Proverbs 12 Cross References - Romanian

¹ Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. - ² Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate. ³ Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. - ⁴ O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. - ⁵ Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. - ⁶ Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. - ⁷ Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! - ⁸ Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. - ⁹ Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. - ¹⁰ Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. ¹¹ Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - ¹² Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. - ¹³ În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. - ¹⁴ Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. - ¹⁵ Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. - ¹⁶ Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. - ¹⁷ Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. - ¹⁸ Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. - ¹⁹ Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. - ²⁰ Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. - ²¹ Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. - ²² Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. - ²³ Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. - ²⁴ Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. - ²⁵ Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. - ²⁶ Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. - ²⁷ Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. - ²⁸ Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -

⁹ Nu fiţi ca un cal sau ca un catîr fără pricepere, pe cari -i struneşti cu un frîu şi o zăbală cu cari -i legi, ca să nu se apropie de tine. -

⁶ Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.

²⁷ Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.

⁹⁷ Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea. ⁹⁸ Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. ⁹⁹ Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale. ¹⁰⁰ Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.

¹⁰ Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău; ¹¹ chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

¹² şi să zici:,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? ¹³ Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?

¹⁷ Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

³² Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

⁷ Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară. ⁸ Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

¹⁰ Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

¹ Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

³ Boul îşi cunoaşte stăpînul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine.``

¹⁰ şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru ceice sînt pe calea pierzării, pentrucă n'au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiţi.

¹⁵ Neamurile cad în groapa pe care au făcut -o, şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

⁵ Ce bine -i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rînduieşte faptele după dreptate!

³¹ De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

¹⁸ inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

³⁵ Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

⁸ Omul nu este stăpîn pe suflarea lui ca s'o poată opri, şi n'are nicio putere peste ziua morţii; în lupta aceasta nu este izbăvire, şi răutatea nu poate scăpa pe cei răi.

⁵ Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă. ⁶ Căci nebunul spune nebunii, şi inima lui gîndeşte rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, şi să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămînd, şi să ia băutura celui însetat. ⁷ Armele mişelului sînt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar cînd pricina săracului este dreaptă.

²⁴ Căci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul Sfînt şi de credinţă. Şi destul de mult norod s'a adaos la Domnul.

⁷ Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s'ar găsi cineva să moară.

³³ Binecuvîntată să fie judecata ta, şi binecuvîntată să fii tu, că m'ai oprit în ziua aceasta să vărs sînge, şi mi-ai oprit mîna!

³ Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa. ⁴ Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă! ⁵ Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.

²⁹ Nu se va mai îmbogăţi, averea nu -i va creşte, şi avuţia nu se va mai întinde pe pămînt.

⁵ biruinţa celor răi a fost scurtă, şi bucuria nelegiuitului numai de o clipă? ⁶ Chiar dacă s'ar înălţa pînă la ceruri, şi capul i-ar ajunge pînă la nori, ⁷ va pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui, şi cei ce -l vedeau vor zice:,Unde este?` ⁸ Va sbura ca un vis, şi nu -l vor mai găsi; va pieri ca o vedenie de noapte. ⁹ Ochiul care -l privea nu -l va mai privi, locul în care locuia nu -l va mai zări.

¹⁶ Dacă strînge argint ca ţărîna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul, - ¹⁷ el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte. ¹⁸ Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer.

⁵ El nu-şi dă banii cu dobîndă, şi nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce se poartă aşa, nu se clatină nici odată.

¹ (O cîntare a treptelor.) Cei ce se încred în Domnul sînt ca muntele Sionului, care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie. ² Cum este înconjurat Ierusalimului de munţi, aşa înconjoară Domnul pe poporul Său, deacum şi pînă în veac.

²⁵ Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

¹² Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

¹⁷ aşa încît Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentruca, avînd rădăcina şi temelia pusă în dragoste,

⁷ fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă, după învăţăturile cari v'au fost date, şi sporind în ea cu mulţămiri către Dumnezeu.

¹ Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

³⁰ O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

¹³ Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. - ¹⁴ Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

⁹ Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

¹⁹ Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

¹⁵ O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una. ¹⁶ Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

¹⁰ Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele. ¹¹ Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri. ¹² Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale. ¹³ Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice. ¹⁴ Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea. ¹⁵ Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. ¹⁶ Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. - ¹⁷ Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele. ¹⁸ Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. ¹⁹ Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul. ²⁰ Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit. ²¹ Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu. ²² Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură. ²³ Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării. ²⁴ Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului. ²⁵ Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

¹⁶ Cînd am auzit... lucrul acesta, mi s'a cutremurat trupul; la vestea aceasta, mi se înfioară buzele, îmi intră putrezirea în oase, şi-mi tremură genunchii. Căci aş putea oare aştepta în tăcere ziua necazului, ziua cînd asupritorul va merge împotriva poporului?

⁷ Bărbatul nu este dator să-şi acopere capul, pentrucă el este chipul şi slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului.

¹¹ Totuş, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie.

² Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută. ³ Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie,

² Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvîrşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura. ³ Cuvintele gurii lui sînt mincinoase şi înşelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele. ⁴ În aşternutul lui se gîndeşte la răutate, stă pe o cale care nu este bună, şi nu urăşte răul.

⁶ Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri, strînge temeiuri ca să mă vorbească de rău; şi cînd pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară. ⁷ Toţi vrăjmaşii mei şoptesc între ei împotriva mea, şi cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea.

¹⁵ Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.

²³ Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă de oamenii asupritori, ² cari cugetă lucruri rele în inima lor, şi sînt totdeauna gata să aţîţe războiul! ³ Ei îşi ascut limba ca un şarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă. -

²³ Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

⁹ Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

⁷ Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gîndurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertînd.

¹⁴ ,Curăţeşte-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii mîntuit! Pînă cînd vei păstra gînduri nelegiuite în inima ta?`

³ Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s'a turburat mult; şi tot Ierusalimul s'a turburat împreună cu el. ⁴ A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul. ⁵ ,,În Betleemul din Iudea``, i-au răspuns ei,,,căci iată ce a fost scris prin proorocul: <sup>6</sup> ,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.`` ⁷ Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua. ⁸ Apoi i -a trimes la Betleem, şi le -a zis:,,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.``

¹⁶ Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înşelat de magi, s'a mîniat foarte tare, şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi.

⁴ şi s'au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să -L omoare.

⁵ De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, şi va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda dela Dumnezeu.

² Ca unii, cari am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşug şi nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiţi de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu.

¹ Ahitofel a zis lui Absalom:,,Lasă-mă să aleg douăsprezece mii de oameni! Mă voi scula, şi voi urmări pe David chiar în noaptea aceasta. ² Îl voi lua pe neaşteptate, cînd va fi obosit şi va avea mînile slăbite, îl voi înspăimînta, şi tot poporul care este cu el va fugi. Voi lovi numai pe împărat, ³ şi voi aduce înapoi la tine pe tot poporul; moartea omului pe care -l urmăreşti va face ca toţi să se întoarcă, şi tot poporul va fi în pace.`` ⁴ Cuvintele acestea au plăcut lui Absalom şi tuturor bătrînilor lui Israel.

⁷ Şi Mardoheu i -a istorisit tot ce i se întîmplase, şi i -a spus suma de argint pe care făgăduise Haman că o va da vistieriei împăratului în schimbul măcelăririi Iudeilor. ⁸ I -a dat şi cuprinsul poruncii vestite în Susa în vederea nimicirii lor, ca s'o arate Esterei şi să -i spună totul. Şi a poruncit ca Estera să se ducă la împărat să -l roage şi să stăruiască de el pentru poporul său. ⁹ Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu. ¹⁰ Estera a însărcinat pe Hatac să se ducă să spună lui Mardoheu: ¹¹ ,,Toţi slujitorii împăratului şi poporul din ţinuturile împăratului ştiu că este o lege care pedepseşte cu moartea pe oricine, fie bărbat fie femeie, care intră la împărat, în curtea dinlăuntru, fără să fie chemat. Numai acele scapă cu viaţă, căruia îi întinde împăratul toiagul lui împărătesc de aur. Şi eu n'am fost chemată la împărat de treizeci de zile.`` <sup>12</sup> Cînd s'au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu, <sup>13</sup> Mardoheu a trimes următorul răspuns Esterei:,,Să nu-ţi închipui că numai tu vei scăpa dintre toţi Iudeii, pentrucă eşti în casa împăratului. <sup>14</sup> Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul şi izbăvirea vor veni din altă parte pentru Iudei, şi tu şi casa tatălui tău veţi peri. Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?``

⁴ Căci eu şi poporul meu sîntem vînduţi să fim nimiciţi, junghiaţi şi prăpădiţi. Măcar dacă am fi vînduţi să fim robi şi roabe, aş tăcea, dar vrăjmaşul n'ar putea să înlocuiască perderea făcută împăratului.`` <sup>5</sup> Împăratul Ahaşveroş a luat cuvîntul, şi a zis împărătesei Estera:,,Cine şi unde este acela care are de gînd să facă aşa?`` ⁶ Estera a răspuns:,,Apăsătorul, vrăjmaşul, este Haman, răul acesta!`` Haman a rămas îngrozit în faţa împăratului şi a împărătesei.

¹¹ Dacă-ţi vor zice:,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat; ¹² haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; ¹³ vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă; ¹⁴ vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` - ¹⁵ fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor! ¹⁶ Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge. ¹⁷ Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor; ¹⁸ căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri. ¹⁹ Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

³ În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

⁷ Picioarele lor aleargă spre rău, şi se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul şi nimicirea sînt pe drumul lor.

²⁶ Căci în poporul Meu sînt oameni răi; ei pîndesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse, şi prind oameni.

¹ Vai de mine! Căci parcă sînt la strîngerea poamelor, şi la strîngerea bobiţelor după culesul strugurilor: nu mai este niciun strugure de mîncare, nici cea dintîi smochină, dorită de sufletul meu! ² S'a dus omul de bine din ţară, şi nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toţi stau la pîndă ca să verse sînge, fiecare întinde o cursă fratelui său.

¹² La ziuă, Iudeii au uneltit şi s'au legat cu blestem că nu vor mînca, nici nu vor bea, pînă nu vor omorî pe Pavel.

¹⁵ Acum dar, voi, împreună cu Soborul, daţi de ştire căpitanului, şi rugaţi -l să -l aducă mîne jos înaintea voastră, ca şi cum aţi vrea să -i cercetaţi pricina mai cu deamăruntul; şi pînă să ajungă el, noi sîntem gata să -l omorîm.``

³ şi i-au cerut, ca un hatîr pentru ei, să trimeată să -l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să -l omoare pe drum.

¹⁶ Ci casa ta şi împărăţia ta vor dăinui vecinic înaintea Mea, şi scaunul tău de domnie va fi întărit pe vecie.``

²⁶ Slăvit să fie Numele Tău pe vecie, şi să se zică:,Domnul oştirilor este Dumnezeul lui Israel`. Şi casa robului Tău David, să rămînă înaintea Ta!`

⁶ În capitala Susa, Iudeii au ucis şi au prăpădit cinci sute de oameni, ⁷ şi au junghiat pe Parşandata, Dalfon, Aspata, ⁸ Porata, Adalia, Aridata, ⁹ Parmaşta, Arizai, Aridai, şi Vaiezata, ¹⁰ cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmaşul Iudeilor. Dar n'au pus mîna pe averile lor.

¹⁴ Şi împăratul a poruncit să se facă aşa. Porunca a fost adusă la cunoştinţa poporului din Susa. Au spînzurat pe cei zece fii ai lui Haman.

³ Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa. ⁴ Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!

²⁰ Dar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``

¹⁵ Nimeni din ai lui nu locuieşte în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuinţa lui. ¹⁶ Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sînt ramurile tăiate. ¹⁷ Îi piere pomenirea de pe pămînt, numele lui nu mai este pe uliţă. ¹⁸ Este împins din lumină în întunerec, şi este izgonit din lume. ¹⁹ Nu lasă nici moştenitori, nici sămînţă în poporul său, nicio rămăşiţă vie în locurile în cari locuia. ²⁰ Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, şi neamul de acum va fi cuprins de groază.

¹⁸ Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer. ¹⁹ Se culcă bogat, şi moare despoiat; deschide ochii, şi totul a pierit. ²⁰ Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul. ²¹ Vîntul de răsărit îl ia, şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui. ²² Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele. ²³ Oamenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.

²⁵ Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sînt zdrobiţi.

¹⁰ Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.

³⁵ Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde. ³⁶ Dar cînd am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi. ³⁷ Uită-te bine la cel fără prihană, şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori.

¹⁸ Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd. ¹⁹ Cum sînt nimiciţi într'o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr'un sfîrşit năpraznic.

²¹ Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

¹¹ Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

²⁵ Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

³ Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte; ⁴ prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

²⁴ De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi -a zidit casa pe stîncă. ²⁵ A dat ploaia, au venit şivoaele, au suflat vînturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s'a prăbuşit, pentrucă avea temelia zidită pe stîncă. ²⁶ Însă ori şi cine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi -a zidit casa pe nisip. ²⁷ A dat ploaia, au venit şivoaiele, au suflat vînturile, şi au izbit în casa aceea: ea s'a prăbuşit, şi prăbuşirea i -a fost mare.``

³⁹ Şi Faraon a zis lui Iosif:,,Fiindcă Dumnezeu ţi -a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atît de priceput şi atît de înţelept ca tine.

¹³ Samuel a zis lui Saul:,,Ai lucrat ca un nebun şi n'ai păzit porunca pe care ţi -o dăduse Domnul, Dumnezeul tău. Domnul ar fi întărit pe vecie domnia ta peste Israel;

¹⁸ Unul din slujitori a luat cuvîntul, şi a zis:,,Iată, am văzut pe un fiu al lui Isai, Betleemitul, care ştie să cînte; el este şi un om tare şi voinic, un războinic, vorbeşte bine, este frumos la chip, şi Domnul este cu el.``

³⁰ Domnitorii Filistenilor ieşeau la luptă; şi oridecîteori ieşeau, David avea mai multă izbîndă decît toţi slujitorii lui Saul, şi numele lui a ajuns foarte vestit.

¹⁷ Să ştii acum şi vezi ce ai de făcut, căci perderea stăpînului nostru, şi a întregei lui case este hotărîtă, şi el este aşa de rău încît nimeni nu îndrăzneşte să -i vorbească.

¹⁸ voi îmbrăca cu ruşine pe vrăjmaşii lui, şi peste el va străluci cununa lui.``

²⁶ de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

³⁵ Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

²³ El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.

¹ Cine este ca cel înţelept, şi cine pricepe rostul lucrurilor? Înţelepciunea omului îi luminează faţa, şi asprimea feţei i se schimbă.

² Mulţi din cei ce dorm în ţărîna pămîntului se vor scula: unii pentru viaţa vecinică, şi alţii pentru ocară şi ruşine vecinică.

⁸ Dar voi v'aţi abătut din cale, aţi făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulţi, şi aţi călcat legămîntul lui Levi, zice Domnul oştirilor. ⁹ De aceea şi Eu vă voi face să fiţi dispreţuiţi şi înjosiţi înaintea întregului popor, pentrucă n'aţi păzit căile Mele, ci căutaţi la faţa oamenilor, cînd tîlmăciţi Legea.

⁴ şi a zis:,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.``,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei.,,Treaba ta.`` ⁵ Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s'a dus de s'a spînzurat.

⁴² Şi Domnul a zis:,,Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită? ⁴³ Ferice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa! ⁴⁴ Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

⁸ Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentrucă lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sînt mai înţelepţi decît fiii luminii.

²³ Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mîncat de viermi.

¹⁰ După harul lui Dumnezeu, care mi -a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia, şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. ¹¹ Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decît cea care a fost pusă, şi care este Isus Hristos. ¹² Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fîn, trestie, ¹³ lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. ¹⁴ Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămîne în picioare, el va primi o răsplată. ¹⁵ Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cît despre el, va fi mîntuit, dar ca prin foc.

¹⁸ Pentrucă nu cine se laudă singur, va fi primit, ci acela pe care Domnul îl laudă.

⁷ Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

¹¹ Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

¹³ Iacov i -a răspuns:,,Domnul meu vede că copiii sînt micşori, şi am oi şi vaci fătate; dacă le-am sili la drum o singură zi, toată turma va pieri. ¹⁴ Domnul meu s'o ia înaintea robului său; şi eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, şi la pas cu copiii, pînă voi ajunge la domnul meu în Seir.``

²⁶ Atunci Iuda a zis fraţilor săi:,,Ce vom cîştiga să ucidem pe fratele nostru şi să -i ascundem sîngele? ²⁷ Veniţi mai bine să -l vindem Ismaeliţilor, şi să nu punem mîna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.`` Şi fraţii lui l-au ascultat. ²⁸ La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă, şi l-au vîndut cu douăzeci de sicli de argint Ismaeliţilor, cari l-au dus în Egipt.

²⁸ Domnul a deschis gura măgăriţei, şi ea a zis lui Balaam:,,Ce ţi-am făcut, de m'ai bătut de trei ori?`` <sup>29</sup> Balaam a răspuns măgăriţei:,,Pentrucă ţi-ai bătut joc de mine; dacă aş avea o sabie în mînă, te-aş ucide pe loc.`` ³⁰ Măgăriţa a zis lui Balaam:,,Nu sînt eu oare măgăriţa ta, pe care ai călărit în tot timpul pînă în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ţi fac aşa?`` Şi el a răspuns:,,Nu.`` ³¹ Domnul a deschis ochii lui Balaam, şi Balaam a văzut pe Îngerul Domnului stînd în drum, cu sabia scoasă în mînă. Şi s'a plecat, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt. ³² Îngerul Domnului i -a zis:,,Pentru ce ţi-ai bătut măgăriţa de trei ori? Iată, Eu am ieşit ca să-ţi stau împotrivă, căci drumul pe care mergi, este un drum care duce la perzare, înaintea Mea.

⁴ Să nu legi gura boului, cînd treieră grîul.

⁷ Adoni-Bezec a zis:,,Şapte zeci de împăraţi, cu degetele cele mari dela mîni şi dela picioare tăiate, strîngeau mîncare subt masa mea; Dumnezeu îmi răsplăteşte şi mie cum am făcut`.` L-au dus la Ierusalim şi a murit acolo.

² Dar Nahaş, Amonitul, le -a răspuns:,,Voi face legămînt cu voi dacă mă lăsaţi să vă scot la toţi ochiul drept, şi să arunc astfel o ocară asupra întregului Israel.``

¹¹ ,,Doamne``, I -a zis femeia,,,n'ai cu ce să scoţi apă, şi fîntîna aste adîncă; de unde ai putea să ai dar această apă vie?

³¹ De frică să nu rămînă trupurile pe cruce în timpul Sabatului, -căci era ziua Pregătirii, şi ziua aceea de Sabat era o zi mare-Iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierile picioarelor celor răstigniţi, şi să fie luaţi de pe cruce. ³² Ostaşii au venit deci, şi au zdrobit fluierele picioarelor celui dintîi, apoi pe ale celuilalt, care fusese răstignit împreună cu El.

¹³ căci judecata este fără milă pentru celce n'a avut milă; dar mila biruieşte judecata. ¹⁴ Fraţii mei, ce -i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n'are fapte? Poate oare credinţa aceasta să -l mîntuiască? ¹⁵ Dacă un frate sau o soră sînt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele, ¹⁶ şi unul dintre voi le zice:,,Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!`` fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?

¹⁷ Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum rămîne în el dragostea de Dumnezeu?

¹⁹ În sudoarea feţei tale să-ţi mănînci pînea, pînă te vei întoarce în pămînt, căci din el ai fost luat; căci ţărînă eşti, şi în ţărînă te vei întoarce.``

⁴ I-au dat şaptezeci de sicli de argint, pe cari i-au ridicat din casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpărat cu ei pe nişte oameni fără căpătîi şi neastîmpăraţi, cari au mers după el.

⁴ Nu şed împreună cu oamenii mincinoşi, şi nu merg împreună cu oamenii vicleni.

² Căci atunci te bucuri de lucrul mînilor tale, eşti fericit, şi-ţi merge bine.

¹⁰ Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

¹⁴ Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi! ¹⁵ Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte -o, şi treci înainte!

³² Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

⁷ Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

⁶ Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

¹³ Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

¹⁶ ,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

²⁰ Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

²³ Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

⁴ Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

²³ Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

²⁷ laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

¹⁹ Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

⁸ Ceice se lipesc de idoli deşerţi îndepărtează îndurarea dela ei.

²⁸ Cine fura, să nu mai fure; ci mai de grabă să lucreze cu mînile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.

¹¹ Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de treburi, şi să lucraţi cu mînile voastre, cum v'am sfătuit. ¹² Şi astfel să vă purtaţi cuviincios cu cei de afară, şi să n'aveţi trebuinţă de nimeni.

⁸ N'am mîncat de pomană pînea nimănui; ci, lucrînd şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi.

¹⁰ În adevăr, mai ales printre cei tăiaţi împrejur, sînt mulţi nesupuşi, flecari şi amăgitori, ¹¹ cărora trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc familii întregi, învăţînd pe oameni, pentru un cîştig urît, lucruri, pe cari nu trebuie să le înveţe.

³ El este ca un pom sădit lîngă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui, şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfîrşit.

⁹ Stă la pîndă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină: stă la pîndă să prindă pe cel nenorocit. Îl prinde, şi -l trage în laţul lui:

¹⁵ Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

⁵ Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. - ⁶ În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -

⁶ În vremile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori şi va odrăsli, şi va umplea lumea cu roadele lui.

³¹ Şi ce va mai scăpa din casa lui Iuda, şi ce va mai rămînea iarăş va prinde rădăcini de desupt, şi va aduce rod deasupra.

²⁶ Căci în poporul Meu sînt oameni răi; ei pîndesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse, şi prind oameni. ²⁷ Cum se umple o colivie de păsări, aşa se umplu casele lor prin vicleşug; aşa ajung ei puternici şi bogaţi. ²⁸ Se îngraşă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiţi.

⁷ Binecuvîntat să fie omul, care se încrede în Domnul, şi a cărui nădejde este Domnul! ⁸ Căci el este ca un pom sădit lîngă ape care-şi întinde rădăcinile spre rîu; nu se teme de căldură, cînd vine, şi frunzişul lui rămîne verde; în anul secetei, nu se teme, şi nu încetează să aducă roadă.``

² S'a dus omul de bine din ţară, şi nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toţi stau la pîndă ca să verse sînge, fiecare întinde o cursă fratelui său.

¹⁵ El îi scoate pe toţi cu undiţa, îi trage în mreaja sa, îi strînge în năvodul său. Deaceea se bucură şi se veseleşte. ¹⁶ De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce tămîie năvodului său; căci lor le datoreşte partea lui cea grasă şi bucatele lui gustoase! ¹⁷ Pentru aceasta îşi va goli el într'una mreaja, şi va înjunghia fără milă pe neamuri?

¹³ Cei închipuiţi în sămînţa căzută pe stîncă, sînt aceia cari, cînd aud Cuvîntul, îl primesc cu bucurie; dar n'au rădăcină, ci cred pînă la o vreme, iar cînd vine ispita, cad. ¹⁴ Sămînţa, care a căzut între spini, închipuieşte pe aceia cari, după ce au auzit Cuvîntul, îşi văd de drum, şi -l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n'aduc rod care să ajungă la coacere. ¹⁵ Sămînţa, care a căzut pe pămînt bun, sînt aceia cari, după ce au auzit Cuvîntul, îl ţin într'o inimă bună şi curată, şi fac roadă în răbdare.

⁵ Eu sînt Viţa, voi sînteţi mlădiţele. Cine rămîne în Mine, şi în cine rămîn Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.

¹⁶ Nu voi M'aţi ales pe Mine; ci Eu v'am ales pe voi; şi v'am rînduit să mergeţi şi să aduceţi roadă, şi roada voastră să rămînă, pentru ca orice veţi cere dela Tatăl, în Numele Meu, să vă dea.

²² Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v'aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfîrşit: viaţa vecinică.

¹⁶ Îngerul, care m'a izbăvit de orice rău, să binecuvinteze pe copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele părinţilor mei, Avraam şi Isaac, şi să se înmulţească foarte mult în mijlocul ţării!``

⁹ David a răspuns lui Recab şi lui Baana, fratele său, fiii lui Rimon din Beerot:,,Viu este Domnul care m'a izbăvit din orice primejdie,

²³ Atunci împăratul a jurat pe Domnul, zicînd:,,Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu -l vor costa viaţa pe Adonia cuvintele acestea!

⁶ şi pierzi pe cei mincinoşi; Domnul urăşte pe oamenii cari varsă sînge şi înşală.

¹⁹ De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană, dar Domnul îl scapă totdeauna din ea.

⁸ Limba lor le -a pricinuit căderea; şi toţi cei ce -i văd, clatină din cap.

² dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

⁸ Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

² Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

⁶ Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. - ⁷ Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

²³ Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

¹⁸ Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

²⁴ Împăratul a poruncit să aducă pe oamenii aceia cari pîrîseră pe Daniel. Şi au fost aruncaţi în groapa cu lei, ei, copiii lor şi nevestele lor; şi, pînă să ajungă în fundul gropii, leii i-au şi apucat şi le-au fărîmiţat oasele.

²⁵ Şi tot norodul a răspuns:,,Sîngele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.``

³⁵ Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia? ³⁶ După cum este scris:,,Din pricina Ta sîntem daţi morţii toată ziua; sîntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.`` ³⁷ Totuş în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit.

⁹ însemnează că Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici, şi să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii:

⁵ Mi se satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase, şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze,

² Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

²³ Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

²⁰ Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. - ²¹ Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

¹⁰ Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui. ¹¹ Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul faptelor lui.

⁴¹ Cine primeşte un prooroc, în numele unui prooroc, va primi răsplata unui prooroc; şi cine primeşte pe un om neprihănit, în numele unui om neprihănit, va primi răsplata unui om neprihănit. ⁴² Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.``

²⁷ Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

⁶ Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celorce vă întristează, ⁷ şi să vă dea odihnă atît vouă, cari sînteţi întristaţi, cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui,

² Căci, dacă Cuvîntul vestit prin îngeri s'a dovedit nezguduit, şi dacă orice abatere şi orice neascultare şi -a primit o dreaptă răsplătire,

²⁶ El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire.

⁵ să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

⁷ Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

⁹ Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

¹² Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

¹⁶ Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

² Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

²⁵ Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

²⁰ Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

² Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

¹² Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¹⁶ Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¹¹ Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

¹² Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

¹³ Mai bine un copil sărac şi înţelept decît un împărat bătrîn şi fără minte, care nu înţelege că trebuie să se lase îndrumat;

¹⁵ Ieremia a răspuns lui Zedechia:,,Dacă ţi -l voi spune, mă vei omorî; iar dacă-ţi voi da un sfat, nu mă vei asculta.`` <sup>16</sup> Împăratul Zedechia a jurat în taină lui Ieremia, şi a zis:,,Viu este Domnul, care ne -a dat viaţa, că nu te voi omorî şi nu te voi lăsa în mînile oamenilor acestora, cari vor să-ţi ia viaţa!`` ¹⁷ Ieremia a zis atunci lui Zedechia:,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:,Dacă te vei supune căpeteniilor împăratului Babilonului, vei scăpa cu viaţă, şi nici cetatea aceasta nu va fi arsă cu foc, iar tu vei trăi împreună cu casa ta. ¹⁸ Dar dacă nu te vei supune căpeteniilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mînile Haldeilor, cari o vor arde cu foc; iar tu nu vei scăpa din mînile lor!`` <sup>19</sup> Împăratul Zedechia a zis lui Ieremia:,,Mă tem de Iudeii cari au trecut la Haldei; mă tem să nu mă dea în mînile lor, şi să mă batjocorească.`` ²⁰ Ieremia a răspuns:,,Nu te vor da.`` Ascultă glasul Domnului în ce-ţi spun, căci o vei duce bine, şi vei scăpa cu viaţă. <sup>21</sup> Dar dacă nu vrei să ieşi, iată ce mi -a descoperit Domnul: <sup>22</sup> ,,Toate nevestele cari au mai rămas în casa împăratului lui Iuda, vor fi luate de căpeteniile împăratului Babilonului, şi vor zice jălind:,Prietenii tăi cei buni te-au înşelat şi te-au înduplecat; dar cînd ţi s'au afundat picioarele în noroi, ei au fugit!` <sup>23</sup> Toate nevestele tale şi copiii tăi vor fi luaţi de Haldei; şi nu vei scăpa de mînile lor, ci vei fi prins de mîna împăratului Babilonului, şi cetatea aceasta va fi arsă cu foc.`` ²⁴ Zedechia a zis lui Ieremia:,,Să nu ştie nimeni nimic din cuvintele acestea, şi nu vei muri! ²⁵ Dar dacă vor auzi căpeteniile că ţi-am vorbit, şi dacă vor veni şi-ţi vor zice:,Spune-ne ce ai spus împăratului, şi ce ţi -a spus împăratul, nu ne ascunde nimic, şi nu te vom omorî`, - ²⁶ să le răspunzi:,Am rugat pe împărat să nu mă trimeată iarăş, în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo!`` <sup>27</sup> Toate căpeteniile au venit la Ieremia şi l-au întrebat. El le -a răspuns întocmai cum poruncise împăratul. Ei au tăcut atunci, şi au plecat, căci nimeni n'auzise nimic. <sup>28</sup> Ieremia însă a rămas în curtea temniţei pînă în ziua luării Ierusalimului.``

¹¹ Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel:,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

³ Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşală singur.

³⁰ Atunci Saul s'a aprins de mînie împotriva lui Ionatan, şi i -a zis:,,Fiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei tale? ³¹ Căci cîtă vreme va trăi fiul lui Isai pe pămînt, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru împărăţia ta. Şi acum trimete să -l caute, şi să mi -l aducă, fiindcă este vrednic de moarte``. <sup>32</sup> Ionatan a răspuns tatălui său Saul, şi i -a zis:,,Pentruce să fie omorît? Ce a făcut?`` ³³ Şi Saul şi -a îndreptat suliţa spre el, ca să -l lovească. Ionatan a înţeles că era lucru hotărît din partea tatălui său să omoare pe David. ³⁴ S'a sculat de la masă într'o mînie aprinsă, şi n'a luat deloc parte la masă în ziua a doua a lunii noi; căci era mîhnit din pricina lui David, pentrucă tatăl său îl ocărîse.

¹ Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie, şi cum ucisese cu sabia pe toţi proorocii. ² Izabela a trimes un sol la Ilie, să -i spună:,,Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mîne, la ceasul acesta, nu voi face cu viaţa ta ce ai făcut tu cu viaţa fiecăruia din ei.``

¹² Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

³³ Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

²² Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

⁹ Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

²⁸ Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

¹¹ Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -

¹⁹ Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;

¹⁴ Ahimelec a răspuns împăratului:,,Care dintre slujitorii tăi poate fi pus alături cu credinciosul David, ginerele împăratului, gata la poruncile lui, şi înconjurat cu cinste în casa ta? ¹⁵ Oare de astăzi am început eu să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine aşa ceva! Să nu arunce împăratul nici o vină asupra robului său, nici asupra nimănui din casa tatălui meu, căci robul tău nu ştie nimic din toate acestea, nici lucru mic nici lucru mare.``

¹⁹ martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

⁵ Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

²⁵ Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

⁵ Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

²⁸ Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

²⁸ Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

²⁸ Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

¹⁹ Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.

⁵⁹ Preoţii cei mai de seamă, bătrînii şi tot Soborul căutau vre -o mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să -L poată omorî.

¹³ Au scos nişte martori mincinoşi, cari au zis:,,Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui locaş sfînt şi împotriva Legii.

¹⁶ avînd un cuget curat; pentruca cei ce bîrfesc purtarea voastră bună în Hristos, să rămînă de ruşine tocmai în lucrurile în cari vă vorbesc de rău.

² Limba ta nu născoceşte decît răutate, ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!

⁴ Sufletul meu este între nişte lei: stau culcat în mijlocul unor oameni cari varsă flacări, în mijlocul unor oameni ai căror dinţi sînt suliţe şi săgeţi, şi a căror limbă este o sabie ascuţită.

⁷ Da, din gura lor ţîşneşte răul, pe buzele lor sînt săbii; căci zic:,,Cine aude?``

³ Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare, ca nişte săgeţi,

²² Căci ele sînt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.

²⁰ Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. - ²¹ Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

¹⁷ Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

⁴ Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

⁷ Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

²⁴ Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

¹⁸ Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

³³ Înţelepţii poporului vor învăţa pe mulţi. Unii vor cădea, pentru o vreme, loviţi de sabie şi de flacără, de robie şi de jaf.

⁶ Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei. ⁷ Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de vieţuitoare de mare se îmblînzesc, şi au fost îmblînzite de neamul omenesc, ⁸ dar limba niciun om n'o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte.

¹⁶ În mîna dreaptă ţinea şapte stele. Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri, şi faţa Lui era ca soarele, cînd străluceşte în toată puterea lui.

² În mijlocul pieţii cetăţii, şi pe cele două maluri ale rîului, era pomul vieţii, rodind douăsprezece feluri de rod, şi dînd rod în fiecare lună; şi frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor.

⁵ biruinţa celor răi a fost scurtă, şi bucuria nelegiuitului numai de o clipă?

⁴ Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare, limbă înşelătoare! ⁵ De aceea şi Dumnezeu te va doborî pe vecie, te va apuca şi te va ridica din cortul tău, şi te va desrădăcina din pămîntul celor vii. -

⁹ Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

⁴ Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau proorocii de mai înainte, zicînd: ...Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ...Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, dela faptele voastre cele rele!... Dar n'au ascultat şi n'au lut aminte la Mine, zice Domnul.`` <sup>5</sup> ,,Unde sînt acum părinţii voştri? Şi puteau proorocii să trăiască vecinic? <sup>6</sup> Totuş cuvintele Mele şi poruncile pe cari le dădusem slujitorilor Mei proorocii, ca să le vestească, n'au atins ele pe părinţii voştri? Şi atunci ei s'au întors, şi au zis:,,Domnul oştirilor ne -a făcut cum hotărîse să ne facă, după căile şi faptele noastre!``

³⁵ Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

³ Petru i -a zis:,,Anania, pentruce ţi -a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfînt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? ⁴ Dacă n'o vindeai, nu rămînea ea a ta? Şi, după ce ai vîndut -o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s'a putut naşte un astfel de gînd în inima ta? N'ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.`` <sup>5</sup> Anania, cînd a auzit cuvintele acestea, a căzut jos, şi şi -a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi ceice ascultau aceste lucruri. <sup>6</sup> Flăcăii s'au sculat, l'au învelit, l-au scos afară, şi l-au îngropat. <sup>7</sup> Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevastă-sa, fără să ştie ce se întîmplase. <sup>8</sup> Petru i -a zis:,,Spune-mi, cu atît aţi vîndut moşioara?``,,Da``, a răspuns ea,,,cu atîta.`` ⁹ Atunci Petru i -a zis:,,Cum de v'aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celorce au îngropat pe bărbatul tău, sînt la uşă, şi te vor lua şi pe tine.`` ¹⁰ Ea a căzut îndată la picioarele lui, şi şi -a dat sufletul. Cînd au intrat flăcăii, au găsit -o moartă; au scos -o afară, şi au îngropat -o lîngă bărbatul ei.

²⁴ Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea. ²⁵ Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui. ²⁶ Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

⁶ Căci un Copil ni s'a născut, un Fiu ni s'a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi:,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. ⁷ El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfîrşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi'n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.

¹⁶ ,,Şi eu, ca să Te ascult, n'am vrut să nu fiu păstor; nici n'am dorit ziua nenorocirii, ştii; şi ce a ieşit din buzele mele, este descoperit înaintea Ta.

¹³ Da, El va zidi Templul Domnului, va purta podoabă împărătească, va şedea şi va stăpîni pe scaunul Lui de domnie, va fi preot pe scaunul Lui de domnie, şi o desăvîrşită unire va domni între ei amîndoi.``

⁹ Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

²¹ Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, ²² furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.

¹⁴ Aceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu? ¹⁵ Să plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,,Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.`` ¹⁶ I-au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,,Ale Cezarului``, I-au răspuns ei. ¹⁷ Atunci Isus le -a zis:,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

²⁹ Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sînt şoptitori,

¹⁴ Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.

⁸ Încolo, toţi să fiţi cu aceleaşi gînduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi, smeriţi. ⁹ Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvîntaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvîntarea. ¹⁰ Căci cine iubeşte viaţa, şi vrea să vadă zile bune, să-şi înfrîneze limba dela rău, şi buzele dela cuvinte înşelătoare. ¹¹ Să se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea, şi s-o urmărească. ¹² Căci ochii Domnului sînt peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul." ¹³ Şi cine vă va face rău, dacă sînteţi plini de rîvnă pentru bine?

¹⁰ de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.

¹⁴ Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

¹² De aceea spune-le cuvintele acestea:,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel:,Toate vasele se vor umplea cu vin!` Şi ei îţi vor zice:,Crezi că noi nu ştim, că toate vasele se vor umplea cu vin?` ¹³ Atunci spune-le:,Aşa vorbeşte Domnul:,Iată, voi umplea pe toţi locuitorii ţării acesteia, pe împăraţii cari stau pe scaunul de domnie al lui David, pe preoţi, pe prooroci, şi pe toţi locuitorii Ierusalimului, îi voi umplea de beţie. ¹⁴ Îi voi sfărîma pe unii de alţii, pe părinţi şi pe fii laolaltă, zice Domnul.,Nu -i voi cruţa, nu voi avea milă de ei, nu Mă voi îndura de ei, nimic nu Mă va împedeca să -i nimicesc.``

¹⁶ Te vei sătura de ruşine în loc de slavă; bea şi tu, şi desveleşte-te! Îţi va veni şi ţie rîndul să iei paharul din dreapta Domnului, şi va veni ruşinea peste slava ta.

²⁸ De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celorce sînt chemaţi după planul Său.

²² fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sînt ale voastre, ²³ şi voi sînteţi ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu.

¹⁷ Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate vecinică de slavă.

¹³ Şi cine vă va face rău, dacă sînteţi plini de rîvnă pentru bine?

⁶ Răsplătiţi -i cum v'a răsplătit ea, şi întoarceţi -i de două ori cît faptele ei. Turnaţi -i îndoit în potirul în care a amestecat ea!``

¹⁶ Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte: ¹⁷ ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

¹ Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

²⁰ Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

⁸ Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

¹⁵ (Bătrînul şi dregătorul sînt capul, şi proorocul, care învaţă pe oameni minciuni, este coada.)

²⁴ Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sînt Domnul, care fac milă, judecată şi dreptate pe pămînt! Căci în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul.``

¹⁹ Voi Mă necinstiţi înaintea poporului Meu, pentru cîţiva pumni de orz şi cîteva bucăţi de pîne, ucizînd nişte suflete, cari n'ar trebui să moară, şi făcînd să trăiască nişte suflete cari n'ar trebui să trăiască, înşelînd astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre.

²² Pentrucă întristaţi prin minciuni inima celui neprihănit, cînd Eu însumi nu l-am întristat, şi pentrucă întăriţi mînile celui rău ca să -l împedecaţi să se lase de calea lui cea rea, făgăduindu -i viaţa, -

⁸ Dar cît despre fricoşi, necredincioşi, scîrboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.``

¹⁵ Afară sînt cînii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli, şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună!

¹⁴ Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

¹⁹ Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

¹³ Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

¹⁶ Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

³ Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

¹² Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea. ¹³ Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea. ¹⁴ Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

¹⁵ Vede că locul unde se odihneşte este plăcut, Şi că ţinutul lui este măreţ; Îşi pleacă umărul subt povară, Şi se supune birului.

²¹ pe urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei în ţară şi pe cari copiii lui Israel nu -i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i -a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

²⁸ Ieroboam era tare şi viteaz; şi Solomon, văzînd pe tînărul acesta la lucru, i -a dat privigherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif.

²⁰ Tot Israelul, auzind că Ieroboam s'a întors, au trimes să -l cheme în adunare, şi l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David.

⁴ Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

²⁷ Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

⁴ Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

² Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

¹⁵ Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

²⁵ Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. - ²⁶ Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

¹³ Leneşul zice:,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -

²⁹ Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.

³⁰ Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. ³¹ Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. ³² M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut. ³³ ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``... ³⁴ Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

¹³ Leneşul zice:,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu! ¹⁴ Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui. ¹⁵ Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. - ¹⁶ Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¹ În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe cînd vinul era înaintea lui, am luat vinul şi l-am dat împăratului. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui. ² Împăratul mi -a zis:,,Pentru ce ai faţa tristă? Totuş nu eşti bolnav; nu poate fi decît o întristare a inimii.`` Atunci m'a apucat o mare frică,

⁶ Sînt gîrbovit, peste măsură de istovit; toată ziua umblu plin de întristare.

¹¹ Pentruce te mîhneşti, suflete, şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mîntuirea mea şi Dumnezeul meu.

¹⁸ Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

¹⁰ Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

¹³ O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

¹⁵ Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

²² O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

¹⁴ Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

¹¹ Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

⁹ Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

⁴ ,,Domnul Dumnezeu Mi -a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborît de întristare. El Îmi trezeşte, în fiecare dimineaţă, El Îmi trezeşte urechea, să ascult cum ascultă nişte ucenici.

¹³ Domnul a răspuns cu vorbe bune, cu vorbe de mîngîiere, îngerului care vorbea cu mine.

³³ A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, şi a început să Se spăimînte şi să Se mîhnească foarte tare. ³⁴ El le -a zis:,,Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămîneţi aici, şi vegheaţi!``

⁴ V'am scris cu multă mîhnire, şi strîngere de inimă, cu ochii scăldaţi în lacrămi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să vedeţi dragostea nespus de mare, pe care o am faţă de voi. ⁵ Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m'a întristat numai pe mine, ci pe voi toţi; cel puţin în parte, ca să nu spun prea mult. ⁶ Este destul pentru omul acesta pedeapsa, care i -a fost dată de cei mai mulţi; ⁷ aşa că acum, este mai bine să -l iertaţi, şi să -l mîngăiaţi, ca să nu fie doborît de prea multă mîhnire.

³ Sfinţii, cari sînt în ţară, oamenii evlavioşi, sînt toată plăcerea mea.

¹² Din strălucirea, care se răsfrîngea înaintea Lui, ieşeau nori, cari aruncau grindină şi cărbuni de foc. ¹³ Domnul a tunat în ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.

¹³ În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

²⁷ Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

⁴⁶ Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? ⁴⁷ Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel? ⁴⁸ Voi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.

³² Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce -i iubesc pe ei. ³³ Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa. ³⁴ Şi dacă daţi cu împrumut acelora dela cari nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai. ³⁵ Voi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţămitori şi cu cei răi. ³⁶ Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.

¹³ Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică:,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni. ¹⁴ Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit.

¹⁸ Slugilor, fiţi supuse stăpînilor voştri cu toată frica, nu numai celorce sînt buni şi blînzi, ci şi celor greu de mulţămit. ¹⁹ Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, sufere întristare, şi sufere pe nedrept. ²⁰ În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, cînd aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, cînd aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu. ²¹ Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi, şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.

¹⁸ Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii şi cu desfrînări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire. ¹⁹ Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înşişi sînt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit. ²⁰ În adevăr, dacă, dupăce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăş şi sînt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decît cea dintîi. ²¹ Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decît, dupăce au cunoscut -o, să se întoarcă dela porunca sfîntă, care le fusese dată. ²² Cu ei s'a întîmplat ce spune zicala adevărată:,,Cînele s'a întors la ce vărsase``, şi,,scroafa spălată s'a întors să se tăvălească iarăş în mocirlă.``

²⁶ V'am scris aceste lucruri în vederea celor ce caută să vă rătăcească.

⁹ Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pămînt; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.

¹⁴ Şi amăgea pe locuitorii pămîntului prin semnele, pe cari i se dăduse să le facă în faţa fiarei. Ea a zis locuitorilor pămîntului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi trăia.

¹⁶ Mai mult face puţinul celui neprihănit, decît belşugul multor răi.

¹⁶ Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

⁸ Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

² pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

¹⁵ Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

¹⁵ Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul.

¹¹ Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

¹⁶ Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

¹⁹ Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

⁹ care urmează legile Mele şi păzeşte poruncile Mele, lucrînd cu credincioşie, -omul acela este drept, şi va trăi negreşit, zice Domnul, Dumnezeu.``

²⁰ Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, şi tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el, şi răutatea celui rău va fi peste el. ²¹ Dar dacă cel rău se întoarce dela toate păcatele pe cari le -a săvîrşit, şi păzeşte toate legile Mele şi face ce este drept şi plăcut, va trăi negreşit, nu va muri. ²² Toate fărădelegile pe cari le -a făcut, i se vor uita! El va trăi, din pricina neprihănirii în care a trăit. ²³ Doresc Eu moartea păcătosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui şi să trăiască? ²⁴ Însă dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, dacă se ia după toate urîciunile celui rău, s'ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea lui va fi uitată, pentrucă s'a dat la nelegiuire şi la păcat; de aceea va muri în ele.

²¹ pentruca, după cum păcatul a stăpînit dînd moartea, tot aşa şi harul să stăpînească dînd neprihănirea, ca să dea viaţa vecinică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.

²² Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v'aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfîrşit: viaţa vecinică. ²³ Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa vecinică în Isus Hristos, Domnul nostru.

¹¹ Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mîntuire pentru toţi oamenii, a fost arătat, ¹² şi ne învaţă s'o rupem cu păgînătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,

²⁹ Dacă ştiţi că El este neprihănit, să ştiţi şi că oricine trăieşte în neprihănire este născut din El.

⁷ Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cine trăieşte în neprihănire, este neprihănit, cum El însuş este neprihănit.

¹¹ Prea iubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele, este din Dumnezeu: cine face răul, n'a văzut pe Dumnezeu.