

¹⁴ atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit.``

¹² vă sortesc săbiei, şi toţi veţi pleca genunchiul ca să fiţi junghiaţi; căci Eu am chemat, şi n'aţi răspuns, am vorbit şi n'aţi ascultat, ci aţi făcut ce este rău înaintea Mea, şi aţi ales ce nu-Mi place.``

⁴ ci fiecare va locui supt viţa lui şi supt smochinul lui, şi nimeni nu -l va mai turbura. Căci gura Domnului oştirilor a vorbit.

² în nădejdea vieţii vecinice, făgăduite mai înainte de vecinicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă,

¹ De aceea, cu atît mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile, pe cari le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele. ² Căci, dacă Cuvîntul vestit prin îngeri s'a dovedit nezguduit, şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi -a primit o dreaptă răsplătire, ³ cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mîntuire aşa de mare, care, după ce a fost vestită întîi de Domnul, ne -a fost adeverită de cei ce au auzit -o,

¹⁵ David a împărăţit peste Israel, şi făcea judecată şi dreptate la tot poporul lui.

⁹ Şi iată poruncile pe cari li le -a dat:,,Voi să lucraţi în frica Domnului, cu credinţă şi curăţie de inimă.

¹ Căpeteniile poporului s'au aşezat la Ierusalim. Cealaltă parte a poporului a tras la sorţ, pentruca unul din zece să vină să locuiască la Ierusalim în cetatea sfîntă, iar ceilalţi să locuiască în cetăţi.

⁴ Este un rîu, ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, sfîntul locaş al locuinţelor Celui Prea Înalt.

¹ (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core.) Mare este Domnul şi lăudat de toţi, în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfînt.

⁸ Întocmai cum auzisem spunîndu-se, aşa am văzut în cetatea Domnului oştirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -

⁷ Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sînt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată, şi cînd colo, iată sînge vărsat! -Se aştepta la dreptate, şi cînd colo, iată strigăte de apăsare!

² Căci ei îşi trag numele dela cetatea sfîntă, şi se bizuiesc pe Dumnezeul lui Israel, al cărui Nume este Domnul oştirilor.

³ ,,Dar voi, apropiaţi-vă încoace fii ai vrăjitoarei, sămînţa precurvarului şi a curvei! ⁴ De cine vă bateţi voi joc? Împotriva cui vă deschideţi voi gura larg, şi scoateţi limba? Nu sînteţi voi nişte copii ai păcatului, o sămînţă a minciunii, ⁵ care se încălzeşte pentru idoli supt orice copac verde, care junghie pe copii în văi, supt crăpăturile stîncilor? ⁶ În pietrele lustruite din pîraie este partea ta de moştenire, ele sînt soarta ta; lor le torni şi jertfe de băutură, şi le aduci daruri de mîncare:,Pot Eu să fiu nesimţitor la lucrul acesta? ⁷ Pe un munte înalt şi ridicat îţi faci culcuşul; tot acolo te sui să aduci jertfe. ⁸ Îţi pui pomenirea în dosul uşii şi uşiorilor; căci, departe de Mine, îţi ridici învelitoarea şi te sui în pat, îţi lărgeşti culcuşul, şi faci legămînt cu ei, îţi place legătura cu ei, şi iei seama la semnul lor. ⁹ Te duci la împărat cu untdelemn, îţi înmulţeşti miresmele, îţi trimeţi solii departe, şi te pleci pînă la locuinţa morţilor.

²⁰ ,De mult ţi-ai sfărîmat jugul, ţi-ai rupt legăturile, şi ai zis:,Nu mai vreau să slujesc ca un rob!` Căci pe orice deal înalt şi supt orice copac verde, te-ai întins ca o curvă. ²¹ Te sădisem ca o vie minunată şi de cel mai bun soi: cum te-ai schimbat şi te-ai prefăcut într'o coardă de viţă sălbatică?

¹ ,,El zice:,Cînd se desparte un bărbat de nevastă-sa, pe care o părăseşte, şi ea ajunge nevasta altuia, se mai întoarce bărbatul acesta la ea? N'ar fi chiar şi ţara aceea spurcată? şi tu, ai curvit cu mulţi ibovnici, şi să te întorci iarăş la Mine? -zice Domnul.`` -

⁸ Greu de păcătuit Ierusalimul! De aceea a ajuns de scîrbă. Toţi cei ce -l preţuiau îl dispreţuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, şi el însuş se întoarce în altă parte şi oftează. ⁹ Necurăţia sta lipită pe poala hainei lui, şi nu se gîndea la sfîrşitul său. A căzut greu de tot. Nimeni nu -l mîngîie. -,,Vezi-mi ticăloşia, Doamne, căci iată ce semeţ este vrăjmaşul!`` -

¹ Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: ² ,,Fiul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui! ³ Şi spune -i:,,Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului:,,Prin obîrşia şi naşterea ta eşti din ţara Cananiţilor; tatăl tău era Amorit, şi mama ta Hetită. ⁴ La naştere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ţi s'a tăiat, n'ai fost scăldată în apă, ca să fii curăţită, nici n'ai fost frecată cu sare, şi nici n'ai fost înfăşată în scutece. ⁵ Ochiul nimănui nu s'a îndurat de tine, ca să-ţi facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, aşa de scîrbă le era de tine, în ziua naşterii tale. ⁶ Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, şi am zis:,,Trăieşte chiar şi în sîngele tău!`` Da, ţi-am zis:,,Trăieşte chiar şi în sîngele tău!`` ⁷ Te-am înmulţit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Şi ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseţă desăvîrşită; ţi s'au rotunjit ţîţele, ţi -a crescut părul. Dar erai tot goală, goală de tot. ⁸ Cînd am trecut Eu pe lîngă tine, M'am uitat la tine, şi iată că îţi venise vremea, vremea dragostelor. Atunci am întins peste tine poala hainei Mele, ţi-am acoprit goliciunea, ţi-am jurat credinţă, am făcut legămînt cu tine, zice Domnul Dumnezeu, şi ai fost a Mea! ⁹ Te-am scăldat în apă, te-am spălat de sîngele de pe tine, şi te-am uns cu untdelemn. ¹⁰ Ţi-am dat haine cusute cu fir, şi o încălţăminte de piele de viţel de mare, te-am încins cu in supţire, şi te-am îmbrăcat în mătasă. ¹¹ Te-am împodobit cu scule scumpe, ţi-am pus brăţări la mînă, şi o salbă la gît; ¹² ţi-am pus o verigă în nas, cercei în urechi, şi o cunună minunată pe cap. ¹³ Astfel, ai fost împodobită cu aur şi cu argint, şi ai fost îmbrăcată cu in supţire, cu mătasă şi cusături cu fir. Ai mîncat floarea făinei, miere şi untdelemn. Erai de o frumuseţă desăvîrşită, ba ajunsesei chiar împărăteasă. ¹⁴ Ţi s'a dus vestea printre neamuri, pentru frumuseţa ta; căci era desăvîrşită de tot, datorită strălucirii cu care te împodobisem, zice Domnul, Dumnezeu.`` <sup>15</sup> ,,Dar te-ai încrezut în frumuseţa ta, şi ai curvit, la adăpostul numelui tău celui mare; ţi-ai revărsat curviile înaintea tuturor trecătorilor, şi te-ai dat lor. <sup>16</sup> Ai luat şi din hainele tale, ţi-ai făcut înălţimi pe cari le-ai împodobit cu toate colorile, şi ai curvit pe ele: aşa cum nu s'a întîmplat şi nici nu se va mai întîmpla vreodată. <sup>17</sup> Ţi-ai luat pînă şi minunatele tale podoabe de aur şi de argint, pe cari ţi le dădusem, şi ţi-ai făcut nişte chipuri de bărbaţi, cu cari ai curvit. <sup>18</sup> Ţi-ai luat şi hainele cusute la gherghef, le-ai îmbrăcat cu ele şi ai adus acestor chipuri untdelemnul Meu şi tămîia Mea. <sup>19</sup> Pînea pe care ţi -o dădusem, floarea făinii, untdelemnul şi mierea, cu care te hrăneam, le-ai adus înaintea lor, ca nişte tămîie cu un miros plăcut. Iată ce s'a întîmplat, zice Domnul Dumnezeu!`` ²⁰ ,,Apoi ţi-ai luat fiii şi fiicele, pe cari Mi -i născusei, şi i-ai jertfit lor, ca să le slujească de mîncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale, ²¹ de Mi-ai mai junghiat fiii, şi i-ai dat, trecîndu -i prin foc în cinstea lor? ²² Şi în mijlocul tuturor urîciunilor şi curviilor tale, nu ţi-ai adus aminte de vremea tinereţei tale, cînd erai goală, goală de tot, şi te zbăteai în sîngele tău! ²³ După toate aceste răutăţi ale tale, -(vai, vai de tine! zice Domnul Dumnezeu), - ²⁴ ţi-ai zidit case de curvie, ţi-ai făcut înălţimi în toate pieţele. ²⁵ La toate colţurile uliţelor ţi-ai făcut înălţimi, ţi-ai necinstit frumuseţea, ţi-ai desfăcut picioarele înaintea tuturor trecătorilor, ai făcut tot mai multe curvii. ²⁶ Ai curvit cu Egiptenii, vecinii tăi, cu trupul plin de vlagă, şi ţi-ai înmulţit curviile, ca să Mă mînii. ²⁷ Dar iată că Mi-am întins mîna împotriva ta, am micşorat partea de întreţinere pe care ţi -o rînduisem, te-am lăsat în voia vrăjmaşelor tale, fiicele Filistenilor, cari au roşit de purtarea ta nelegiuită. ²⁸ Apoi ai curvit cu Asirienii, pentrucă erai fără saţ; ai curvit cu ei, şi tot nu te-ai săturat. ²⁹ Ţi-ai înmulţit curviile cu ţara Canaanului şi pînă în Haldea, dar nici acolo nu te-ai săturat. ³⁰ Ce slăbiciune de inimă ai avut, zice Domnul, Dumnezeu, de ai făcut toate aceste lucruri, cari sînt fapta unei ibovnice dedate la curvie, ³¹ zidindu-ţi case de curvie la toate colţurile uliţelor, şi făcîndu-ţi înălţimi în toate pieţele; n'ai fost nici măcar ca o curvă care-şi cere plata. ³² Ai fost femeia prea curvă, care primeşte pe străini în locul bărbatului ei! ³³ Tuturor curvelor li se plăteşte o plată; dar tu ai dat daruri tuturor ibovnicilor tăi, i-ai cîştigat prin daruri, ca să -i tragi la tine din toate părţile şi să curveşti cu ei. ³⁴ Ai fost cu totul altfel decît celelalte curve, întrucît nimeni nu umbla după tine, ci tu plăteai celor ce veneau la tine, în loc ca tu să fii plătită de ei. De aceea ai fost cu totul altfel decît altele.`` <sup>35</sup> ,,De aceea, ascultă, curvo, Cuvîntul Domnului! <sup>36</sup> Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:,,Pentrucă ţi-ai risipit banii în felul acesta, şi ţi-ai descoperit goliciunea în curviile tale cu ibovnicii tăi şi cu toţi idolii tăi urîcioşi, şi din pricina sîngelui copiilor tăi, pe cari li i-ai dat, <sup>37</sup> de aceea, iată, voi strînge pe toţi ibovnicii cu cari te desmierdai, pe toţi aceia pe cari i-ai iubit şi pe toţi aceia pe cari i-ai urît, da, îi voi strînge împotriva ta din toate părţile, îţi voi desveli goliciunea înaintea lor, şi îţi vor vedea toată goliciunea. <sup>38</sup> Te voi judeca aşa cum se judecă femeile prea curve şi ucigătoare de copii, şi voi face din tine o jertfă sîngeroasă a urgiei şi geloziei. <sup>39</sup> Te voi da în mînile lor; îţi vor surpa casele de curvie, şi îţi vor nimici înălţimile; te vor desbrăca de hainele tale, îţi vor lua toată podoaba de pietre scumpe, şi te vor lăsa goală, goală de tot. <sup>40</sup> Vor aduce gloata împotriva ta, te vor ucide cu pietre şi te vor străpunge cu lovituri de sabie. <sup>41</sup> Îţi vor arde casele cu foc, şi se vor răzbuna pe tine, înaintea unei mulţimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia ta, şi nu vei mai da plată de curvă. <sup>42</sup> Îmi voi potoli mînia împotriva ta, şi nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi linişti, nu voi mai fi supărat. <sup>43</sup> Pentru că nu ţi-ai adus aminte de vremea tinereţei tale, ci M'ai aţîţat prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ca să nu mai săvîrşeşti alte nelegiuiri cu toate urîciunile tale!`` ⁴⁴ ,,Iată că toţi cei ce spun zicători, vor spune despre tine zicătoarea aceasta:,Cum este mama aşa şi fata!` ⁴⁵ Tu eşti fata mamei tale, care s'a desgustat de bărbatul şi copiii ei. Tu eşti sora surorilor tale, cari s'au desgustat de bărbaţii şi copiii lor. Mama voastră era o Hetită şi tatăl vostru un Amorit. ⁴⁶ Sora ta cea mai mare, care locuieşte la miază-noapte de tine, este Samaria, ea şi fiicele ei; şi sora ta cea mai mică este Sodoma şi fiicele ei, şi locuieşte la miază-zi de tine. ⁴⁷ Tu nu numai că ai umblat pe căile lor, şi ai săvîrşit aceleaşi urîciuni, ci, ca şi cum atît ar fi fost prea puţin, ai fost mai stricată decît ele în toate purtările tale. ⁴⁸ Pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu că sora ta Sodoma, şi fiicele ei n'au făcut ce aţi făcut voi, tu şi fiicele tale. ⁴⁹ Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngîmfată, trăia în belşug şi într'o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu sprijinea mîna celui nenorocit şi celui lipsit. ⁵⁰ Ele s'au semeţit, şi au făcut urîciuni blestemate înaintea Mea; de aceea le-am şi nimicit, cînd am văzut lucrul acesta. ⁵¹ Samaria n'a făcut nici jumătate din păcatele tale; urîciunile tale au fost mai multe decît ale ei, aşa că ai uşurat vina surorilor tale prin toate urîciunile pe cari le-ai făcut acum. ⁵² Tu, care uşurai vina surorilor tale, prin purtrea ta, sufere acum urmările răutăţii tale; prin păcatele tale, prin cari te-ai făcut mai urîcioasă decît ele, acum le faci mai uşoară vina decît a ta; deaceea acopere-te de ruşine, şi poartă-ţi ocara, fiindcă ai uşurat vina surorilor tale! ⁵³ Voi aduce înapoi pe prinşii lor de război, pe prinşii de război ai Sodomei şi ai fiicelor ei, pe prinşii de război ai Samariei şi ai fiicelor ei, şi pe prinşii tăi de război în mijlocul lor, ⁵⁴ ca să-ţi suferi ocara, şi să roşeşti pentru tot ce ai făcut, slujindu-le ca o pricină de mîngîiere. ⁵⁵ Astfel, surorile tale: Sodoma şi fiicele ei, se vor întoarce iarăş la starea lor de mai înainte, şi Samaria şi fiicele ei se vor întoarce iarăş la starea lor de mai înainte, şi tu şi fiicele tale vă veţi întoarce iarăş la starea voastră de mai înainte. ⁵⁶ Nu vorbeai deloc despre sora ta Sodoma, în vremea mîndriei tale, ⁵⁷ mai înainte de vădirea răutăţii tale, cînd ai primit batjocurile fiicelor Siriei, ale tuturor vecinilor tăi, şi ale fiicelor Filistenilor, cari te dispreţuiesc de jur împrejur! ⁵⁸ Trebuie să-ţi porţi, în adevăr, nelegiuirile şi urîciunile, zice Domnul.`` <sup>59</sup> Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Îţi voi face întocamai cum ai făcut şi tu, care au nesocotit jurămîntul, rupînd legămîntul! <sup>60</sup> Dar Îmi voi aduce aminte de legămîntul Meu făcut cu tine în vremea tinereţii tale, şi voi face cu tine un legămînt vecinic. <sup>61</sup> Atunci îţi vei aduce aminte de purtarea ta, te vei ruşina, cînd vei primi la tine pe surorile tale, mai mari şi mai mici, pe cari ţi le voi dat ca fiice, dar nu pe temeiul legămîntului făcut cu tine. <sup>62</sup> Voi face legămîntul Meu cu tine, şi vei şti că Eu sînt Domnul, <sup>63</sup> ca să-ţi aduci aminte de trecut şi să roşeşti, şi să nu mai deschizi gura de ruşine, cînd îţi voi ierta tot ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.``

¹ Cuvîntul Domnului mi -a vorbit, astfel: ² ,,Şi tu, fiul omului, vrei să judeci? Vrei să judeci cetatea setoasă de sînge? Pune -i înainte toate urîciunile ei! ³ Spune:,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Cetate, care verşi sînge în mijlocul tău, ca să-ţi vină ziua, şi care-ţi faci idoli ca să te spurci! ⁴ Te-ai făcut vinovată din pricina sîngelui pe care l-ai vărsat, şi te-ai spurcat prin idolii pe cari i-ai făcut. Ţi-ai apropiat astfel zilele, şi ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te fac de ocară printre neamuri şi de batjocură printre toate ţările. ⁵ Cei de aproape şi cei de departe îşi vor bate joc de tine, căci eşti vestită ca spurcată şi plină de turburări! ⁶ Iată că în tine, toţi voivozii lui Israel îşi întrebuinţează puterea ca să verse sînge. ⁷ În tine, tatăl şi mama sînt dispreţuiţi, străinul este chinuit, orfanul şi văduva sînt asupriţi. ⁸ Tu Îmi nesocoteşti locaşurile Mele cele sfinte, Îmi spurci Sabatele. ⁹ În tine sînt bîrfitori, ca să verse sînge; în tine se mănîncă jertfe idoleşti pe munţi; în mijlocul tău se fac desfrînări. ¹⁰ În mijlocul tău, se descopere goliciunea tatălui; în mijlocul tău, este silită femeia în timpul necurăţiei ei! ¹¹ În mijlocul tău, fiecare se dedă la urîciuni cu nevasta aproapelui său, fiecare se spurcă prin amestecare de sînge cu noră-sa, fiecare necinsteşte pe soru-sa, fiica tatălui său. ¹² În tine, se iau daruri pentru vărsare de sînge. Tu iei dobîndă şi camătă, jăfuieşti cu sila pe aproapele tău, şi pe Mine, Mă uiţi, zice Domnul, Dumnezeu.`` <sup>13</sup> ,,De aceea, iată că bat din mîni, din pricina lăcomiei pe care ai avut -o, şi din pricina sîngelui vărsat în mijlocul tău. <sup>14</sup> Îţi va suferi inima, şi Îţi vor fi mînile destul de tari în zilele cînd voi lucra împotriva ta? Eu, Domnul, am vorbit, şi voi şi lucra. <sup>15</sup> Te voi risipi printre neamuri, te voi răspîndi în felurite ţări, şi îţi voi nimici cu desăvîrşire necurăţia din mijlocul tău. <sup>16</sup> Vei fi spurcată astfel de tine însăţi înaintea neamurilor, şi vei şti că Eu sînt Domnul.`` ¹⁷ Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: ¹⁸ ,,Fiul omului, casa lui Israel a ajuns pentru Mine ca nişte sgură; toţi sînt aramă, cositor, fer, plumb, în cuptorul de topit; au ajuns nişte sgură de argint. ¹⁹ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Pentru că toţi aţi ajuns nişte sgură, iată că vă voi strînge în mijlocul Ierusalimului. ²⁰ Cum se strînge argintul, arama, ferul, plumbul şi cositorul, în cuptorul de topit şi se suflă în foc ca să se topească, aşa vă voi strînge şi Eu în mînia şi urgia Mea, vă voi pune acolo şi vă voi topi. ²¹ Da, vă voi strînge şi voi sufla peste voi cu focul mîniei Mele şi vă veţi topi în el. ²² Cum se topeşte argintul în topitoare, aşa veţi fi topiţi voi în mijlocul lui. Şi veţi şti că Eu Domnul, Mi-am vărsat mînia peste voi.`` ²³ Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

¹² Efraim mă înconjoară cu minciuni, şi casa lui Israel cu înşelătorii. Iuda este tot hoinar faţă de Dumnezeu, faţă de Cel Sfînt şi credincios.

² Şi totuş voi urîţi binele şi iubiţi răul, le jupuiţi pielea şi carnea de pe oase! ³ După ce au mîncat carnea poporului Meu, după ce -i jupoaie pielea, şi -i sfărîmă oasele; îl fac bucăţi; ca ceeace se fierbe într'o oală, ca şi carnea dintr'un cazan,

¹ ,,Vai de cetatea îndărătnică şi spurcată, vai de cetatea plină de asuprire! ² Ea n'ascultă de nici un glas, nu ţine seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său. ³ Căpeteniile ei în mijlocul ei sînt nişte lei cari răcnesc; judecătorii ei sînt nişte lupi de seară cari nu mai lasă nici un os pînă dimineaţa.

³ Aşa vorbeşte Domnul:,,Mă întorc iarăş în Sion, şi vreau să locuiesc în mijlocul Ierusalimului. Ierusalimul se va chema: ...Cetatea cea credincioasă,... şi muntele Domnului oştirilor se va chema: ...Muntele cel sfînt....``

³⁴ Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine; de cîte ori am vrut să strîng pe fiii tăi, cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut!

⁵² Pe cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît.

²² Ci v'aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor,

² Dar curtea de afară a Templului lasă -o la o parte nemăsurată; căci a fost dată Neamurilor, cari vor călca în picioare sfînta cetate patruzeci şi două de luni.

¹ Vai! cum s'a înegrit aurul, şi cum s'a schimbat aurul cel curat! Cum s-au risipit pietrele sfîntului Locaş pela toate colţurile uliţelor! ² Cum sînt priviţi acum fiii Sionului, cei aleşi şi preţuiţi ca aurul curat altă dată, cum sînt priviţi acum, vai! Ca nişte vase de pămînt, şi ca o lucrare făcută de mînile olarului!

¹⁸ ,,Fiul omului, casa lui Israel a ajuns pentru Mine ca nişte sgură; toţi sînt aramă, cositor, fer, plumb, în cuptorul de topit; au ajuns nişte sgură de argint. ¹⁹ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Pentru că toţi aţi ajuns nişte sgură, iată că vă voi strînge în mijlocul Ierusalimului. ²⁰ Cum se strînge argintul, arama, ferul, plumbul şi cositorul, în cuptorul de topit şi se suflă în foc ca să se topească, aşa vă voi strînge şi Eu în mînia şi urgia Mea, vă voi pune acolo şi vă voi topi. ²¹ Da, vă voi strînge şi voi sufla peste voi cu focul mîniei Mele şi vă veţi topi în el. ²² Cum se topeşte argintul în topitoare, aşa veţi fi topiţi voi în mijlocul lui. Şi veţi şti că Eu Domnul, Mi-am vărsat mînia peste voi.``

¹⁸ Abea au încetat să bea, şi se dedau la curvie; cîrmuitorii lor sînt lacomi, da, sînt lacomi după ruşine!

⁴ Ce să-ţi fac, Efraime? Ce să-ţi fac, Iudo? Evlavia voastră este ca norul de dimineaţă, şi ca roua care trece curînd.

¹⁷ Căci noi nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.

⁸ Să nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschişi, şi sucesc hotărîrile celor drepţi.

¹⁹ Să n'atingi niciun drept, să nu cauţi la faţa oamenilor, şi să nu iei daruri, căci darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi.

¹⁷ După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit şi s'au închinat înaintea împăratului. Atunci împăratul i -a ascultat. ¹⁸ Şi au părăsit Casa Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, şi au slujit Astarteelor şi idolilor. Mînia Domnului a venit asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului, pentrucă se făcuseră vinovaţi în felul acesta. ¹⁹ Domnul a trimes la ei prooroci să -i întoarcă înapoi la El, dar n'au ascultat de înştiinţările pe cari le-au primit. ²⁰ Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El s'a înfăţişat înaintea poporului şi i -a zis:,,Aşa vorbeşte Dumnezeu:,,Pentruce călcaţi poruncile Domnului? Nu veţi propăşi. Pentrucă aţi părăsit pe Domnul, şi El vă va părăsi.`` ²¹ Şi au uneltit împotriva lui, şi l-au ucis cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului.

¹⁴ Toate căpeteniile preoţilor şi poporul au înmulţit şi ei fărădelegile, după toate urîciunile neamurilor; şi au pîngărit Casa Domnului, pe care o sfinţise El în Ierusalim.

²³ Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

²⁴ Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -

¹⁴ Domnul intră la judecată cu bătrînii poporului Său şi cu mai marii lui:,,Voi aţi mîncat via! Prada luată dela sărac este în casele voastre!

¹ Vai de cei ce rostesc hotărîri nelegiuite, şi de cei ce scriu porunci nedrepte, ² ca să nu facă dreptate săracilor, şi să răpească dreptul nenorociţilor poporului Meu, ca să facă pe văduve prada lor, şi să jăfuiască pe orfani!

¹⁵ Celce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, celce nesocoteşte un cîştig scos prin stoarcere, celce îşi trage mînile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n'audă cuvinte setoase de sînge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul,

²⁸ Se îngraşă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiţi. ²⁹ ,,Să nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor?``

¹⁷ Dar tu n'ai ochi şi inimă decît ca să te dedai la lăcomie, ca să verşi sînge nevinovat, şi să întrebuinţezi asuprire şi sîlnicie.

⁶ Iată că în tine, toţi voivozii lui Israel îşi întrebuinţează puterea ca să verse sînge. ⁷ În tine, tatăl şi mama sînt dispreţuiţi, străinul este chinuit, orfanul şi văduva sînt asupriţi. ⁸ Tu Îmi nesocoteşti locaşurile Mele cele sfinte, Îmi spurci Sabatele. ⁹ În tine sînt bîrfitori, ca să verse sînge; în tine se mănîncă jertfe idoleşti pe munţi; în mijlocul tău se fac desfrînări. ¹⁰ În mijlocul tău, se descopere goliciunea tatălui; în mijlocul tău, este silită femeia în timpul necurăţiei ei! ¹¹ În mijlocul tău, fiecare se dedă la urîciuni cu nevasta aproapelui său, fiecare se spurcă prin amestecare de sînge cu noră-sa, fiecare necinsteşte pe soru-sa, fiica tatălui său. ¹² În tine, se iau daruri pentru vărsare de sînge. Tu iei dobîndă şi camătă, jăfuieşti cu sila pe aproapele tău, şi pe Mine, Mă uiţi, zice Domnul, Dumnezeu.``

⁵ Noi am păcătuit, am săvîrşit nelegiuire, am fost răi şi îndărătnici, ne-am abătut dela poruncile şi orînduirile Tale. ⁶ N'am ascultat pe robii Tăi proorocii, cari au vorbit, în Numele Tău, împăraţilor noştri, căpeteniilor noastre, părinţilor noştri, şi către tot poporul ţării.

³ Ei veselesc pe împărat cu răutatea lor, şi pe căpetenii cu minciunile lor. ⁴ Toţi sînt preacurvari, ca un cuptor încălzit de brutar: şi brutarul încetează să mai aţîţe focul, de cînd a frămîntat plămădeala pînă s'a ridicat. ⁵ În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mîna cu batjocoritorii.

¹⁵ Toată răutatea lor este la Ghilgal; acolo M'am scîrbit de ei. Din pricina răutăţii faptelor lor, îi voi izgoni din Casa Mea. Nu -i mai pot iubi, toate căpeteniile lor sînt nişte îndărătnici.

¹ Am zis:,,Ascultaţi, căpetenii ale lui Iacov, şi mai mari ai casei lui Israel! Nu este datoria voastră să cunoaşteţi dreptatea?

¹¹ Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată, şi proorocii lui proorocesc pe bani; şi mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul şi zic:,,Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!``

³ Mînile lor sînt îndreptate să facă rău: cîrmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie, şi astfel merg mînă'n mînă.

¹⁰ Nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan, nici pe străin şi pe sărac, şi niciunul să nu gîndească rău în inima lui împotriva fratelui său.``...

⁵ Mă voi apropia de voi pentru judecată, şi Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descîntătorilor şi preacurvarilor, împotriva celor ce jură strîmb, împotriva celor ce opresc plata simbriaşului, cari asupresc pe văduvă şi pe orfan, nedreptăţesc pe străin, şi nu se tem de Mine, zice Domnul oştirilor.

¹³ şi le -a zis:,,Este scris:,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

¹⁷ Şi -i învăţa şi zicea:,,Oare nu este scris:,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

² El le -a zis:,,Într'o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina. ³ În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el, şi -i zicea:,Fă-mi dreptate în cearta cu pîrîşul meu.` <sup>4</sup> Multă vreme n'a voit să -i facă dreptate. Dar în urmă, şi -a zis:,Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez, <sup>5</sup> totuş, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.`

⁴⁶ Şi le -a zis:,,Este scris:,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

⁵ A doua zi, mai marii norodului, bătrînii şi cărturarii s'au adunat împreună la Ierusalim, ⁶ cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru, şi toţi cei ce se trăgeau din neamul marilor preoţi. ⁷ Au pus pe Petru şi pe Ioan în mijlocul lor, şi i-au întrebat:,,Cu ce putere, sau în numele cui aţi făcut voi lucrul acesta?`` ⁸ Atunci Petru, plin de Duhul Sfînt, le -a zis:,,Mai mari ai norodului şi bătrîni ai lui Israel! ⁹ Fiindcă sîntem traşi astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, şi sîntem întrebaţi cum a fost vindecat, ¹⁰ s'o ştiţi toţi, şi s'o ştie tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi. ¹¹ El este,piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului.`

⁶³ După cum Domnul Se bucura să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot aşa Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească; şi veţi fi smulşi din ţara pe care o vei lua în stăpînire.

⁴³ Neamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.``

² Adu-Ţi aminte cum a jurat el Domnului, şi a făcut următoarea juruinţă Puternicului lui Iacov:

²⁵ fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele, ²⁶ de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

²⁹ Voi însă veţi cînta ca în noaptea cînd se prăznuieşte sărbătoarea, veţi fi cu inima veselă, ca cel ce merge în sunetul flautului, ca să se ducă la muntele Domnului, spre Stînca lui Israel.

⁴ Spuneţi celor slabi de inimă:,Fiţi tari, şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru, răzbunarea va veni, răsplătirea lui Dumnezeu; El însuş va veni, şi vă va mîntui.``

²⁶ Eu voi da asupritorilor tăi să-şi mănînce carnea, şi se vor îmbăta ca de must de însuş sîngele lor. Şi va şti orice făptură, că Eu sînt Domnul, Mîntuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.``

¹⁶ Vei suge laptele neamurilor, vei suge ţiţa împăraţilor; şi vei şti astfel că Eu sînt Domnul, Mîntuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.

² să vestesc un an de îndurare al Domnului, şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mîngîi pe toţi cei întristaţi;

⁴ Căci în inima Mea era o zi de răzbunare, şi venise anul celor răscumpăraţi ai Mei.

³⁴ Dar puternic este Răzbunătorul lor, El, al cărui Nume este Domnul oştirilor. El le va apăra pricina, ca să dea odihnă ţării, şi să facă pe locuitorii Babilonului să tremure.`

¹³ Îmi voi potoli astfel mînia, Îmi voi domoli astfel urgia cu ei, şi Mă voi răzbuna ca să ştie că Eu, Domnul, am vorbit în mînia Mea, vărsîndu-mi urgia peste ei.

⁴² Îmi voi potoli mînia împotriva ta, şi nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi linişti, nu voi mai fi supărat.

¹⁷ Şi Eu voi bate din mîni de bucurie, şi Îmi voi potoli urgia. Eu, Domnul, vorbesc!``

¹³ şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să -I fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.

⁸ Tocmai pentru aceea, într'o singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tînguirea şi foametea. Şi va fi arsă de tot în foc, pentrucă Domnul Dumnezeu, care a judecat -o, este tare.

²² Argintul tău s'a prefăcut în zgură, şi vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă.

¹¹ Şi eu am întrebat:,,Pînă cînd, Doamne?`` El a răspuns:,,Pînă cînd vor rămînea cetăţile pustii şi lipsite de locuitori; pînă cînd nu va mai fi nimeni în case, şi ţara va fi pustiită de tot; <sup>12</sup> pînă va îndepărta Domnul pe oameni, şi ţara va ajunge o mare pustie. <sup>13</sup> Şi chiar a zecea parte de va mai rămînea din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rîndul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină, cînd sînt tăiaţi, tot aşa, o sămînţă sfîntă se va naşte iarăş din poporul acesta.``

²⁹ Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curăţesc, căci zgura nu se deslipeşte.``

⁷ ,,De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,Iată, îi voi topi în cuptor, şi îi voi încerca. Căci cum aş putea să mă port altfel cu fiica poporului Meu?

³⁸ Voi deosebi dintre voi pe cei îndărătnici şi pe ceice nu-Mi sînt credincioşi; îi voi scoate din ţara în care sînt străini, dar nu vor merge iarăş în ţara lui Israel. Şi veţi şti că Eu sînt Domnul.``

²⁰ Cum se strînge argintul, arama, ferul, plumbul şi cositorul, în cuptorul de topit şi se suflă în foc ca să se topească, aşa vă voi strînge şi Eu în mînia şi urgia Mea, vă voi pune acolo şi vă voi topi.

²² Cum se topeşte argintul în topitoare, aşa veţi fi topiţi voi în mijlocul lui. Şi veţi şti că Eu Domnul, Mi-am vărsat mînia peste voi.``

¹¹ În ziua aceea, nu vei mai avea nevoie să roşeşti de toate faptele tale prin cari ai păcătuit împotriva Mea; căci atunci voi scoate din mijlocul tău pe cei trufaşi, şi nu te vei mai îngîmfa pe muntele Meu cel sfînt!

⁷ ...Scoală-te, sabie, asupra păstorului Meu, şi asupra omului care îmi este tovarăş! zice Domnul oştirilor. Loveşte pe păstor, şi se vor risipi oile! Şi Îmi voi întoarce mîna spre cei mici.

³ El va şedea, va topi şi va curăţi argintul; va curăţi pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămureşte aurul şi argintul, şi vor aduce Domnului daruri neprihănite.

¹² Acela Îşi are lopata în mînă, Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria, şi Îşi va strînge grîul în grînar; dar pleava o va arde într'un foc care nu se stinge.``

¹⁹ Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia, pe cari -i iubesc. Fii plin de rîvnă dar, şi pocăieşte-te!

³ Moise însă era un om foarte blînd, mai blînd decît orice om de pe faţa pămîntului.

¹⁵ Moise s'a mîniat foarte tare, şi a zis Domnului:,,Nu căuta la darul lor. Nu le-am luat nici măcar un măgar, şi n'am făcut rău niciunuia din ei.``

² De acum, iată împăratul care va merge înaintea voastră. Cît despre mine, eu sînt bătrîn, am albit, aşa că fiii mei sînt cu voi; am umblat înaintea voastră, din tinereţă pînă în ziua de azi. ³ Iată-mă! Mărturisiţi împotriva mea, în faţa Domnului şi în faţa unsului Lui: Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, şi pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii... asupra lui? Mărturisiţi, şi vă voi da înapoi.`` <sup>4</sup> Ei au răspuns:,,Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit, şi nici n'ai primit nimic din mîna nimănui``. ⁵ El le -a mai zis:,,Domnul este martor împotriva voastră, şi unsul Lui este martor, în ziua aceasta, că n'aţi găsit nimic în mînile mele``. Şi ei au răspuns:,,Sînt martori!``

²¹ Vai, cetatea aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi!

¹ ,,Atunci împăratul va împărăţi cu dreptate, şi voivozii vor cîrmui cu nepărtinire. ² Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vîntului, şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte rîuri de apă într'un loc uscat, ca umbra unei stînci mari într'un pămînt ars de sete.

⁵ Domnul este înălţat, şi locuieşte în înălţime. El umple Sionul de nepărtinire şi dreptate.

¹⁴ Fiii asupritorilor tăi vor veni plecaţi înaintea ta, şi toţi ceice te dispreţuiau se vor închina la picioarele tale; şi te vor numi,Cetatea Domnului,`,Sionul Sfîntului lui Israel.`

¹⁷ În loc de aramă voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, aramă, şi în loc de pietre, fier. Voi face ca pacea să domnească peste tine, şi să stăpînească dreptatea. ¹⁸ Nu se va mai auzi vorbindu-se de sîlnicie în ţara ta, nici de pustiire şi prăpăd în ţinutul tău, ci vei numi zidurile tale,Mîntuire`, şi porţile tale,Laudă`.

²¹ Nu vor mai fi decît oameni neprihăniţi în poporul tău: ei vor stăpîni ţara pe vecie, ca o odraslă sădită de Mine, lucrarea mînilor Mele, ca să slujească spre slava Mea.

¹ ,,De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea Ierusalimului nu voi înceta, pînă nu se va arăta mîntuirea lui, lumina soarelui şi izbăvirea lui, ca o făclie, care s'aprinde. ² Atunci neamurile vor vedea mîntuirea ta, şi toţi împăraţii slava ta; şi-ţi vor pune un nume nou, pe care -l va hotărî gura Domnului.

²³ ,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:,Iată ce se va zice iarăş în ţara lui Iuda şi în cetăţile sale, cînd voi aduce înapoi pe prinşii lor de război:,Domnul să te binecuvinteze, locaş al neprihănirii, munte sfînt!`

⁷ Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai lui Iuda şi pe prinşii de război ai lui Iuda şi pe prinşii de război ai lui Israel, şi -i voi aşeza iarăş ca odinioară.

¹¹ strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cîntecele mirelui şi cîntecele miresei, glasul celor ce zic:,Lăudaţi pe Domnul oştirilor, căci Domnul este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!` Glasul celor ce aduc jertfe de mulţămire în Casa Domnului. Căci voi aduce înapoi pe prinşii de război ai ţării, şi îi voi aşeza iarăş ca odinioară, zice Domnul.``

¹⁵ În zilele acelea şi în vremile acelea voi face să răsară lui David o Odraslă neprihănită, care va înfăptui dreptatea şi judecata în ţară. ¹⁶ În zilele acelea, Iuda va fi mîntuit, şi Ierusalimul va locui în linişte. Şi iată cum Îl vor numi:,Domnul, Neprihănirea1 (Sau: Starea noastră după voia lui Dumnezeu.) noastră.`` ¹⁷ Căci aşa vorbeşte Domnul:,,David nu va fi lipsit niciodată de un urmaş, care să stea pe scaunul de domnie al casei lui Israel.

²³ Voi pune peste ele un singur păstor, care le va paşte, şi anume pe Robul Meu David; El le va paşte, El va fi păstorul lor. ²⁴ Eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, şi Robul Meu David va fi voivod în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit!

²⁴ Robul Meu David va fi împărat peste ei, şi toţi vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile Mele, vor păzi legile mele şi le vor împlini. ²⁵ Vor locui iarăş în ţara, pe care am dat -o robului Meu Iacov, şi pe care au locuit -o şi părinţii voştri. Da, vor locui în ea, ei, copiii lor, şi copiii copiilor lor, pe vecie, şi Robul Meu David va fi voivodul lor în veci.

⁸ Acesta va fi pămîntul lui, moşia lui în Israel; şi domnitorii Mei nu vor mai asupri poporul Meu, ci vor împărţi casei lui Israel cealaltă parte a ţării, după seminţiile ei.

⁹ ,,Atunci voi da popoarelor buze curate, ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să -I slujească într'un gînd.

¹³ Rămăşiţele lui Israel nu vor mai săvîrşi nelegiuire, nu vor mai spune minciuni, şi nici în gura lor nu se va mai găsi o limbă înşelătoare. Ci vor paşte, şi se vor odihni, şi nimeni nu -i va tulbura.

⁸ Îi voi aduce înapoi, şi vor locui în mijlocul Ierusalimului; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor cu adevăr şi dreptate.

²⁷ Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.

¹⁶ Dar Domnul oştirilor va fi înălţat prin judecată, şi Dumnezeul cel sfînt va fi sfinţit prin dreptate.

²¹ Spuneţi-le, şi aduceţi -i încoace, ca să se sfătuiască unii cu alţii! Cine a proorocit aceste lucruri dela început, şi le -a vestit de mult? Oare nu Eu, Domnul? Nu este alt Dumnezeu decît Mine, Eu sunt singurul Dumnezeu drept şi mîntuitor, alt Dumnezeu afară de Mine nu este. ²² Întoarceţi-vă la Mine, şi veţi fi mîntuiţi toţi ceice sînteţi la marginile pămîntului! Căci Eu sînt Dumnezeu, şi nu altul. ²³ Pe Mine Însumi Mă jur, adevărul iese din gura Mea şi cuvîntul Meu nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va jura pe Mine. ²⁴ ,Numai în Domnul`, Mi se va zice,,locuieşte dreptatea şi puterea; la El vor veni, şi vor fi înfruntaţi toţi ceice erau mîniaţi împotriva Lui. ²⁵ În Domnul vor fi făcuţi neprihăniţi şi proslăviţi toţi urmaşii lui Israel.``

¹² Ei vor fi numiţi,Popor sfînt, Răscumpăraţi ai Domnului.` Iar pe tine, te vor numi,Cetate căutată şi nepărăsită.``

²⁴ Şi sînt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus. ²⁵ Pe El Dumnezeu L -a rînduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sîngele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea în delungei răbdări a lui Dumnezeu; ²⁶ pentruca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel în cît, să fie neprihănit, şi totuş să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.

²⁶ Şi atunci tot Israelul va fi mîntuit, dupăcum este scris:,,Izbăvitorul va veni din Sion, şi va îndepărta toate nelegiurile dela Iacov. ²⁷ Acesta va fi legămîntul, pe care -l voi face cu ei, cînd le voi şterge păcatele.``

³⁰ Şi voi, prin El, sînteţi în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare,

²¹ Pe Cel ce n'a cunoscut niciun păcat, El L -a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.

¹⁴ El S'a dat pe Sine însuş pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de rîvnă pentru fapte bune.

¹⁸ căci ştiţi că nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire, pe care-l moşteniserăţi dela părinţii voştri, ¹⁹ ci cu sîngele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur şi fără prihană.

⁶ Dar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor, ⁷ voi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele. ⁸ Şi oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice:,Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?` ⁹ Şi i se va răspunde:,Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.``

⁹ Şi tu, fiule Solomoane, cunoaşte pe Dumnezeul tatălui tău, şi slujeşte -I cu toată inima şi cu un suflet binevoitor; căci Domnul cercetează toate inimile şi pătrunde toate închipuirile şi toate gîndurile. Dacă -L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine; dar dacă -L vei părăsi, te va lepăda şi El pe vecie.

³ Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

⁶ Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, dar calea păcătoşilor duce la pieire.

⁶ şi pierzi pe cei mincinoşi; Domnul urăşte pe oamenii cari varsă sînge şi înşală.

⁵ Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău, le ştergi numele pentru totdeauna şi pe vecie.

³⁸ Dar cei răzvrătiţi sînt nimiciţi cu toţii, sămînţa celor răi este prăpădită.

²⁷ Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi.

⁹ Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sînt risipiţi.

³⁵ Să piară păcătoşii de pe pămînt, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvintează, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!

⁵ Dar pe ceice apucă pe căi lăturalnice, să -i nimicească Domnul împreună cu cei ce fac rău! Pacea să fie peste Israel!

¹ Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

¹³ de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgîndu-se, ameninţă să cadă, şi a cărui prăbuşire vine deodată, într'o clipă:

¹¹ Iar voi toţi, cari aprindeţi focul, şi puneţi tăciuni pe el, umblaţi în lumina focului vostru şi în tăciunii pe cari i-aţi aprins. Din mîna Mea vi se întîmplă aceste lucruri, ca să zăceţi în dureri.``

¹¹ Dar pe voi, cari părăsiţi pe Domnul, cari uitaţi muntele Meu cel sfînt, cari puneţi o masă,Norocului`, şi umpleţi un pahar în cinstea,Soartei`,

²⁴ ,Şi cînd vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor cari s'au răzvrătit împotriva Mea; căci vermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază pentru orice făptură.`

⁴ ,,Îmi voi întinde mîna împotriva lui Iuda, şi împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului; voi nimici cu desăvîrşire din locul acesta rămăşiţele lui Baal, numele slujitorilor săi şi preoţii împreună cu ei, ⁵ pe ceice se închină pe acoperişuri înaintea oştirii cerurilor, pe cei ce se închină jurînd pe Domnul, dar cari jură şi pe împăratul lor Malcam, ⁶ pe cei ce s'au abătut dela Domnul, şi pe cei ce nu caută pe Domnul, nici nu întreabă de El.``

⁴⁵ Dar dacă robul acela zice în inima lui:,Stăpînul meu zăboveşte să vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete, ⁴⁶ stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

³ Cînd vor zice:,,Pace şi linişte!`` atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare.

⁸ într'o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. ⁹ Ei vor avea ca pedeapsă o perzare vecinică, dela faţa Domnului şi dela slava puterii Lui,

⁷ Iar cerurile şi pămîntul de acum sînt păzite şi păstrate, prin acelaş Cuvînt, pentru focul din ziua de judecată şi de peire a oamenilor nelegiuiţi.

⁸ Dar cît despre fricoşi, necredincioşi, scîrboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.``

²² Veţi socoti ca spurcate argintul care vă acopere idolii şi aurul cu care sînt poleite chipurile turnate. Ca pe o necurăţie le vei arunca, şi le vei zice:,Afară cu voi de aici!`

⁷ ,,Căci în ziua aceea, fiecare îşi va lepăda idolii de argint şi de aur, pe cari vi i-aţi făcut cu mînile voastre nelegiuite.

¹⁶ Toţi sînt ruşinaţi şi uluiţi, toţi pleacă plini de ocară, făuritorii idolilor.

⁵ care se încălzeşte pentru idoli supt orice copac verde, care junghie pe copii în văi, supt crăpăturile stîncilor?

¹⁷ Ceice se sfinţesc şi se curăţesc în grădini, mergînd unul cîte unul, în mijlocul celor ce mănîncă şi carne de porc, şi şoareci şi alte lucruri urîcioase, toţi aceia vor pieri, -zice Domnul. -

²⁰ ,De mult ţi-ai sfărîmat jugul, ţi-ai rupt legăturile, şi ai zis:,Nu mai vreau să slujesc ca un rob!` Căci pe orice deal înalt şi supt orice copac verde, te-ai întins ca o curvă.

⁶ ,,Domnul mi -a zis, pe vremea împăratului Iosia:,Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S'a dus pe orice munte înalt şi supt orice copac verde, şi a curvit acolo.

¹³ Şi veţi şti că Eu sînt Domnul, cînd morţii lor vor fi în mijlocul idolilor lor, împrejurul altarelor lor, pe orice deal înalt, pe toate vîrfurile munţilor, subt orice copac verde, subt orice stejar stufos, acolo unde aduceau tămîie cu miros plăcut tuturor idolilor lor.

⁶³ ca să-ţi aduci aminte de trecut şi să roşeşti, şi să nu mai deschizi gura de ruşine, cînd îţi voi ierta tot ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.``

³¹ Atunci vă veţi aduce aminte de purtarea voastră cea rea, şi de faptele voastre, cari nu erau bune; vă va fi scîrbă de voi înşivă, din pricina nelegiuirilor şi urîciunilor voastre.

¹³ Aduc jertfe pe vîrful munţilor, ard tămîie pe dealuri, supt stejari, plopi şi terebinţi, a căror umbră este plăcută. De aceea, fetele voastre curvesc, şi nurorile voastre sînt prea curve.

³ Asirianul nu ne va scăpa, nu vrem să mai încălecăm pe cai, şi nu vrem să mai zicem lucrării mînilor noastre:,Dumnezeul nostru!` Căci la Tine găseşte milă orfanul.``

⁸ Ce mai are Efraim a face cu idolii? Îl voi asculta şi -l voi privi, voi fi pentru el ca un chiparos verde: dela Mine îţi vei primi rodul. -

²¹ Şi ce roade aduceaţi atunci? Roade, de cari acum vă este ruşine: pentrucă sfîrşitul acestor lucruri este moartea.

⁶ o voi pustii; nu va mai fi curăţită, nici săpată, spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi norilor, să nu mai ploaie peste ea.``

¹¹ Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă, şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.

⁵ ,,Aşa vorbeşte Domnul: blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijineşte pe un muritor şi îşi abate inima dela Domnul! ⁶ Căci este ca un nenorocit în pustie, şi nu vede venind fericirea; locuieşte în locurile arse ale pustiei, într'un pămînt sărat şi fără locuitori.

¹² Ei vor veni, şi vor chiui de bucurie pe înălţimile Sionului; vor alerga la bunătăţile Domnului, la grîu, la must, la untuldelemn, la oi şi boi, sufletul le va fi ca o grădină bine udată, şi nu vor mai tînji.

⁹ ,,Spune, zice Domnul, Dumnezeu, îi va merge bine ei oare? Nu -i va smulge vulturul dintîi rădăcinile, şi -i va tăia rodul, şi i se vor usca toate frunzele odrăslite? Se va usca şi nu va trebui niciun braţ puternic, nici multă lume, ca s'o scoată din rădăcinile ei. ¹⁰ Iată că este sădită: îi va merge bine? Dacă o va atinge vîntul de răsărit, nu se va usca ea oare? Da, se va usca în straturile unde a odrăslit.``

²⁴ Şi toţi copacii de pe cîmp vor şti că Eu, Domnul, am pogorît copacul care se înălţa şi am înălţat copacul care era plecat; că Eu am uscat copacul cel verde şi am înverzit copacul cel uscat. Eu, Domnul, am vorbit, şi voi şi face.

⁴ Apele îl făcuseră să crească, adîncul îl făcuse înalt, rîurile lui îi scăldau răsadniţa, şi îşi trimiteau pîraele la toţi copacii de pe cîmp. ⁵ De aceea, tulpina lui se înălţa deasupra tuturor copacilor de pe cîmp, crengile i se înmulţiseră şi ramurile i se întindeau, de mulţimea apelor, care -l făcuseră să dea lăstari. ⁶ Toate păsările cerului îşi făceau cuiburi în crengile lui; toate fiarele cîmpului fătau supt ramurile lui, şi tot felul de neamuri multe locuiau supt umbra lui. ⁷ Era frumos prin mărimea lui, prin întinderea ramurilor lui; căci rădăcinile îi erau înfipte în ape mari. ⁸ Cedrii din grădina lui Dumnezeu nu -l întreceau, chiparoşii nu erau de asemuit cu crengile lui, şi platanii nu erau ca ramurile lui; niciun copac din grădina lui Dumnezeu nu era ca el în frumuseţă. ⁹ Îl făcusem atît de frumos prin mulţimea crăcilor lui, că -l pismuiau toţi copacii Edenului, cari se aflau în grădina lui Dumnezeu. ¹⁰ De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:,Pentrucă avea o tulpină aşa de înaltă, pentrucă îşi înălţa vîrful pînă la nori şi inima i se mîndrea cu înălţimea lui, ¹¹ l-am dat în mînile viteazului neamurilor, care -i va face după răutatea lui; căci l-am izgonit. ¹² Străinii, cele mai grozave popoare, l-au tăiat şi l-au lepădat. Crengile i-au căzut în munţi şi în toate văile. Ramurile i s'au sfărîmat în toate puvoaiele ţării; şi toate popoarele pămîntului au plecat dela umbra lui, şi l-au părăsit. ¹³ Pe sfărîmăturile lui au venit şi s'au aşezat toate păsările cerului, şi toate fiarele cîmpului şi-au făcut culcuşul între ramurile lui, ¹⁴ ca să nu se mai îngîmfe niciunul din copacii de lîngă ape cu înălţimea lor, şi să nu-şi mai ridice vîrful pînă în nori, ca să nu se mai fălească stejarii udaţi de apă cu înălţimea lor; căci toţi sînt daţi pradă morţii, în adîncimile pămîntului, printre copiii oamenilor, împreună cu cei ce se pogoară în groapă. ¹⁵ Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:,În ziua cînd s'a pogorît în locuinţa morţilor, am răspîndit jalea, am acoperit adîncul din pricina lui, şi i-am oprit rîurile; apele cele mari au fost oprite; am întristat Libanul pentru el, şi toţi copacii de pe cîmp s'au uscat. ¹⁶ De vuietul căderii lui am făcut să se cutremure neamurile, cînd l-am aruncat în locuinţa morţilor, împreună cu cei ce se pogoară în groapă, şi s'au mîngîiat în adîncimile pămîntului toţi copacii Edenului, cei mai frumoşi şi cei mai buni copaci din Liban, toţi cei udaţi de ape. ¹⁷ S'au pogorît şi ei cu el în locuinţa morţilor, la cei ce au pierit ucişi de sabie, ei cari erau braţul lui şi locuiau la umbra lui printre neamuri. ¹⁸ Cu cine poţi fi asemuit tu în slavă şi în mărime între copacii Edenului? Totuş vei fi aruncat împreună cu copacii Edenului în adîncimile pămîntului, şi vei fi culcat în mijlocul celor netăiaţi împrejur, împreună cu ceice au pierit ucişi de sabie. Iată ce este Faraon şi toată mulţimea lui, zice Domnul, Dumnezeu.``

¹⁹ A văzut un smochin lîngă drum, şi S'a apropiat de el; dar n'a găsit decît frunze, şi i -a zis:,,Deacum încolo în veac să nu mai dea rod din tine!`` Şi pe dată smochinul s'a uscat.

¹⁴ Cînd a ajuns la Lehi, Filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe cari le avea la braţe s'au făcut ca nişte fire de in ars în foc, şi legăturile i-au căzut de pe mîni.

¹⁹ De mînia Domnului oştirilor, ţara parcă ar fi aprinsă, şi poporul este ca ars de foc; nimeni nu cruţă pe fratele său,

¹¹ Doamne, mîna Ta este puternică: ei n'o zăresc! Dar vor vedea rîvna Ta pentru poporul Tău, şi vor fi ruşinaţi; va arde focul pe vrăjmaşii Tăi.

⁴ N'am nici o mînie. Dar dacă voi găsi mărăcini şi spini, voi merge la luptă împotriva lor, şi -i voi arde pe toţi,

¹⁴ Păcătoşii sînt îngroziţi, în Sion, un tremur a apucat pe cei nelegiuiţi, cari zic:,,Cine din noi va putea să rămînă lîngă un foc mistuitor?``,,Cine din noi va putea să rămînă lîngă nişte flacări vecinice?``

⁹ Pîraiele Edomului se vor preface în smoală, şi pulberea lui în pucioasă; da, ţara lui va fi ca smoala care arde. ¹⁰ Nu se va stinge nici zi nici noapte, şi fumul lui se va înălţa în veci. Din veac în veac va fi pustiit, şi nimeni nu va trece prin el în veci de veci.

¹⁷ care a scos cară şi cai, o oştire şi războinici viteji, culcaţi deodată împreună, ca să nu se mai scoale, nimiciţi, şi stinşi ca un muc de lumînare:

⁴⁷ Spune pădurii de la miazăzi:,,Ascultă cuvîntul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Iată, voi aprinde un foc în tine, care va mistui orice copac verde şi orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă, şi totul va fi ars de ea, dela miazăzi pînă la miazănoapte. ⁴⁸ Şi orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, şi nu se va stinge nici de cum!``

²¹ Atunci vitejii cei puternici vor vorbi în locuinţa morţilor despre el şi cei ce -l sprijineau, şi vor zice:,S'au pogorît, s'au culcat cei netăiaţi împrejur, ucişi de sabie!`

¹ ,,Căci iată, vine ziua, care va arde ca un cuptor! Toţi cei trufaşi şi toţi cei răi, vor fi ca miriştea; ziua care vine îi va arde, zice Domnul oştirilor, şi nu le va lăsa nici rădăcină nici ramură.

¹⁰ Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc.

⁴³ Dacă mîna ta te face să cazi în păcat, taie -o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decît să ai două mîni, şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge, ⁴⁴ unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge. ⁴⁵ Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie -l; este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop, decît să ai două picioare, şi să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge, ⁴⁶ unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge. ⁴⁷ Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate -l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu numai cu un ochi, decît să ai doi ochi şi să fii aruncat în focul gheenei, ⁴⁸ unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. ⁴⁹ Pentrucă fiecare om va fi sărat cu foc, şi orice jertfă va fi sărată cu sare.

¹⁴ Cerul s'a strîns ca o carte de piele, pe care o faci sul. Şi toţi munţii şi toate ostroavele s'au mutat din locurile lor. ¹⁵ Împăraţii pămîntului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s'au ascuns în peşteri şi în stîncile munţilor. ¹⁶ Şi ziceau munţilor şi stîncilor:,,Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mînia Mielului; ¹⁷ căci a venit ziua cea mare a mîniei Lui, şi cine poate sta în picioare?``

¹⁰ va bea şi el din vinul mîniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mîniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. ¹¹ Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n'au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei!

²⁰ Şi fiara a fost prinsă. Şi împreună cu ea, a fost prins proorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele, cu cari amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei, şi se închinaseră icoanei ei. Amîndoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasă.

¹⁰ Şi diavolul, care -i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi proorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.