Micah 7 Cross References - Romanian

¹ Vai de mine! Căci parcă sînt la strîngerea poamelor, şi la strîngerea bobiţelor după culesul strugurilor: nu mai este niciun strugure de mîncare, nici cea dintîi smochină, dorită de sufletul meu! ² S'a dus omul de bine din ţară, şi nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toţi stau la pîndă ca să verse sînge, fiecare întinde o cursă fratelui său. ³ Mînile lor sînt îndreptate să facă rău: cîrmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie, şi astfel merg mînă'n mînă. ⁴ Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decît un tufiş de spini. Ziua vestită de toţi proorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor. ⁵ Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzeşte-ţi uşa gurii de cea care îţi stă în braţe! ⁶ Căci fiul batjocoreşte pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei ei, nora împotriva soacrei sale; vrăjmaşii omului sînt cei din casa lui! - ⁷ Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mîntuirii mele, Dumnezeul meu mă va asculta. ⁸ Nu te bucura de mine, vrăjmaşă, căci chiar dacă am căzut, mă voi scula iarăş, chiar dacă stau în întunerec, totuş Domnul este Lumina mea! ⁹ Voi suferi mînia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, -pînă ce El îmi va apăra pricina şi-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină, şi voi privi dreptatea Lui. ¹⁰ Cînd va vedea vrăjmaşa mea lucrul acesta, va fi acoperită de ruşine, ea, care-mi zicea:,,Unde este Domnul, Dumnezeul tău?`` Ochii mei îşi vor vedea dorinţa împlinită faţă de ea. Atunci ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliţă. <sup>11</sup> În ziua, cînd îţi vor zidi iarăş zidurile, în ziua aceea ţi se vor lărgi hotarele. <sup>12</sup> În ziua aceea, vor veni la tine, din Asiria pînă în Egipt, din Egipt pînă la rîul, dela o mare la alta, şi dela un munte la altul. <sup>13</sup> Dar mai întîi ţara va fi pustiită din pricina locuitorilor ei, în urma faptelor lor rele. <sup>14</sup> Paşte-Ţi poporul cu toiagul Tău, paşte turma moştenirii Tale, care locuieşte singură în pădurea din mijlocul Carmelului; ca să pască pe Basan şi în Galaad, ca în zilele de altă dată.`` - ¹⁵ ,,Îţi voi arăta lucruri minunate, -zice Domnul, ca în ziua cînd ai ieşit din ţara Egiptului.`` - ¹⁶ Neamurile vor vedea lucrul acesta, şi se vor ruşina, cu toată puterea lor; vor pune mîna la gură, şi îşi vor astupa urechile. ¹⁷ Voi linge pulberea, ca şarpele; vor ieşi tremurînd ca tîrîtoarele pămîntului, afară din cetăţuile lor, vor veni pline de frică înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, şi se vor teme de Tine. ¹⁸ Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea, şi treci cu vedera păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? El nu-Şi ţine mînia pe vecie, ci Îi place îndurarea! ¹⁹ El va avea iarăş milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor. ²⁰ Vei da cu credincioşie lui Iacov, şi vei ţinea cu îndurare faţă de Avraam, ce ai jurat părinţilor noştri în zilele de odinioară.`

⁵ Vai de mine că locuiesc la Meşec, că locuiesc în corturile Chedarului!

⁵ Atunci am zis:,,Vai de mine! Sînt pierdut, căci sînt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!``

⁶ vor mai rămînea doar cîteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vîrful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.``

¹³ Da, în ţară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci cînd se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.

¹⁶ Dela marginele pămîntului auzim cîntînd:,,Slavă celui neprihănit!`` Dar eu zic:,,Sînt perdut! Sînt perdut! Vai de mine!`` Jăfuitorii jăfuiesc, jăfuitorii se înverşunează la jaf.

⁴ şi floarea veştejită, care este strălucirea podoabei ei, pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor şi pe care, abia o iei în mînă, şi îndată o şi înghiţi.

³¹ Căci Eu aud nişte ţipete ca ale unei femei în chinurile naşterii, ţipete de durere ca la cea dintîi facere. Este glasul fiicei Sionului, care suspină şi întinde mîinile, zicînd:,Nenorocita de mine! Mor din pricina ucigaşilor!``

¹⁰ ,,Vai de mine, mamă, că m'ai născut, pe mine, om de ceartă şi de pricină pentru toată ţara! Nu iau cu împrumut, nici nu dau cu împrumut, şi totuş toţi mă blastămă!

³ ,Tu zici:,Vai de mine! căci Domnul a adus întristare peste durerea mea; îmi sleiesc puterile suspinînd, şi nu găsesc odihnă!`

¹⁰ Am găsit pe Israel ca pe nişte struguri în pustie, am văzut pe părinţii voştri ca pe cele dintîi roade ale unui smochin, în primăvară; dar ei s'au dus la Baal-Peor, s'au pus în slujba idolului scîrbos, şi au ajuns urîcioşi ca şi acela pe care îl iubeau.

¹¹ Uite, părintele meu, uite colţul hainei tale în mîna mea. Fiindcă ţi-am tăiat colţul hainei, şi nu te-am ucis, să ştii şi să vezi că în purtarea mea nu este nici răutate nici răzvrătire, şi că n'am păcătuit împotriva ta. Totuş tu îmi întinzi curse, ca să-mi iei viaţa.

²⁰ Oh! să nu-mi cadă sîngele pe pămînt departe de Faţa Domnului! Căci împăratul lui Israel a pornit să mă caute ca pe un purice, cum ar urmări o potîrniche în munţi.``

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Nebunul zice în inima lui:,,Nu este Dumnezeu!`` S'au stricat oamenii, fac fapte urîte; nu este niciunul care să facă binele. ² Domnul Se uită dela înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere, şi care să caute pe Dumnezeu. ³ Dar toţi s'au rătăcit, toţi s'au dovedit nişte netrebnici; nu este nici unul care să facă binele, niciunul măcar.

⁶ Ei întinseseră un laţ supt paşii mei; sufletul mi se încovoia, şi-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea. -

¹¹ Dacă-ţi vor zice:,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

⁶ Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

¹ Piere cel neprihănit, şi nimănui nu -i pasă; se duc oamenii de bine şi nimeni nu ia aminte că din pricina răutăţii este luat cel neprihănit.

⁷ Picioarele lor aleargă spre rău, şi se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul şi nimicirea sînt pe drumul lor.

¹⁶ Tolba lui cu săgeţi este ca un mormînt deschis; toţi sînt nişte viteji.

²⁶ Căci în poporul Meu sînt oameni răi; ei pîndesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse, şi prind oameni.

¹⁶ ,,Iată, trimet o mulţime de pescari, zice Domnul, şi -i vor pescui; şi după aceea, voi trimete o mulţime de vînători, şi -i vor vîna pe toţi munţii şi pe toate dealurile, şi în crăpăturile stîncilor.

¹⁸ Ne pîndeau paşii, ca să ne împiedice să mergem pe uliţele noastre; ni se apropia sfîrşitul, ni se împliniseră zilele... Da, ne venise sfîrşitul!

¹⁰ Voi cari zidiţi Sionul cu sînge, şi Ierusalimul cu nelegiuire!

¹⁵ El îi scoate pe toţi cu undiţa, îi trage în mreaja sa, îi strînge în năvodul său. Deaceea se bucură şi se veseleşte. ¹⁶ De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce tămîie năvodului său; căci lor le datoreşte partea lui cea grasă şi bucatele lui gustoase! ¹⁷ Pentru aceasta îşi va goli el într'una mreaja, şi va înjunghia fără milă pe neamuri?

¹⁰ după cum este scris:,,Nu este nici un om neprihănit, niciunul măcar. ¹¹ Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. ¹² Toţi s'au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. ¹³ Gîtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă; ¹⁴ gura le este plină de blestem şi de amărăciune; ¹⁵ au picioarele grabnice să verse sînge; ¹⁶ prăpădul şi pustiirea sînt pe drumul lor; ¹⁷ nu cunosc calea păcii; ¹⁸ frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.``

⁹ Iată ce a scris în aceste scrisori:,,Vestiţi un post; puneţi pe Nabot în fruntea poporului, ¹⁰ şi puneţi -i în faţă doi oameni de nimic, cari să mărturisească astfel împotriva lui:,Tu ai blestemat pe Dumnezeu şi pe împăratul!` Apoi scoateţi -l afară, împroşcaţi -l cu pietre, şi să moară.`` <sup>11</sup> Oamenii din cetatea lui Nabot, bătrînii şi dregatorii cari locuiau în cetate, au făcut cum le spusese Izabela, după cum era scris în scrisorile pe cari li le trimisese ea. <sup>12</sup> Au vestit un post, şi au pus pe Nabot în fruntea poporului. <sup>13</sup> Cei doi oameni de nimic au venit şi s'au aşezat în faţa lui; şi aceşti oameni răi au mărturisit aşa înaintea poporului, împotriva lui Nabot:,,Nabot a blestemat pe Dumnezeu şi pe împăratul!`` Apoi l-au scos afară din cetate, l-au împroşcat cu pietre, şi a murit. ¹⁴ Şi au trimes să spună Izabelei:,,Nabot a fost împroşcat cu pietre, şi a murit.``

¹⁶ Căci ei nu dorm, dacă n'au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă; ¹⁷ căci ei mănîncă pîne nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.

²³ Mai marii tăi sînt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n'ajunge pînă la ei.

²¹ Căci iată, Domnul iese din locuinţa Lui, să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pămîntului; şi pămîntul va da sîngele pe faţă, şi nu va mai acoperi uciderile.

⁵ Îşi va ţinea El mînia pe vecie?,O va păstra El totdeuna?` Iată, aşa ai vorbit, şi totuş ai făcut lucruri nelegiuite, cît ai putut!``

¹⁰ De aceea, pe nevestele lor le voi da altora, şi ogoarele lor altor stăpîni. Căci dela cel mai mic pînă la cel mai mare, toţi sînt lacomi de cîştig mîrşav, dela prooroc pînă la preot, toţi înşală!

⁶ Iată că în tine, toţi voivozii lui Israel îşi întrebuinţează puterea ca să verse sînge.

²⁷ Căpeteniile lui sînt în mijlocul lui ca nişte lupi cari îşi sfîşie prada; varsă sînge, pierd sufletele, numai ca să-şi potolească lăcomia de bani.

¹⁸ Abea au încetat să bea, şi se dedau la curvie; cîrmuitorii lor sînt lacomi, da, sînt lacomi după ruşine!

¹² Căci Eu ştiu că nelegiuirile voastre sînt multe, şi că păcatele voastre sînt fără număr: asupriţi pe cel drept, luaţi mită, şi călcaţi în picioare la poarta cetăţii dreptul săracilor.

¹¹ Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată, şi proorocii lui proorocesc pe bani; şi mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul şi zic:,,Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!``

¹⁵ şi le -a zis:,,Ce vreţi să-mi daţi, şi -L voi da în mînile voastre?`` Ei i-au cîntărit treizeci de arginţi.

¹ În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi:,,Mai întîi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia. ² Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

⁵ De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, şi va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda dela Dumnezeu.

⁶ Dar cei răi sînt toţi ca nişte spini pe cari -i arunci, şi nu -i iei cu mîna; ⁷ cine se atinge de ei, se înarmează cu un fer sau cu mînerul unei suliţe, şi -i arde în foc pe loc.

³ ,,Ce veţi face voi în ziua pedepsei, şi a pieirii, care va veni din depărtare peste voi?``,,La cine veţi fugi după ajutor, şi unde vă veţi lăsa bogăţia?``

⁵ Căci este o zi de necaz, de zdrobire şi de învălmăşală, trimeasă de Domnul, Dumnezeul oştirilor, în valea vedeniilor. Se dărîmă zidurile, şi răsună ţipete de durere spre munte.

¹³ În locul spinului se va înălţa chiparosul, în locul mărăcinilor va creşte mirtul. Şi lucrul acesta va fi o slavă pentru Domnul, un semn vecinic, nepieritor.``

¹² Vor fi daţi de ruşine, căci săvîrşesc astfel de urîciuni; nu roşesc, şi nu ştiu de ruşine; de aceea, vor cădea împreună cu ceice cad, şi vor fi răsturnaţi, cînd îi voi pedepsi, zice Domnul.``

¹⁵ sînt un lucru de nimic, o lucrare înşelătoare, şi vor pieri, cînd va veni pedeapsa.

⁶ Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor; şi măcar că ei sînt nişte mărăcini şi spini lîngă tine, şi măcar că locuieşti împreună cu nişte scorpii, totuş nu te teme de cuvintele lor şi nu te spăimînta de feţele lor, căci sînt o casă de îndărătnici.

²³ De aceea spune-le:,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,Voi face să înceteze acest cuvînt de batjocură, şi nu se va mai întrebuinţa în Israel. Deaceea spune-le:,Se apropie zilele, şi toate vedeniile se vor împlini!` ²⁴ Căci nu vor mai fi vedenii mincinoase, nici proorociri înşelătoare, în mijlocul casei lui Israel!

⁷ Vin zilele pedepsei, vin zilele răsplătirii: Israel va vedea singur dacă proorocul este nebun, sau dacă omul însuflat aiurează. Şi aceasta din pricina mărimii nelegiurilor şi răzvrătirilor tale. ⁸ Efraim stă la pîndă împotriva Dumnezeului meu, proorocului i se întind laţuri de păsări pe toate căile lui, îl vrăjmăşesc în Casa Dumnezeului său.

² El a zis:,,Ce vezi, Amos?`` Eu am răspuns:,,Un coş cu poame coapte.`` Şi Domnul mi -a zis:,,A venit sfîrşitul poporului Meu Israel; nu -l mai pot ierta!

¹⁰ Căci vor fi ca nişte mănunchiuri de spini încîlciţi, şi tocmai cînd vor fi beţi de vinul lor, vor fi mistuiţi de foc, ca o mirişte de tot uscată.

²⁵ Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pămînt va fi strîmtorare printre neamuri, cari nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor;

⁸ Dar dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat, şi sfîrşeşte prin a i se pune foc.

⁵ Domnitorii Filistenilor s'au suit la ea, şi i-au zis:,,Înduplecă -l, şi află de unde -i vine puterea lui cea mare şi cum am putea să -l biruim, ca să -l legăm şi să -l slăbim, şi-ţi vom da fiecare cîte o mie o sută de sicli de argint. ⁶ Dalila a zis lui Samson:,,Spune-mi, te rog, de unde-ţi vine puterea ta cea mare, şi cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit``. <sup>7</sup> Samson i -a zis:,,Dacă aş fi legat cu şapte funii noi, cari să nu fie uscate încă, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om``. ⁸ Domnitorii Filistenilor au adus Dalilei şapte funii noi, neuscate încă``. Şi ea l -a legat cu funiile acestea. <sup>9</sup> Iar nişte oameni stăteau la pîndă la ea, într'o odaie. Ea i -a zis:,,Filistenii sînt asupra ta Samson``! Şi el a rupt funiile, cum se rupe o aţă de cîlţi cînd se atinge de foc. Şi astfel n'au ştiut de unde -i venea puterea. ¹⁰ Dalila a zis lui Samson:,,Vezi, ţi-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat``. <sup>11</sup> El i -a zis:,,Dacă aş fi legat cu funii noi, cari să nu fi fost întrebuinţate niciodată, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om``. ¹² Dalila a luat nişte funii noi, şi l -a legat cu ele. Apoi i -a zis:,,Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Iar nişte oameni stăteau la pîndă într'o odaie. Şi el a rupt funiile de la braţe ca pe o aţă. <sup>13</sup> Dalila a zis lui Samson:,,Pînă acum ţi-ai bătut joc de mine, şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat``. El i -a zis:,,N'ai decît să împleteşti cele şapte şuviţe de păr din capul meu în urzeala ţăsăturii``. <sup>14</sup> Şi ea le -a pironit cu un cui de lemn în pămînt. Apoi i -a zis:,,Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Şi el s'a trezit din somn, şi a smuls cuiul de lemn din pămînt cu urzeală cu tot. ¹⁵ Ea i -a zis:,,Cum poţi spune:,Te iubesc!` cînd inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ţi-ai bătut joc de mine, şi nu mi-ai spus de unde-ţi vine puterea ta cea mare.`` <sup>16</sup> Fiindcă ea îl necăjea şi -l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s'a umplut de o nelinişte de moarte, <sup>17</sup> şi -a deschis toată inima faţă de ea, şi i -a zis:,,Briciul n'a trecut peste capul meu, pentrucă sînt închinat Domnului din pîntecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m'ar părăsi, aş slăbi, şi aş fi ca orice alt om``. ¹⁸ Dalila, văzînd că îşi deschisese toată inima faţă de ea, a trimes să cheme pe domnitorii Filistenilor, şi a pus să le spună:,,Suiţi-vă de data aceasta, căci mi -a deschis toată inima lui``. Şi domnitorii Filistenilor s'au suit la ea, şi au adus argintul în mîni. <sup>19</sup> Ea l -a adormit pe genunchii ei. Şi chemînd un om, a ras cele şapte suviţe de pe capul lui Samson, şi a început astfel să -l slăbească. El şi -a pierdut puterea. <sup>20</sup> Atunci ea a zis:,,Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Şi el s'a trezit din somn, şi a zis:,,Voi face ca şi mai înainte, şi mă voi scutura``. Nu ştia că Domnul Se depărtase de el.

¹⁴ Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic. ¹⁵ Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.

⁸ Mai bine este să cauţi un adăpost în Domnul, decît să te încrezi în om; ⁹ mai bine să cauţi un adăpost în Domnul decît să te încrezi în cei mari.

⁴ ,,Fiecare să se păzească de prietenul lui, şi să nu se încreadă în niciunul din fraţii săi; căci orice frate caută să înşele, şi orice prieten umblă cu bîrfeli.

¹⁶ Iată, Eu vă trimet ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi dar înţelepţi ca şerpii, şi fără răutate ca porumbeii.

²² Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său, şi a spus celor doi fraţi ai lui afară. ²³ Atunci Sem şi Iafet au luat mantaua, au pus -o pe umeri, au mers dea'ndăratelea şi au acoperit goliciunea tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n'au văzut goliciunea tatălui lor. ²⁴ Noe s'a trezit din ameţeala vinului, şi a aflat ce -i făcuse fiul său cel mai tînăr.

⁴ Năvalnic ca apele, -tu nu vei mai avea întîietatea! Căci te-ai suit în patul tatălui tău, Mi-ai spurcat patul, suindu-te în el.

¹⁰ Absalom a trimes iscoade în toate seminţiile lui Israel, să spună:,,Cînd veţi auzi sunetul trîmbiţei, să ziceţi:,Absalom s'a făcut împărat la Hebron!`` ¹¹ Două sute de oameni din Ierusalim, cari fuseseră poftiţi, au însoţit pe Absalom; şi l-au însoţit în prostia lor, fără să ştie nimic. ¹² Pe cînd aducea Absalom jertfele, a trimes în cetatea Ghilo după Ahitofel, Ghilonitul, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere, şi poporul se îndrepta în număr tot mai mare... de partea lui Absalom.

¹¹ Şi David a zis lui Abişai şi tuturor slujitorilor săi:,,Iată că fiul meu, care a ieşit din trupul meu, vrea să-mi ia viaţa; cu cît mai mult Beniamitul acesta! Lăsaţi -l să blesteme, căci Domnul i -a zis.

²¹ Şi Ahitofel a zis lui Absalom:,,Intră la ţiitoarele pe cari le -a lăsat tatăl tău pentru paza casei; astfel, tot Israelul va şti că te-ai făcut urît tatălui tău, şi mînile tuturor... celor ce sînt cu tine se vor întări.`` ²² Au întins un cort pentru Absalom pe acoperiş, şi Absalom a intrat la ţiitoarele tatălui său, în faţa întregului Israel. ²³ Sfatul dat pe vremea aceea de Ahitofel avea tot atîta putere ca şi cînd ar fi întrebat chiar pe Dumnezeu. Tot aşa era cu toate sfaturile lui Ahitofel, fie pentru David, fie pentru Absalom.

⁹ Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mînca din pînea mea, ridică şi el călcîiul împotriva mea.

¹² Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m'aş ascunde dinaintea lui. ¹³ Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine! ¹⁴ Noi, cari trăiam împreună într'o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!

¹¹ Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

¹⁷ Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

⁶ Căci chiar fraţii tăi şi casa tatălui tău te vînd, ei înşişi strigă în gura mare după tine. Nu -i crede cînd îţi vor spune vorbe prietenoase.``

¹⁰ Căci aud vorbele rele ale multora, spaima care domneşte împrejur. -,,Învinuiţi -l``, strigă ei;,,haidem să -l învinuim!`` Toţi ceice trăiau în pace cu mine, pîndesc să vadă dacă mă clatin, şi zic:,,Poate că se va lăsa prins, vom pune mîna pe el, şi ne vom răzbuna pe el!``

⁷ În tine, tatăl şi mama sînt dispreţuiţi, străinul este chinuit, orfanul şi văduva sînt asupriţi.

⁷ Toţi cei uniţi cu tine te-au izgonit înapoi pînă la hotar, prietenii tăi te-au înşelat şi te-au stăpînit. Cei ce mîncau din pînea ta ţi-au întins curse, pe cari nu le-ai băgat de seamă!

²¹ Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi -i vor omorî.

³⁵ Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă-sa, şi pe noră de soacră-sa. ³⁶ Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.

²³ Drept răspuns, El le -a zis:,,Cel ce a întins cu Mine mîna în blid, acela Mă va vinde.

⁴⁹ Îndată, Iuda s'a apropiat de Isus, şi I -a zis:,,Plecăciune, Învăţătorule!`` Şi L -a sărutat. <sup>50</sup> Isus i -a zis:,,Prietene, ce ai venit să faci, fă!`` Atunci oamenii aceia s'au apropiat, au pus mînile pe Isus, şi L-au prins.

⁵³ Tatăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.``

¹⁶ Veţi fi daţi în mînile lor pînă şi de părinţii, fraţii, rudele şi prietenii voştri; şi vor omorî pe mulţi dintre voi.

¹⁸ Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe cari i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice:,Celce mănîncă pîne cu Mine a ridicat călcîiul împotriva Mea.`

² Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţămitori, fără evlavie, ³ fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrînaţi, neîmblînziţi, neiubitori de bine,

¹⁸ În ajutorul Tău, nădăjduiesc, Doamne!

² Fiii oamenilor, pînă cînd va fi batjocorită slava mea? Pînă cînd veţi iubi deşertăciunea, şi veţi umbla după minciuni? (Oprire.) ³ Să ştiţi că Domnul Şi -a ales un om pe care -l iubeşte: Domnul aude cînd strig către El.

⁵ Povăţuieşte-mă în adevărul Tău, şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mîntuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea!

¹² Nu mă lăsa la bunul plac al protivnicilor mei! Căci împotriva mea se ridică nişte martori mincinoşi, şi nişte oameni, cari nu suflă decît asuprire. ¹³ O! dacă n'aş fi încredinţat că voi vedea bunătatea Domnului pe pămîntul celor vii!... ¹⁴ Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima, şi nădăjduieşte în Domnul!

⁵ Cînd îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine. ⁶ Cînd strigă un nenorocit, Domnul aude, şi -l scapă din toate necazurile lui.

⁷ Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mînia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.

¹⁵ Doamne, în Tine nădăjduiesc; Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule!

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi El S'a plecat spre mine, mi -a ascultat strigătele. ² M'a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi -a pus picioarele pe stîncă, şi mi -a întărit paşii. ³ Mi -a pus în gură o cîntare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi au văzut lucrul acesta, s'au temut, şi s'au încrezut în Domnul.

¹⁵ Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!

¹⁶ Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa. ¹⁷ Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.) Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; dela El îmi vine ajutorul. ² Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina. ³ Pînă cînd vă veţi năpusti asupra unui om, pînă cînd veţi căuta cu toţii să -l doborîţi ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe? ⁴ Da, ei pun la cale să -l doboare din înălţimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. - ⁵ Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci dela El îmi vine nădejdea. ⁶ Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina. ⁷ Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea; în Dumnezeu este stînca puterii mele, locul meu de adăpost. ⁸ Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -

² Tu asculţi rugăciunea, de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.

⁴ Pe cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune.

⁵ Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui.

⁴ Aruncă-Ţi ochii la dreapta, şi priveşte! Nimeni nu mă mai cunoaşte, orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu -i pasă de sufletul meu. ⁵ Doamne, către Tine strig, şi zic:,,Tu eşti scăparea mea, partea mea de moştenire pe pămîntul celor vii.``

¹⁷ Eu nădăjduiesc în Domnul, care Îşi ascunde Faţa de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea.

² ,,Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere, şi nu mă voi teme de nimic; căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele, şi El m'a mîntuit.``

⁹ În ziua aceea, vor zice:,,Iată, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere că ne va mîntui. Acesta este Domnul, în care ne încredeam, acum să ne veselim, şi să ne bucurăm de mîntuirea Lui!

²² Întoarceţi-vă la Mine, şi veţi fi mîntuiţi toţi ceice sînteţi la marginile pămîntului! Căci Eu sînt Dumnezeu, şi nu altul.

²⁵ Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care -L caută. ²⁶ Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.

¹⁷ Căci chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, şi cîmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, ¹⁸ eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mîntuirii mele! ¹⁹ Domnul Dumnezeul este tăria mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor, şi mă face să merg pe înălţimile mele. -Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu instrumente cu coarde

²⁵ Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfîntă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mîngîierea lui Israel, şi Duhul Sfînt era peste el. ²⁶ Duhul Sfînt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului. ²⁷ El a venit în Templu, mînat de Duhul. Şi, cînd au adus părinţii înlăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, ²⁸ Simeon L -a luat în braţe, a binecuvîntat pe Dumnezeu, şi a zis: ²⁹ ,,Acum, slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău. ³⁰ Căci au văzutochii mei mîntuirea Ta, ³¹ pe care ai pregătit -o să fie, înaintea tuturor popoarelor, ³² lumina care să lumineze neamurile, şi slava poporului Tău Israel.``

¹¹ Ei turbau de mînie, şi s'au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus. ¹² În zilele acela, Isus S'a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

¹⁴ Îndrăzneala, pe care o avem la El, este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. ¹⁵ Şi dacă ştim că ne ascultă, orice i-am cere, ştim că sîntem stăpîni pe lucrurile pe cari I le-am cerut.

²⁹ Dacă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,

⁴ ca să nu zică vrăjmaşul meu:,,L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin. ⁵ Eu am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale: ⁶ cînt Domnului, căci mi -a făcut bine!

¹ (Un psalm al lui David.) Domnul este lumina şi mîntuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică?

¹⁵ Dar cînd mă clatin eu, ei se bucură şi se strîng; se strîng fără ştirea mea, ca să mă batjocorească, şi mă sfîşie neîncetat. ¹⁶ Scrîşnesc din dinţi împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiţi, cu secăturile batjocoritoare.

¹⁹ Să nu se bucure de mine ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi, nici să nu-şi facă semne cu ochiul, ceice mă urăsc fără temei!

²⁴ Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine! ²⁵ Să nu zică în inima lor:,,Aha! iată ce doream!`` Să nu zică,,L-am înghiţit!`` ²⁶ Ci să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică împotriva mea!

²¹ Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă.

²⁴ dacă se întîmplă să cadă, nu este doborît de tot, căci Domnul îl apucă de mînă.

¹⁶ Căci zic:,,Nu îngădui să se bucure vrăjmaşii mei de mine, şi să se fudulească împotriva mea, cînd mi se clatină piciorul!``

¹⁰ Dar Tu, Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă, ca să le răsplătesc cum li se cuvine. ¹¹ Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti, dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu. ¹² Tu m'ai sprijinit, din pricina neprihănirii mele, şi m'ai aşezat pe vecie înaintea Ta.

¹¹ Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă îndurare şi slavă, şi nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.

¹¹ Lumina este sămănată pentru cel neprihănit, şi bucuria pentru cei cu inima curată.

¹⁰ Cei ce şedeau în întunerec şi umbra morţii, trăiau legaţi în ticăloşie şi în fiare, ¹¹ pentrucă se răsvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Înalt. ¹² El le -a smerit inima prin suferinţă: au căzut, şi nimeni nu i -a ajutat. ¹³ Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor. ¹⁴ I -a scos din întunerec şi din umbra morţii, şi le -a rupt legăturile. ¹⁵ O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!

⁴ Celui fără prihană îi răsare o lumină în întunerec, El este milostiv, îndurător şi drept.

¹⁶ Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire. ¹⁷ Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el, ¹⁸ ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

⁵ ,,Veniţi, casă a lui Iacov, să umblăm în lumina Domnului!``

² Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.

⁹ să spui prinşilor de război:,Ieşiţi!` şi celor ce sînt în întunerec:,Arătaţi-vă.` Ei vor paşte pe drumuri şi vor găsi locuri de păşune pe toate coastele.

¹⁰ Cine dintre voi se teme de Domnul, să asculte glasul Robului Său! Cine umblă în întunerec şi n'are lumină, să se încreadă în Numele Domnului, şi să se bizuie pe Dumnezeul lui!

¹ ,,Scoală-te, luminează-te! Căci lumina ta vine, şi slava Domnului răsare peste tine. ² Căci iată, întunerecul acopere pămîntul, şi negură mare popoarele; dar peste tine răsare Domnul, şi slava Lui se arată peste tine. ³ Neamuri vor umbla în lumina ta, şi împăraţi în strălucirea razelor tale.

¹⁹ Nu soarele îţi va mai sluji ca lumină ziua, nici luna nu te va mai lumina cu lumina ei; ci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, şi Dumnezeul tău va fi slava ta. ²⁰ Soarele tău nu va mai asfinţi, şi luna ta nu se va mai întuneca; căci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, şi zilele suferinţei tale se vor sfîrşi.

¹¹ ,,Căci voi v'aţi bucurat şi v'aţi veselit, cînd Mi-aţi jăfuit moştenirea Mea! Da, săreaţi ca o juncană în iarbă, nechiezaţi ca nişte armăsari focoşi!``

²¹ ,,Bucură-te şi saltă de bucurie, fiica Edomului, care louieşte în ţara Uţ! Dar şi la tine va trece potirul, şi tu te vei îmbăta, şi te vei desgoli! ²² Fiica Sionului, nelegiuirea îţi este ispăşită: El nu te va mai trimete în robie. Dar ţie, fiica Edomului, îţi va pedepsi nelegiuirea; şi îţi va da pe faţă păcatele.``

⁶ Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Pentrucă ai bătut din mîni, şi ai dat din picior, pentrucă te-ai bucurat în chip batjocuritor şi din adîncul sufletului de ţara lui Israel,

¹⁵ Din pricina bucuriei pe care ai simţit -o că moştenirea casei lui Israel era pustiită, îţi voi face şi ţie la fel. Vei ajunge o pustietate, munte al Seirului, tu şi tot Edomul, şi se va şti că Eu sînt Domnul.

¹¹ ,,În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărîmăturile, şi -l voi zidi iarăş cum era odinioară,

¹² Nu trebuiai să te uiţi mulţămit la ziua fratelui tău, în ziua nenorocirii lui, nu trebuiai să te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor, şi nu trebuiai să vorbeşti cu semeţie în ziua strîmtorării!

¹⁰ Cînd va vedea vrăjmaşa mea lucrul acesta, va fi acoperită de ruşine, ea, care-mi zicea:,,Unde este Domnul, Dumnezeul tău?`` Ochii mei îşi vor vedea dorinţa împlinită faţă de ea. Atunci ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliţă.

² Dar pentru voi, cari vă temeţi de Numele Meu, va răsări Soarele neprihănirii, şi tămăduirea va fi supt aripile Lui; veţi ieşi, şi veţi sări ca viţeii din grajd.

¹⁶ Norodul acesta, care zăcea în întunerec, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina.``

⁷⁸ datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne -a cercetat Soarele care răsare din înălţime, ⁷⁹ ca să lumineze pe ceice zac în întunerecul şi în umbra morţii, şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!``

¹² Isus le -a vorbit din nou, şi a zis:,,Eu sînt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întunerec, ci va avea lumina vieţii.``

²⁰ Adevărat, adevărat vă spun că, voi veţi plînge şi, vă veţi tîrgui, iar lumea se va bucura; vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.

¹⁸ ca să le deschizi ochii, să se întoarcă dela întunerec la lumină, şi de supt puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.``

⁶ Căci Dumnezeu, care a zis:,,Să lumineze lumina din întunerec``, ne -a luminat inimile, pentruca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos.

¹⁰ Şi locuitorii de pe pămînt se vor bucura şi se vor veseli de ei; şi îşi vor trimete daruri unii altora, pentrucă aceşti doi prooroci chinuiseră pe locuitorii pămîntului. ¹¹ Dar după cele trei zile şi jumătate, duhul de viaţă dela Dumnezeu a intrat în ei, şi s'au ridicat în picioare, şi o mare frică a apucat pe ceice i-au văzut. ¹² Şi au auzit din cer un glas tare, care le zicea:,,Suiţi-vă aici!`` Şi s'au suit într'un nor spre cer; iar vrăjmaşii lor i-au văzut.

²³ Cetatea n'are trebuinţă nici de soare, nici de lună, ca s'o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, şi făclia ei este Mielul.

⁵ Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentrucă Domnul Dumnezeu îi va lumina. Şi vor împărăţi în vecii vecilor.

⁴¹ şi Eu M'am împotrivit lor, şi i-am adus în ţara vrăjmaşilor lor. Şi atunci inima lor netăiată împrejur se va smeri, şi vor plăti datoria fărădelegilor lor.

¹⁸ Samuel i -a istorisit tot, fără să -i ascundă nimic. Şi Eli a zis:,,Domnul este acesta, să facă ce va crede!``

¹⁵ Domnul va judeca şi va hotărî între mine şi tine, El va vedea, El îmi va... apăra pricina şi El îmi va face dreptate, izbăvindu-mă din mîna ta.``

³⁹ David a aflat că murise Nabal, şi a zis:,,Binecuvîntat să fie Domnul, că mi -a apărat pricina în ocara pe care mi -a făcut -o Nabal, şi a împedecat pe robul său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.`` David a trimes vorba Abigailei că vrea s'o ia de nevastă.

¹⁰ Şi David a zis:,,Viu este Domnul, că numai Domnul îl poate lovi; fie că -i va veni ziua să moară, fie că se va pogorî... într'un cîmp de bătaie şi va peri.

¹¹ Şi David a zis lui Abişai şi tuturor slujitorilor săi:,,Iată că fiul meu, care a ieşit din trupul meu, vrea să-mi ia viaţa; cu cît mai mult Beniamitul acesta! Lăsaţi -l să blesteme, căci Domnul i -a zis. ¹² Poate că Domnul se va uita la necazul meu, şi-mi va face bine în locul blestemelor de azi.``

¹⁷ David, văzînd pe îngerul care lovea pe popor, a zis Domnului:,,Iată că am păcătuit! Eu sînt vinovat: dar oile acestea, ce au făcut? Mîna Ta să se îndrepte dar împotriva mea şi împotriva casei tatălui meu!``

¹⁰ Dar El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m'ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.

³¹ Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu:,Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui; ³² arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face?`

⁶ Scoală-Te, Doamne, cu mînia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei protivnicilor mei, trezeşte-Te ca să-mi ajuţi, şi rînduieşte o judecată!

⁶ El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amează.

¹ Fă-mi dreptate, Dumnezeule, apără-mi pricina împotriva unui neam nemilos! Izbăveşte-mă de oamenii plini de vicleşug şi de fărădelege!

¹³ Eu Îmi apropii neprihănirea: nu este departe; şi mîntuirea Mea nu va zăbovi. Eu voi pune mîntuirea Mea în Sion şi slava Mea peste Israel.``

¹⁷ Israel este o oaie rătăcită pe care au gonit -o leii; împăratul Asiriei a mîncat -o cel dintîi; şi acesta din urmă i -a zdrobit oasele, acest Nebucadneţar, împăratul Babilonului.`` <sup>18</sup> ,,De aceea aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:,Iată, voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi ţara lui, cum am pedepsit pe împăratul Asiriei. <sup>19</sup> Voi aduce înapoi pe Israel în păşunea lui; va paşte pe Carmel şi pe Basan, şi îşi va potoli foamea pe muntele lui Efraim şi în Galaad. <sup>20</sup> În zilele acelea, în vremea aceea, -zice Domnul-se va căuta nelegiuirea lui Israel, şi nu va mai fi, şi păcatul lui Iuda, şi nu se va mai găsi; căci voi ierta rămăşiţa, pe care o voi lăsa.``

³³ ,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,Copiii lui Israel şi copiii lui Iuda sînt apăsaţi împreună; toţi cei ce i-au dus robi îi opresc şi nu vor să le dea drumul. ³⁴ Dar puternic este Răzbunătorul lor, El, al cărui Nume este Domnul oştirilor. El le va apăra pricina, ca să dea odihnă ţării, şi să facă pe locuitorii Babilonului să tremure.`

³⁵ Sîlnicia făcută faţă de mine şi faţă de carnea mea sfîşiată să se întoarcă asupra Babilonului, zice locuitoarea Sionului.,Sîngele meu să cadă asupra locuitorilor Haldeii!` zice Ierusalimul. - ³⁶ De aceea, aşa vorbeşte Domnul:,Iată, îţi voi apăra pricina, şi te voi răzbuna! Voi seca marea Babilonului, şi -i voi usca izvorul.

¹⁸ Domnul este drept, căci m'am răzvrătit împotriva poruncilor Lui. Ascultaţi, toate popoarele, şi vedeţi-mi durerea! Fecioarele şi tinerii mei s'au dus în robie.

³⁹ De ce să se plîngă omul cît trăieşte? Ficare să se plîngă mai bine de păcatele lui! ⁴⁰ Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul. ⁴¹ Să ne înălţăm şi inimile cu mînile spre Dumnezeu din cer, zicînd: ⁴² ,,Am păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat!``

¹⁸ Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu -I slujeşte.``

¹⁸ Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi -i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, ¹⁹ şi nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.`

⁵ Aceasta este o dovadă lămurită despre dreapta judecată a lui Dumnezeu, întrucît veţi fi găsiţi vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi. ⁶ Fiindcă Dumnezeu găseşte că este drept să dea întristare celorce vă întristează, ⁷ şi să vă dea odihnă atît vouă, cari sînteţi întristaţi, cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, ⁸ într'o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. ⁹ Ei vor avea ca pedeapsă o perzare vecinică, dela faţa Domnului şi dela slava puterii Lui, ¹⁰ cînd va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi ceice vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră.

⁸ Deacum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi -o va da, în,,ziua aceea``, Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.

⁶ Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte.`` ⁷ Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu -l pedepseşte tatăl?

¹⁰ Ei strigau cu glas tare, şi ziceau:,,Pînă cînd, Stăpîne, Tu, care eşti sfînt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sîngele nostru asupra locuitorilor pămîntului?`` ¹¹ Fiecăruia din ei i s'a dat o haină albă, şi li s'a spus să se mai odihnească puţină vreme, pînă se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi al fraţilor lor, cari aveau să fie omorîţi ca şi ei.

²⁰ ,,Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi proorocilor! Pentrucă Dumnezeu v'a făcut dreptate, şi a judecat -o.``

⁴³ Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe uliţe.

³³ El a zis:,,Aruncaţi -o jos!`` Ei au aruncat -o jos, şi i -a ţîşnit sîngele pe zid şi pe cai. Iehu a călcat -o în picioare. <sup>34</sup> Apoi a intrat, a mîncat şi a băut, şi a zis:,,Duceţi-vă de vedeţi pe blestemata aceea, şi îngropaţi -o, căci este fată de împărat.`` ³⁵ S'au dus s'o îngroape; dar n'au găsit din ea decît ţeasta capului, picioarele şi palmele mînilor.`` <sup>36</sup> S'au întors şi au spus lui Iehu, care a zis:,,Aşa spusese Domnul prin robul său Ilie, Tişbitul:,,Cînii vor mînca în ogorul din Izreel carnea Izabelei; <sup>37</sup> şi hoitul Izabelei va fi ca gunoiul pe faţa ogoarelor, în ogorul din Izreel, aşa încît nu se va mai putea zice:,,Aceasta este Izabela!``

⁴² Îi pisez ca praful, pe care -l ia vîntul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.

²⁶ Ci să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică împotriva mea!

³ Cu lacrămi mă hrănesc zi şi noapte, cînd mi se zice fără încetare:,,Unde este Dumnezeul tău?``

¹⁰ Parcă mi se sfărîmă oasele cu sabia cînd mă batjocoresc vrăjmaşii mei, şi-mi zic neîncetat:,,Unde este Dumnezeul tău?``

¹⁰ Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; îşi va scălda picioarele în sîngele celor răi.

¹⁰ Pentruce să zică neamurile:,,Unde este Dumnezeul lor?`` Să se ştie, înaintea ochilor noştri, printre neamuri, că Tu răzbuni sîngele vărsat al robilor Tăi!

²⁹ Protivnicii mei să se îmbrace cu ocara, să se acopere cu ruşinea lor cum se acopăr cu o manta!

² Pentruce că zică neamurile:,,Unde este Dumnezeul lor?``

⁸ Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut! ⁹ Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, şi -i va zdrobi de stîncă!

¹⁰ Căci mîna Domnului se odihneşte pe muntele acesta; dar Moabul este călcat în picioare pe loc, cum este călcat în picioare paiul în bălegar. ¹¹ În mijlocul acestei băltoace, el îşi întinde mînile, cum le întinde înotătorul ca să înoate; dar Domnul îi doboară mîndria, şi face de nimica dibăcia mînilor lui. ¹² El surpă, prăbuşeşte întăriturile înalte ale zidurilor tale, le prăbuşeşte la pămînt, în ţărînă.``

⁵ El a răsturnat pe ceice locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea îngîmfată; a doborît -o la pămînt, şi a aruncat -o în ţărînă. ⁶ Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, supt paşii celor obijduiţi.

¹⁰ ,,Aşa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda:,Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi, şi zici:,Ierusalimul nu va fi dat în mînile împăratului Asiriei.` ¹¹ Căci ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit cu desăvîrşire; şi tu, să fii izbăvit?

¹⁵ Iată, te fac o sanie ascuţită, nouă de tot, cu mulţi dinţi; vei zdrobi, vei sfărîma munţii, şi vei face dealurile ca pleava. ¹⁶ Le vei vîntura, şi le va lua vîntul, şi un vîrtej le va risipi, dar tu, te vei bucura în Domnul, te vei făli cu Sfîntul lui Israel.

⁵ ,,Şezi într'un colţ, şi taci, fata Haldeilor! căci nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor. ⁶ Mă mîniasem pe poporul Meu, Îmi pîngărisem moştenirea, şi -i dădusem în mînile tale: dar tu n'ai avut milă de ei, ci ţi-ai apăsat greu jugul asupra bătrînului. ⁷ Tu ziceai:,În veci voi fi împărăteasă!` şi nu te-ai gîndit, nici n'ai visat că lucrul acesta are să se sfîrşească. <sup>8</sup> Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă şi zici în inima ta:,Eu, şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă, şi nu voi fi niciodată lipsită de copii!` ⁹ Şi totuş aceste două lucruri ţi se vor întîmpla deodată, în aceeaş zi: şi perderea copiilor şi văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale şi multelor tale descîntece.

²² ,Aşa vorbeşte Domnul tău, Domnul, Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui:,Iatăcă îţi iau din mînă potirul ameţelii, potirul mîniei Mele, că să nu mai bei din el! ²³ Şi îl voi pune în mîna asupritorilor tăi, cari îţi ziceau:,Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!`` Îţi făceai atunci spinarea ca un pămînt, şi ca o uliţă pentru trecători.

² ,,Dar pentru ce Îţi sînt hainele roşii, şi veşmintele Tale ca veşmintele celui ce calcă în teasc?`` - ³ ,,Eu singur am călcat în teasc, şi niciun om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mînia Mea, şi i-am zdrobit în urgia Mea; aşa că sîngele lor a ţîşnit pe veşmintele Mele, şi Mi-am mînjit toate hainele Mele cu el.

⁸ Deodată cade Babilonul şi este zdrobit! Văitaţi -l, aduceţi leac alinător pentru rana lui; poate că se va vindeca!`` - <sup>9</sup> ,,Am voit să vindecăm Babilonul, dar nu s'a vindecat! Părăsiţi -l, şi haidem fiecare în ţara noastră, căci pedeapsa lui a ajuns pînă la ceruri, şi se înalţă pînă la nori.`` ¹⁰ ,,Domnul scoate la lumină dreptatea pricinii noastre: veniţi să istorisim în Sion lucrarea Domnului, Dumnezeului nostru.``

²⁴ Dar acum, voi răsplăti Babilonului şi tuturor locuitorilor Haldeii, tot răul, pe care l-au făcut Sionului, supt ochii voştri, zice Domnul.``

⁵¹ ,,Ne ruşinam, cînd auzeam ocara; ne ascundeam feţele de ruşine, cînd au venit nişte străini în sfîntul locaş al Casei Domnului.``

¹⁸ Se încing cu saci, şi -i apucă groaza. Toate feţele sînt acoperite de ruşine, şi toate capetele sînt rase.

¹⁵ Acum fiţi gata, şi în clipa cînd veţi auzi sunetul trîmbiţei, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului şi a tot felul de instrumente, să vă aruncaţi cu faţa la pămînt, şi să vă închinaţi chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veţi închina lui, veţi fi aruncaţi pe dată în mijlocul unui cuptor aprins! Şi care este dumnezeul acela, care vă va scoate din mîna mea?``

¹⁷ Preoţii, slujitorii Domnului, să plîngă între tindă şi altar, şi să zică:,,Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moştenirea Ta, n'o face de batjocura popoarelor! Pentru ce să se zică printre neamuri:,,Unde este Dumnezeul lor?``

¹⁰ Din pricina silniciei făcute împotriva fratelui tău Iacov, vei fi acoperit de ruşine, şi vei fi nimicit cu desăvîrşire pentru totdeauna.

¹¹ Căci acum multe neamuri s'au strîns împotriva ta, şi zic:,,Să fie pîngărită, ca să ne vadă ochii împlinindu-ni-se dorinţa faţă de Sion!``

¹ Nimicitorul porneşte împotriva ta, Ninive; păzeşte cetăţuia! Ia seama la drum! Întăreşte-ţi coapsele! Adună-ţi toată puterea!... ² Căci Domnul aşează iarăş slava lui Iacov şi o face iarăş ca slava de odinioară a lui Israel, pentru că i-au jăfuit jăfuitorii şi le-au stricat butucii de vie... ³ Scuturile vitejilor săi sînt roşi, războinicii sînt îmbrăcaţi cu purpură; fulgeră carăle de focul oţelului în ziua sorocită pregătirii de luptă, şi suliţele se învîrtesc.

⁵ Ei vor fi ca nişte viteji cari calcă în picioare noroiul de pe uliţe; în luptă, se vor lupta, pentrucă Domnul va fi cu ei; iar călăreţii vor fi acoperiţi de ruşine.

⁵ Veţi vedea cu ochii voştri lucrul acesta, şi veţi zice:,,Mare este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!``

³ Şi veţi călca în picioare pe cei răi, căci ei vor fi ca cenuşa supt talpa picioarelor voastre, în ziua pe care o pregătesc Eu, zice Domnul oştirilor.

⁴³ S'a încrezut în Dumnezeu: să -l scape acum Dumnezeu, dacă -L iubeşte. Căci a zis:,Eu sînt Fiul lui Dumnezeu!``

¹ Apoi unul din cei şapte îngeri, cari ţineau cele şapte potire, a venit de a vorbit cu mine, şi mi -a zis:,,Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari. ² Cu ea au curvit împăraţii pămîntului; şi locuitorii pămîntului s'au îmbătat de vinul curviei ei!`` <sup>3</sup> Şi m'a dus, în Duhul, într'o pustie. Şi am văzut o femeie, şezînd pe o fiară de coloare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne. <sup>4</sup> Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mînă un potir de aur, plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei. <sup>5</sup> Pe frunte purta scris un nume, o taină:,,Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pămîntului.`` ⁶ Şi am văzut pe femeia aceasta, îmbătată de sîngele sfinţilor şi de sîngele mucenicilor lui Isus. Cînd am văzut -o, m'am mirat minune mare. ⁷ Şi îngerul mi -a zis:,,De ce te miri?`` Îţi voi spune taina acestei femei şi a fiarei care o poartă, şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne.

¹² Să ştie împăratul că Iudeii plecaţi dela tine şi veniţi printre noi la Ierusalim zidesc din nou cetatea aceea răzvrătită şi rea, îi ridică zidurile şi -i dreg temeliile. ¹³ Să ştie dar împăratul că, dacă se va zidi cetatea aceasta şi i se vor ridica zidurile, nu vor mai plăti nici bir, nici dare, nici drept de trecere, şi vistieria împărătească va suferi din pricina aceasta. ¹⁴ Şi, fiindcă noi mîncăm sarea curţii domneşti şi nu ne şade bine să vedem pe împărat păgubit, trimitem împăratului aceste ştiri. ¹⁵ Să se facă cercetări în cartea cronicilor părinţilor tăi; şi vei găsi şi vei vedea în cartea cronicilor că cetatea aceasta este o cetate răzvrătită, vătămătoare împăraţilor şi ţinuturilor, şi că s'au dedat la răscoală încă din vremuri străbune. De aceea a fost nimicită cetatea aceasta. ¹⁶ Facem cunoscut împăratului că dacă va fi zidită din nou cetatea aceasta, şi dacă i se vor ridica zidurile, prin chiar faptul acesta nu vei mai avea stăpînire dincoace de Rîu.`` <sup>17</sup> Iată răspunsul trimes de împărat dregătorului Rehum, logofătului Şimşai, şi celorlalţi tovarăşi ai lui de slujbă, cari locuiau la Samaria şi în alte locuri de cealaltă parte a Rîului.,,Sănătate, şi aşa mai departe. <sup>18</sup> Scrisoarea pe care ne-aţi trimes -o a fost cetită întocmai înaintea mea. <sup>19</sup> Am dat poruncă să se facă cercetări; şi s'a găsit că din vremuri vechi cetatea aceasta s'a răsculat împotriva împăraţilor, şi s'a dedat la răscoală şi la răzvrătire. <sup>20</sup> Au fost la Ierusalim împăraţi puternici, stăpîni peste toată ţara de dincolo de Rîu, şi cărora li se plătea bir, dare, şi drept de trecere pe drum. <sup>21</sup> Ca urmare, porunciţi să înceteze lucrările oamenilor acelora, şi să nu se mai zidească cetatea aceasta pînă ce nu vor avea o învoire din partea mea. <sup>22</sup> Vedeţi să nu vă abateţi dela porunca aceasta, ca să nu crească răul acela spre paguba împăraţilor.`` ²³ Îndată ce s'a citit cuprinsul scrisorii împăratului Artaxerxe înaintea lui Rehum, înaintea logofătului Şimşai, şi înaintea tovarăşilor lor de slujbă, s'au dus în grabă la Ierusalim la Iudei, şi i-au oprit cu silă şi cu putere dela lucrările lor. ²⁴ Atunci s'a oprit lucrarea Casei lui Dumnezeu la Ierusalim, şi a fost oprită pînă în anul al doilea al domniei lui Dariu, împăratul Perşilor.

⁸ şi o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii împăratului, ca să-mi dea lemne să fac grinzi pentru porţile cetăţuiei de lîngă casă, pentru zidul cetăţii, şi pentru casa în care voi locui.`` Împăratul mi -a dat aceste scrisori, căci mîna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine.

¹⁷ Le-am zis atunci:,,Vedeţi starea nenorocită în care sîntem! Ierusalimul este dărîmat, şi porţile sînt arse de foc. Veniţi să zidim iarăş zidul Ierusalimului, şi să nu mai fim de ocară!``

¹ Marele preot Eliaşib s'a sculat împreună cu fraţii săi, preoţii, şi au zidit poarta oilor. Au sfinţit -o, şi i-au pus uşile; au sfinţit -o dela turnul Mea, pînă la turnul lui Hananeel. ² Alături de Eliaşib au zidit şi oamenii din Ierihon; alături de el a zidit şi Zacur, fiul lui Imri. ³ Fiii lui Senaa au zidit poarta peştilor. Au acoperit -o cu scînduri, şi i-au pus uşile, încuietorile şi zăvoarele. ⁴ Alături de ei a lucrat la dregerea zidului Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoţ; alături de ei a lucrat Meşulam, fiul lui Berechia, fiul lui Meşezabeel; alături de ei a lucrat Ţadoc, fiul lui Baana; ⁵ alături de ei au lucrat Tecoiţii, ai căror fruntaşi nu s'au supus în slujba Domnului. ⁶ Ioiada, fiul lui Paseah, şi Meşulam, fiului lui Besodia, au dres poarta cea veche. Au acoperit -o cu scînduri, şi i-au pus uşile, încuietorile şi zăvoarele. ⁷ Alături de ei au lucrat Melatia, Gabaonitul, Iadon, Meronotitul, şi oamenii din Gabaon şi Miţpa, pînă la scaunul dregătorului de dincoace de rîul Eufrat; ⁸ alături de ei a lucrat Uziel, fiul lui Harhaia, dintre argintari, şi alături de el a lucrat Hanania, dintre făcătorii de mir. Au întărit Ierusalimul pînă la zidul cel lat. ⁹ Alături de ei a lucrat Refaia, fiul lui Hur, care era mai mare peste jumătate din ţinutul Ierusalimului. ¹⁰ Alături de ei a lucrat, în faţa casei sale, Iedaia, fiul lui Harumaf, şi alături de el a lucrat Hatuş, fiul lui Haşabnia. ¹¹ O altă parte a zidului şi turnul cuptoarelor au fost drese de Malchia, fiul lui Harim, şi de Haşub, fiul lui Pahat-Moab. ¹² Alături de ei a lucrat, cu fetele sale, Şalum, fiul lui Haloheş, mai marele peste jumătate din ţinutul Ierusalimului. ¹³ Hanun şi locuitorii Zanoahului au dres poarta văii. Au zidit -o, şi i-au pus uşile, încuietorile şi zăvoarele. Ei au făcut o mie de coţi de zid pînă la poarta gunoiuluui. ¹⁴ Malchia, fiul lui Recab, mai marele peste ţinutul Bet-Hacheremului, a dres poarta gunoiului. A zidit -o, şi i -a pus uşile, încuietorile şi zăvoarele. ¹⁵ Şalun, fiul lui Col-Hoze, mai marele peste ţinutul Miţpa, a dres poarta izvorului. A zidit -o, a acoperit -o cu scînduri, şi i -a pus uşile, încuietorile şi zăvoarele. A făcut zidul iazului Siloe lîngă grădina împăratului, pînă la treptele cari pogoară din cetatea lui David. ¹⁶ După el Neemia, fiul lui Azbuc, mai marele peste jumătate din ţinutul Bet-Ţurului, a lucrat la dregerea zidului pînă în faţa mormintelor lui David, pînă la iazul care fusese zidit, şi pînă la casa vitejilor.

³ Tobia, Amonitul, era lîngă el, şi a zis:,,Să zidească numai! Dacă se va sui o vulpe, le va dărîma zidul lor de piatră.``

⁶ Am zidit zidul, care a fost isprăvit pretutindeni pînă la jumătate din înălţimea lui. Şi poporul lucra cu inimă.

¹¹ ,,Nenorocito, bătuto de furtună, şi nemîngîiato! Iată, îţi voi împodobi pietrele scumpe cu antimoniu, şi-ţi voi da temelii de safir.

²⁵ Să ştii dar, şi să înţelelgi, că dela darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pînă la Unsul (Mesia), la Cîrmuitorul, vor trece şapte săptămîni; apoi timp de şasezeci şi două de săptămîni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strîmtorare.

¹¹ ,,În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărîmăturile, şi -l voi zidi iarăş cum era odinioară, ¹² ca să stăpînească rămăşiţa Edomului şi toate neamurile peste cari a fost chemat Numele Meu, zice Domnul, care va împlini aceste lucruri. ¹³ ,,Iată, vin zile, zice Domnul, cînd plugarul va ajunge pe secerător, şi cel ce calcă strugurii pe cel ce împrăştie sămînţa, cînd mustul va picura din munţi şi va curge de pe toate dealurile. ¹⁴ Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăş cetăţile pustiite şi le vor locui, vor sădi vii şi le vor bea vinul, vor face grădini şi le vor mînca roadele. ¹⁵ Îi voi sădi în ţara lor, şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat -o, zice Domnul, Dumnezeul tău!`

¹⁶ Şi va fi un drum pentru rămăşiţa poporului Său, care va mai rămînea în Asiria, cum a fost pentru Israel, în ziua cînd a ieşit din ţara Egiptului.

²³ În aceeaş vreme, va fi un drum care va duce din Egipt în Asiria: Asirienii se vor duce în Egipt şi Egiptenii în Asiria, şi Egiptenii împreună cu Asirienii vor sluji Domnului. ²⁴ Tot în vremea aceea, Israel va fi al treilea, unit cu Egiptul şi cu Asiria, ca o binecuvîntare în mijlocul pămîntului. ²⁵ Domnul oştirilor îi va binecuvînta şi va zice:,,Binecuvîntat să fie Egiptul, poporul Meu, şi Asiria, lucrarea mînilor Mele, şi Israel, moştenirea Mea!``

¹² În vremea aceea, Domnul va scutura roade dela cursul Rîulul pînă la pîrîul Egiptului; iar voi veţi fi strînşi unul cîte unul, copii ai lui Israel! ¹³ În ziua aceea, se va suna cu trîmbiţa cea mare şi atunci se vor întoarce cei surghiuniţi din ţara Asiriei şi fugarii din ţara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfînt, Ierusalim.

⁶ Voi zice miază noaptei:,Dă încoace!` şi miazăzilei:,Nu opri`, ci adu-Mi fiii din ţările depărtate şi fiicele dela marginea pămîntului:

¹² Iată -i că vin de departe, unii dela miază noapte şi dela apus, iar alţii din ţara Sinim.

⁴ Ridică-ţi ochii împrejur, şi priveşte: toţi se strîng şi vin spre tine! Fiii tăi vin de departe, şi fiicele tale sînt purtate pe braţe. ⁵ Cînd vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie, şi îţi va bate inima şi se va lărgi, căci bogăţiile mării se vor întoarce spre tine, şi vistieriile neamurilor vor veni la tine. ⁶ Vei fi acoperit de o mulţime de cămile, de dromadere din Madian şi Efa; vor veni toţi din Seba, aducînd aur şi tămîie, şi vor vesti laudele Domnului. ⁷ Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot vor fi în slujba ta; se vor sui pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie, şi casa slavei Mele o voi face şi mai slăvită. ⁸ Cine sînt aceia cari sboară ca nişte nori, ca nişte porumbei spre porumbarul lor? ⁹ Căci, pe Mine Mă aşteaptă ostroavele, şi corăbiile din Tarsis sînt în frunte, ca să aducă înapoi de departe pe copiii tăi, cu argintul şi aurul lor, pentru Numele Domnului, Dumnezeului tău, pentru Numele Sfîntului lui Israel, care te proslăveşte.

¹⁹ Şi voi pune un semn între ele, şi voi trimete la neamuri pe cei ce vor scăpa din Israel, la Tarsis, la Pul şi la Lud, cari trag cu arcul, la Tubal şi la Iavan, în ostroavele depărtate, cari n'au auzit vorbindu-se niciodată de Mine, şi n'au văzut slava Mea; ei vor vesti slava Mea printre neamuri. ²⁰ Vor aduce pe toţi fraţii voştri din mijlocul tuturor neamurilor, ca dar Domnului, pe cai, în cară şi pe tărgi, pe catîri şi pe dromadere, la muntele Meu cel sfînt, la Ierusalim-zice Domnul-cum îşi aduc copiii lui Israel darurile de mîncare, într'un vas curat, la Casa Domnului.

¹⁸ În zilele acelea, casa lui Iuda va umbla cu casa lui Israel şi vor veni împreună din ţara dela miazănoapte, în ţara pe care am dat -o în stăpînire părinţilor voştri.

³ ,,Şi Eu însumi voi strînge rămăşiţa oilor Mele din toate ţările, în cari le-am izgonit; le voi aduce înapoi în păşunea lor, şi vor creşte şi se vor înmulţi.

⁸ ,,Iată, îi aduc înapoi din ţara dela miazănoapte, îi adun dela marginile pămîntului: între ei este şi orbul şi şchiopul, femeia însărcinată şi cea în durerile naşterii; o mare mulţime se întoarce înapoi aici!

²¹ ,În ziua aceea, voi da tărie casei lui Israel, şi-ţi voi deschide gura veselă în mijlocul lor; şi vor şti că Eu sînt Domnul.`

²¹ Şi să le spui:,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor la cari s'au dus, îi voi strînge din toate părţile, şi -i voi aduce înapoi în ţara lor.

¹¹ Vor alerga tremurînd din Egipt, ca o pasăre, şi din ţara Asiriei, ca o porumbiţă. Şi -i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul.``

³³ Vă voi împrăştia printre neamuri, şi voi scoate sabia după voi. Ţara voastră va fi pustiită, şi cetăţile voastre vor rămînea pustii. ³⁴ Atunci ţara se va bucura de Sabatele ei, tot timpul cît va fi pustiită şi cît veţi fi în ţara vrăjmaşilor voştri; atunci ţara se va odihni, şi se va bucura de Sabatele ei. ³⁵ Tot timpul cît va fi pustiită, va avea odihna pe care n'o avusese în anii voştri de Sabat, cînd o locuiaţi. ³⁶ În inima acelora dintre voi cari vor mai rămînea în viaţă, în ţara vrăjmaşilor lor, voi băga frica; şi îi va urmări pănă şi foşnetul unei frunze suflate de vînt; vor fugi ca de sabie, şi vor cădea fără să fie urmăriţi. ³⁷ Se vor prăvăli unii peste alţii ca înaintea săbiei, fără să fie urmăriţi. Nu veţi putea să staţi în picioare în faţa vrăjmaşilor voştri; ³⁸ veţi pieri printre neamuri, şi vă va mînca ţara vrăjmaşilor voştri. ³⁹ Iar pe aceia dintre voi cari vor mai rămînea în viaţă, îi va apuca durerea pentru fărădelegile lor, în ţara vrăjmaşilor lor; îi va apuca durerea şi pentru fărădelegile părinţilor lor.

⁸ După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi samănă nelegiuirea îi seceră roadele!

³¹ De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

²² Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.

³¹ Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

¹⁰ Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui. ¹¹ Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul faptelor lui.

¹¹ Şi eu am întrebat:,,Pînă cînd, Doamne?`` El a răspuns:,,Pînă cînd vor rămînea cetăţile pustii şi lipsite de locuitori; pînă cînd nu va mai fi nimeni în case, şi ţara va fi pustiită de tot; <sup>12</sup> pînă va îndepărta Domnul pe oameni, şi ţara va ajunge o mare pustie. <sup>13</sup> Şi chiar a zecea parte de va mai rămînea din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rîndul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină, cînd sînt tăiaţi, tot aşa, o sămînţă sfîntă se va naşte iarăş din poporul acesta.``

³ Ţara este pustiită de tot şi prădată; căci Domnul a hotărît aşa. ⁴ Ţara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sînt mîhniţi şi tînjesc; căpeteniile poporului sînt fără putere, ⁵ căci ţara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu ţineau poruncile, şi rupeau legămîntul cel vecinic! ⁶ De aceea mănîncă blestemul ţara, şi sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sînt prăpădiţi locuitorii ţării, şi nu mai rămîne decît un mic număr din ei. ⁷ Mustul stă trist, via este veştejită; toţi cei ce erau cu inima veselă, suspină. ⁸ A încetat desfătarea timpanelor, s'a sfîrşit veselia gălăgiosă, s'a dus bucuria arfei.

¹⁰ ,,Eu, Domnul, cercetez inima, şi cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtare lui, după rodul faptelor lui.``

¹⁴ Vă voi pedepsi după rodul faptelor voastre, zice Domnul; -voi pune foc pădurii voastre, şi -i va mînca toate împrejurimile.``

¹¹ Toată ţara aceasta va fi o paragină, un pustiu, şi neamurile acestea vor fi supuse împăratului Babilonului timp de şaptezeci de ani.

¹⁹ Tu eşti mare la sfat şi puternic la faptă, Tu ai ochii deschişi asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui.

²⁶ Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, înseamnă că împărăţia ta îţi va rămînea ţie îndată ce vei recunoaşte stăpînirea Celui ce este în ceruri. ²⁷ Deaceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!

¹² De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, şi muntele Templului o înălţime acoperită de păduri.

¹³ de aceea, şi Eu te voi lovi cu suferinţa, te voi pustii pentru păcatele tale.

²⁰ Cînd veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape. ²¹ Atunci, cei din Iudea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, şi cei de prin ogoare să nu intre în el. ²² Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris. ²³ Vai de femeile cari vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţîţă în acele zile! Pentrucă va fi o strîmtorare mare în ţară, şi mînie împotriva norodului acestuia. ²⁴ Vor cădea supt ascuţişul săbiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se vor împlini vremurile neamurilor.

⁷ Nu vă înşelaţi:,,Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.`` Ce samănă omul, aceea va şi secera. ⁸ Cine samănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine samănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa vecinică.

¹⁶ Cum se va şti că am căpătat trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău? Oare nu cînd vei merge Tu cu noi, şi cînd prin aceasta vom fi deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pămîntului?``

⁹ Îl văd din vîrful stîncilor, Îl privesc de pe înălţimea dealurilor: Este un popor care locuieşte deoparte, Şi nu face parte dintre neamuri.

²⁸ Israel este fără frică în locuinţa lui, Isvorul lui Iacov este deoparte Într'o ţară plină de grîu şi de must, Şi cerul lui picură roua.

¹ (O cîntare a lui David.) Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic. ² El mă paşte în păşuni verzi, şi mă duce la ape de odihnă; ³ îmi înviorează sufletul, şi mă povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său. ⁴ Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mîngîie.

⁹ Mîntuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvîntează moştenirea Ta! Fii păstorul şi sprijinitorul lor în veci.

⁵ Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară. ⁶ Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic: ⁷ ,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor? ⁸ S'a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S'a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna? ⁹ A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?`` - <sup>10</sup> Atunci îmi zic:,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş``... ¹¹ Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;

⁷ Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sîntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mîna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! -

³ Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne -a făcut, ai Lui sîntem: noi sîntem poporul Lui şi turma păşunei Lui.

⁵ Mi-aduc aminte de zilele de odinioară, mă gîndesc la toate lucrările Tale, cuget la lucrarea mînilor Tale.

² se va acoperi cu flori, şi va sări de bucurie, cu cîntece de veselie şi strigăte de biruinţă, căci i se va da slava Libanului, strălucirea Carmelului şi a Saronului. Vor vedea slava Domnului, măreţia Dumnezeului nostru.

²⁴ prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis:,Cu mulţimea carălor mele, m'am suit pe vîrful munţilor, pe coastele Libanului, şi voi tăia cedrii lui cei mai înalţi, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pomăt.

¹¹ El Îşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sînul Lui, şi va călăuzi blînd oile cari alăptează.``

¹⁰ Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu -i va bate arşiţa, nici soarele; căci Cel ce are milă de ei îi va călăuzi şi -i va duce la izvoare de ape.

¹⁰ Saronul va sluji ca loc de păşune oilor, şi valea Acor va sluji de culcuş boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta.

⁷ În zilele necazului şi ticăloşiei lui, Ierusalimul îşi aduce aminte de toate bunătăţile de cari a avut parte din zilele străbune; cînd a căzut poporul lui în mîna asupritorului, nimeni nu i -a venit în ajutor, iar vrăjmaşii se uitau la el şi rîdeau de prăbuşirea lui.

²¹ Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!

¹³ Le voi scoate dintre popoare, le voi strînge din felurite ţări, şi le voi aduce înapoi în ţara lor; le voi paşte pe munţii lui Israel, dealungul rîurilor, şi în toate locurile locuite ale ţării. ¹⁴ Le voi paşte pe o păşune bună, şi stîna lor va fi pe munţii cei înalţi ai lui Israel; acolo se vor odihni într'un staul plăcut, şi vor avea păşuni grase pe munţii lui Israel.

⁴ El se va înfăţişa, şi va cîrmui cu puterea Domnului, şi cu măreţia Numelui Domnului, Dumnezeului Său: vor locui liniştiţi, căci El va fi proslăvit pînă la marginile pămîntului.

¹³ Rămăşiţele lui Israel nu vor mai săvîrşi nelegiuire, nu vor mai spune minciuni, şi nici în gura lor nu se va mai găsi o limbă înşelătoare. Ci vor paşte, şi se vor odihni, şi nimeni nu -i va tulbura.

⁴ Atunci darul lui Iuda şi al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară.

⁶ ,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.``

²⁷ Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine. ²⁸ Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mîna Mea. ²⁹ Tatăl Meu, care Mi le -a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu. ³⁰ Eu şi Tatăl una sîntem.``

¹⁶ Ei nu sînt din lume, dupăcum nici Eu nu sînt din lume.

²⁰ Eu Îmi voi întinde mîna, şi voi lovi Egiptul cu tot felul de minuni, pe cari le voi face în mijlocul lui. După aceea, are să vă lase să plecaţi.`

²² Domnul zice: îi voi aduce înapoi din Basan, îi voi aduce înapoi din fundul mării,

¹² Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în cîmpia Ţoan. ¹³ A despărţit marea, şi le -a deschis un drum prin ea, ridicînd apele ca un zid. ¹⁴ I -a călăuzit ziua cu un nor, şi toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor. ¹⁵ A despicat stînci în pustie, şi le -a dat să bea ca din nişte valuri cu ape multe. ¹⁶ A făcut să ţîşnească izvoare din stînci, şi să curgă ape ca nişte rîuri. ¹⁷ Dar ei tot n'au încetat să păcătuiască împotriva Lui, n'au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Prea Înalt în pustie. ¹⁸ Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerînd mîncare după poftele lor. ¹⁹ Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, şi au zis:,,Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie? ²⁰ Iată că El a lovit stînca, de au curs ape, şi s'au vărsat şiroaie. Dar va putea El să dea şi pîne, sau să facă rost de carne poporului Său?`` ²¹ Domnul a auzit, şi S'a mîniat. Un foc s'a aprins împotriva lui Iacov, şi s'a stîrnit împotriva lui Israel mînia Lui, ²² pentrucă n'au crezut în Dumnezeu, pentrucă n'au avut încredere în ajutorul Lui. ²³ El a poruncit norilor de sus, şi a deschis porţile cerurilor: ²⁴ a plouat peste ei mană de mîncare, şi le -a dat grîu din cer. ²⁵ Au mîncat cu toţii pînea celor mari, şi le -a trimes mîncare să se sature. ²⁶ A pus să sufle în ceruri vîntul de răsărit, şi a adus, prin puterea Lui, vîntul de miazăzi. ²⁷ A plouat peste ei carne ca pulberea, şi păsări înaripate, cît nisipul mării; ²⁸ le -a făcut să cadă în mijlocul taberii lor, dejur împrejurul locuinţelor lor. ²⁹ Ei au mîncat şi s'au săturat din destul: Dumnezeu le -a dat ce doriseră. ³⁰ Dar n'apucaseră să-şi stîmpere bine pofta, mîncarea le era încă în gură, ³¹ cînd s'a stîrnit mînia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari din ei, şi a doborît pe tinerii lui Israel. ³² Cu toate acestea, ei n'au încetat să păcătuiască, şi n'au crezut în minunile Lui. ³³ De aceea, El le -a curmat zilele ca o suflare, le -a curmat anii printr'un sfîrşit năpraznic. ³⁴ Cînd îi lovea de moarte, ei Îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre Dumnezeu; ³⁵ îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor, şi că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor. ³⁶ Dar Îl înşelau cu gura, şi -L minţeau cu limba. ³⁷ Inima nu le era tare faţă de El, şi nu erau credincioşi legămîntului Său. ³⁸ Totuş, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea şi nu nimiceşte; Îşi opreşte de multe ori mînia şi nu dă drumul întregei Lui urgii. ³⁹ El Şi -a adus deci aminte că ei nu erau decît carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce. ⁴⁰ Decîteori s'au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! Decîteori L-au mîniat ei în pustietate! ⁴¹ Da, n'au încetat să ispitească pe Dumnezeu, şi să întărîte pe Sfîntul lui Israel. ⁴² Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, cînd i -a izbăvit de vrăjmaş, ⁴³ de minunile, pe cari le -a făcut în Egipt, şi de semnele Lui minunate din cîmpia Ţoan. ⁴⁴ Cum le -a prefăcut rîurile în sînge, şi n'au putut să bea din apele lor. ⁴⁵ Cum a trimes împotriva lor nişte muşte otrăvitoare, cari i-au mîncat, şi broaşte, cari i-au nimicit. ⁴⁶ Cum le -a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor pradă lăcustelor. ⁴⁷ Cum le -a prăpădit viile, bătîndu-le cu piatră, şi smochinii din Egipt cu grindină. ⁴⁸ Cum le -a lăsat vitele pradă grindinei, şi turmele pradă focului cerului. ⁴⁹ El Şi -a aruncat împotriva lor mînia Lui aprinsă, urgia, iuţimea şi necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri. ⁵⁰ Cum Şi -a dat drum slobod mîniei, nu le -a scăpat sufletul dela moarte, şi le -a dat viaţa pradă molimei; ⁵¹ cum a lovit pe toţi întîii născuţi din Egipt, pîrga puterii în corturile lui Ham. ⁵² Cum a pornit pe poporul Său ca pe nişte oi, şi i -a povăţuit ca pe o turmă în pustie. ⁵³ Cum i -a dus fără nici o grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe vrăjmaşii lor. ⁵⁴ Cum i -a adus spre hotarul Lui cel sfînt, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l -a cîştigat. ⁵⁵ Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le -a împărţit ţara în părţi de moştenire, şi a pus seminţiile lui Israel să locuiască în corturile lor. ⁵⁶ Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Prea Înalt, s'au răzvrătit împotriva Lui, şi n'au ţinut poruncile Lui. ⁵⁷ Ci s'au depărtat şi au fost necredincioşi, ca şi părinţii lor, s'au abătut la o parte, ca un arc înşelător, ⁵⁸ L-au supărat prin înălţimile lor, şi I-au stîrnit gelozia cu idolii lor. ⁵⁹ Dumnezeu a auzit, şi Ş'a mîniat, şi a urgisit rău de tot pe Israel. ⁶⁰ A părăsit locuinţa Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni. ⁶¹ Şi -a dat slava pradă robiei, şi măreţia Lui în mînile vrăjmaşului. ⁶² A dat pradă săbiei pe poporul Lui, şi S'a mîniat pe moştenirea Lui. ⁶³ Pe tinerii lui i -a ars focul, şi fecioarele lui n'au mai fost sărbătorite cu cîntări de nuntă. ⁶⁴ Preoţii săi au căzut ucişi de sabie, şi văduvele lui nu s'au bocit. ⁶⁵ Atunci Domnul S'a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin, ⁶⁶ şi a lovit pe protivnicii Lui, cari fugeau, acoperindu -i cu vecinică ocară. ⁶⁷ Însă a lepădat cortul lui Iosif, şi n'a ales seminţia lui Efraim; ⁶⁸ ci a ales seminţia lui Iuda, muntele Sionului, pe care -l iubeşte. ⁶⁹ Şi -a zidit sfîntul locaş ca cerurile de înalt, şi tare ca pămîntul, pe care l -a întemeiat pe veci. ⁷⁰ A ales pe robul Său David, şi l -a luat dela staulele de oi. ⁷¹ L -a luat dindărătul oilor, cari alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov, şi pe moştenirea Sa Israel. ⁷² Şi David i -a cîrmuit cu o inimă neprihănită, şi i -a povăţuit cu mîni pricepute.

⁹ Trezeşte-te, trezeşte-te şi îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului! Trezeşte-te, ca în zilele de odinioară, şi în veacurile din vechime! Oare n'ai doborît Tu Egiptul, şi ai străpuns balaurul?

¹¹ Atunci poporul Său şi -a adus aminte de zilele străvechi ale lui Moise, şi a zis:,,Unde este Acela, care i -a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfînt; ¹² care povăţuia dreapta lui Moise, cu braţul Său cel slăvit; care despica apele înaintea lor, ca să-Şi facă un Nume vecinic; ¹³ care îi călăuzea prin valuri, ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească?`` <sup>14</sup> ,,Ca fiara, care se pogoară în vale, aşa i -a dus Duhul Domnului la odihnă. Aşa ai povăţuit Tu pe poporul Tău, ca să-Ţi faci un Nume plin de slavă!`` ¹⁵ ,,Priveşte din cer şi vezi, din locuinţa Ta cea sfîntă şi slăvită: unde este rîvna şi puterea Ta? Fiorul inimii Tale şi îndurările Tale nu se mai arată faţă de mine!

⁷ ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice:,Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!` <sup>8</sup> Ci se va zice:,Viu este Domnul, care a scos şi a adus înapoi sămînţa casei lui Israel din ţara dela miază noapte şi din toate ţările în cari îi risipisem!,Şi vor locui în ţara lor.`

⁵ Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

⁹ Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură. ¹⁰ Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.

⁴ ,,Iată, eu sînt prea mic; ce să-Ţi răspund? Îmi pun mîna la gură.

² Atunci gura ne era plină de strigăte de bucurie, şi limba de cîntări de veselie. Atunci se spunea printre neamuri:,,Domnul a făcut mari lucruri pentru ei!``

¹¹ Doamne, mîna Ta este puternică: ei n'o zăresc! Dar vor vedea rîvna Ta pentru poporul Tău, şi vor fi ruşinaţi; va arde focul pe vrăjmaşii Tăi.

¹⁵ tot aşa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie; înaintea Lui împăraţii vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise, şi vor auzi ce nu mai auziseră.

¹⁸ ,Eu pedepsesc faptele şi gîndurile lor! Dar vine vremea cînd voi strînge toate neamurile şi toate limbile; ele vor veni şi vor vedea slava Mea.

²³ Îmi voi arăta astfel mărimea şi sfinţenia, Mă voi face cunoscut înaintea mulţimii neamurilor, şi vor şti că Eu sînt Domnul.``

¹⁷ Fiul omului, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:,,Spune păsărilor de orice soi, şi tuturor fiarelor cîmpului:,Adunaţi-vă, şi veniţi! Strîngeţi-vă din toate părţile, pentru jertfa Mea, pe care o junghii pentru voi; jertfă mare este pe munţii lui Israel! Mîncaţi carne, şi beţi sînge, ¹⁸ mîncaţi carnea vitejilor, şi beţi sîngele voivozilor pămîntului, sînge de berbeci, de miei, de ţapi, de tauri îngrăşaţi din Basan! ¹⁹ Mîncaţi grăsime pînă vă veţi sătura, şi beţi sînge pînă vă veţi îmbăta, din jertfele mele, pe cari le voi junghia pentru voi. ²⁰ Săturaţi-vă la masa Mea de carnea cailor şi a călăreţilor, de carnea vitejilor şi a tuturor oamenilor de război, zice Domnul Dumnezeu.`` ²¹ ,,Îmi voi arăta slava între neamuri; şi toate neamurile vor vedea judecăţile pe cari le voi face, şi pedepsele cu cari îi va lovi mîna Mea.

⁸ Rămăşiţa lui Iacov va fi între neamuri, în mijlocul multor popoare, ca un leu între fiarele pădurii, ca un pui de leu între turmele de oi: care, cînd trece, calcă în picioare şi sfîşie, şi nimeni nu poate scăpa pe altul.

²⁰ Aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,,Vor mai veni iarăş popoare şi locuitori dintr'un mare număr de cetăţi. ²¹ Locuitorii unei cetăţi vor merge la cealaltă, şi vor zice: ...Haidem să ne rugăm Domnului şi să căutăm pe Domnul oştirilor! Vrem să mergem şi noi!... ²² Şi multe popoare şi multe neamuri vor veni astfel să caute pe Domnul oştirilor la Ierusalim, şi să se roage Domnului.`` <sup>23</sup> Aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,,În zilele acelea, zece oameni din toate limbile neamurilor vor apuca pe un Iudeu de poala hainei, şi -i vor zice: ...Vrem să mergem cu voi; căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!``

⁹ În ziua aceea, voi căuta să nimicesc toate neamurile cari vor veni împotriva Ierusalimului.

¹⁹ Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.

¹⁸ Neamurile se mîniaseră, dar a venit mînia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplăteşti pe robii Tăi prooroci, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pămîntul!``

¹⁴ Domnul Dumnezeu a zis şarpelui:,,Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe cîmp; în toate zilele vieţii tale să te tîrăşti pe pîntece, şi să mănînci ţărînă. ¹⁵ Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcîiul.``

¹⁴ Popoarele vor afla lucrul acesta, şi se vor cutremura: Apucă groaza pe Filisteni, ¹⁵ Se înspăimîntă căpeteniile Edomului, Şi un tremur apucă pe războinicii lui Moab; Toţi locuitorii Canaanului leşină dela inimă. ¹⁶ Îi va apuca teama şi spaima; Iar văzînd măreţia braţului Tău, Vor sta muţi ca o piatră, Pînă va trece poporul Tău, Doamne! Pînă va trece Poporul, pe care Ţi l-ai răscumpărat.

⁹ şi le -a zis:,,Ştiu că Domnul v'a dat ţara aceasta, căci ne -a apucat groaza de voi, şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea voastră. ¹⁰ Fiindcă am auzit cum, la ieşirea voastră din Egipt, Domnul a secat înaintea voastră apele mării Roşii, şi am auzit ce aţi făcut celor doi împăraţi ai Amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon şi Og, pe cari i-aţi nimicit cu desăvîrşire. ¹¹ De cînd am auzit lucrul acesta, ni s'a tăiat inima, şi toţi ne-am pierdut nădejdea înaintea voastră; căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeu sus în ceruri şi jos pe pămînt.

²⁴ Ei au răspuns lui Iosua, şi au zis:,,Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul, Dumnezeul tău, robului Său Moise, ca să vă dea în mînă toată ţara şi să nimicească dinaintea voastră pe toţi locuitorii ei; şi venirea voastră a băgat mare frică în noi cu privire la viaţa noastră: iată de ce am lucrat aşa.

¹¹ S'au arătat amîndoi străjii Filistenilor, şi Filistenii au zis:,,Iată că Evreii ies din găurile în cari s'au ascuns.``

²⁰ Aruncă groaza în ei, Doamne, ca să ştie popoarele că nu sînt decît oameni! (Oprire.)

⁴⁵ Fiilor străinului li se moaie inima de mine, şi ies tremurînd din cetăţuile lor.

⁹ Locuitorii pustiei îşi vor pleca genunchiul înaintea lui, şi vrăjmaşii vor linge ţărîna.

¹⁹ Oamenii vor intra în peşterile stîncilor şi în crăpăturile pămîntului, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, cînd Se va scula să îngrozească pămîntul. ²⁰ În ziua aceea, oamenii îşi vor arunca idolii de argint şi idolii de aur pe cari şi -i făcuseră, ca să se închine la ei, îi vor arunca la şobolani şi la lilieci; ²¹ şi vor intra în găurile stîncilor, şi în crăpăturile pietrelor, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, cînd Se va scula să îngrozească pămîntul.

³ De aceea Te slăvesc popoarele puternice, şi cetăţile neamurilor puternice se tem de Tine.

²³ Te vor hrăni împăraţi, şi împărătesele lor te vor alăpta. Se vor închina cu faţa la pămînt înaintea ta, şi vor linge ţărîna de pe picioarele tale, ca să ştii că Eu sînt Domnul, şi că ceice nădăjduiesc în Mine nu vor fi daţi de ruşine.``

¹⁹ Atunci se vor teme de Numele Domnului cei dela apus, şi de slava Lui cei dela răsăritul soarelui; cînd va năvăli vrăjmaşul ca un rîu, Duhul Domnului îl va pune pe fugă.

¹⁴ Fiii asupritorilor tăi vor veni plecaţi înaintea ta, şi toţi ceice te dispreţuiau se vor închina la picioarele tale; şi te vor numi,Cetatea Domnului,`,Sionul Sfîntului lui Israel.`

² ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ţi-ar cunoaşte atunci vrăjmaşii Numele, şi ar tremura neamurile înaintea Ta!

²⁵ Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mînca paie ca boul, şi şarpele se va hrăni cu ţărînă. Niciun rău, nici o vătămare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfînt, zice Domnul.``

⁹ Cetatea aceasta va fi pentru Mine o pricină de laudă şi de slavă, printre toate neamurile pămîntului. Ele vor afla tot binele pe care li -l voi face, vor rămînea mirate şi uimite de toată fericirea, şi de toată propăşirea pe care le -o voi da.``

²⁹ să-şi umple gura cu ţărînă, şi să nu-şi peardă nădejdea;

⁵ Veţi fugi atunci în valea munţilor Mei, căci valea dintre munţi se va întinde pînă la Aţel; şi veţi fugi cum aţi fugit de cutremurul de pămînt pe vremea lui Ozia, împăratul lui Iuda. Şi atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu, şi toţi sfinţii împreună cu El!

⁹ Iată că îţi dau din ceice sînt în sinagoga Satanei, cari zic că sînt Iudei şi nu sînt, ci mint; iată că îi voi face să vină să se închine la picioarele tale, şi să ştie că te-am iubit.

¹⁵ Împăraţii pămîntului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s'au ascuns în peşteri şi în stîncile munţilor. ¹⁶ Şi ziceau munţilor şi stîncilor:,,Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mînia Mielului; ¹⁷ căci a venit ziua cea mare a mîniei Lui, şi cine poate sta în picioare?``

⁹ Şi împăraţii pămîntului, cari au curvit şi s'au dezmierdat în risipă cu ea, cînd vor vedea fumul arderii ei, o vor plînge şi o vor boci. ¹⁰ Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, şi vor zice:,,Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într'o clipă ţi -a venit judecata!`` -

¹¹ Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfinţenie, Bogat în fapte de laudă, Şi făcător de minuni?

¹⁸ Moise a zis:,,Arată-mi slava Ta!`` <sup>19</sup> Domnul a răspuns:,,Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea, şi voi chema Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur, şi am milă de cine vreau să am milă!``

⁶ Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui, şi a strigat:,,Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mînie, plin de bunătate şi credincioşie, ⁷ care Îşi ţine dragostea pînă în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor pînă la al treilea şi al patrulea neam!``

⁹ El a zis:,,Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpăţînat, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele noastre, şi ia-ne în stăpînirea Ta!``

¹⁸ ,Domnul este încet la mînie şi bogat în bunătate, iartă fărădelegea şi răsvrătirea; dar nu ţine pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam. ¹⁹ Iartă dar fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat poporului acestuia din Egipt pînă aici.``

²¹ El nu vede nici o fărădelege în Iacov, Nu vede nici o răutate în Israel. Domnul, Dumnezeul lui, este cu el, El este Împăratul lui, veselia lui.

²⁶ Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor, Trece cu măreţie pe nori.

²³ şi a zis:,,Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, nici sus în ceruri, nici jos pe pămînt: Tu ţii legămîntul şi îndurarea faţă de robii Tăi, cari umblă înaintea Ta din toată inima lor!

¹⁷ n'au vrut să asculte, şi au dat uitării minunile pe cari le făcusei pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul; şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mînie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit,

¹⁰ Toate oasele mele vor zice:,,Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el, pe cel nenorocit şi sărac de cel ce -l jăfuieşte?``

³ Mă copleşesc nelegiuirile: dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.

¹⁹ Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge pînă la cer; Tu ai săvîrşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine?

⁶ Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic: ⁷ ,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor? ⁸ S'a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S'a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna? ⁹ A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?`` - <sup>10</sup> Atunci îmi zic:,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş``...

⁴ Întoarce-ne iarăş, Dumnezeul mîntuirii noastre! Încetează-Ţi mînia împotriva nostră! ⁵ În veci Te vei mînia pe noi? În veci îţi vei lungi mînia?

⁵ Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi, şi plin de îndurare cu toţi ceice Te cheamă.

¹⁵ Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credicioşie.

⁶ Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?

⁸ Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.

² Binecuvintează, suflete, pe Domnul, şi nu uita nici una din binefacerile Lui! ³ El îţi iartă toate fărădelegile tale El îţi vindecă toate boalele tale;

⁸ Domnul este îndurător şi milostiv, îndelung răbdător si bogat în bunătate. ⁹ El nu Se ceartă fără încetare, şi nu ţine mînia pe vecie.

¹³ Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură domnul de ceice se tem de El.

⁵ Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru, care locuieşte atît de sus? ⁶ El îşi pleacă privirile să vadă ce se face în ceruri şi pe pămînt.

⁴ Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.

⁷ Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea, şi la El este belşug de răscumpărare! ⁸ El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

¹⁸ ,,Veniţi totuş să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lîna.

¹⁸ Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna?

²⁵ ,,Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?`` zice Cel Sfînt.

²⁵ Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.

²² Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor, şi păcatele ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.``

⁸ Ţineţi minte aceste lucruri, şi fiţi oameni! Veniţi-vă în fire, păcătoşilor.`` ⁹ ,,Aduceţi-vă aminte de cele petrecute în vremile străbune; căci Eu sînt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu sînt Dumnezeu, şi nu este niciunul ca Mine.

⁷ Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gîndurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertînd.

¹⁰ Oboseşti mergînd, şi nu zici:,Încetez!` Tot mai găseşti putere în mîna ta: De aceea nu te doboară întristarea.

¹⁶ Nu vreau să cert în veci, nici să ţin o mînie necurmată, cînd înaintea Mea cad în leşin duhurile, şi sufletele pe cari le-am făcut.

⁵ Cum se uneşte un tînăr cu o fecioară, aşa se vor uni fiii tăi cu tine; şi cum se bucură mirele de mireasa lui, aşa se va bucura Dumnezeul tău de tine.``

¹⁹ Eu însumi Mă voi veseli asupra Ierusalimului, şi mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plînsetelor, nici glasul ţipetelor.

¹² Du-te de strigă aceste cuvinte spre miazănoapte, şi zi: Întoarce-te, necredincioasa Israel, zice Domnul.``,,Nu voi arunca o privire întunecoasă împotriva voastră, căci sînt milostiv, zice Domnul, şi nu ţin mînie pe vecie.

³⁴ Niciunul nu va mai învăţa pe aproapele, sau pe fratele său, zicînd:,Cunoaşte pe Domnul!` Ci toţi Mă vor cunoaşte, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.

⁴¹ Mă voi bucura să le fac bine, îi voi sădi cu adevărat în ţara aceasta, din toată inima şi din tot sufletul Meu.``

⁸ Ebed-Melec a ieşit din casa împăratului, şi a vorbit împăratului astfel:

²⁰ În zilele acelea, în vremea aceea, -zice Domnul-se va căuta nelegiuirea lui Israel, şi nu va mai fi, şi păcatul lui Iuda, şi nu se va mai găsi; căci voi ierta rămăşiţa, pe care o voi lăsa.``

³¹ Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna. ³² Ci, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:

¹¹ Spune-le:,Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă dela calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă dela calea voastră cea rea! Pentruce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?` -

⁹ La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit!

³² Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mîntuit. Căci mîntuirea va fi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, cum a făgăduit Domnul, şi între cei rămaşi, pe cari -i va chema Domnul.

⁸ Domnul mi -a zis:,,Ce vezi, Amos?`` Eu am răspuns:,,O cumpănă.`` Şi Domnul a zis:,,Iată, voi pune cumpăna în mijlocul poporului Meu Israel, şi nu -l voi mai ierta;

² S'a rugat Domnului, şi a zis:,,Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu cînd eram încă în ţara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să -l înlătur fugind la Tars. Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos şi plin de îndurare, îndelung răbdător, şi bogat în bunătate, şi că Te căieşti de rău!

¹² ,,Te voi strînge în întregime, Iacove! Voi strînge rămăşiţa lui Israel, îi voi aduna ca pe nişte oi dintr'un staul, ca pe o turmă în păşunea ei, aşa că va fi o mare zarvă de oameni.

⁷ Din cei şchiopi voi face o rămăşiţă, din cei ce erau risipiţi, un neam puternic; şi Domnul va împărăţi peste ei, pe muntele Sionului, de acum şi pînă'n veac!

³ De aceea îi va lăsa, pînă la vremea cînd va naşte cea care are să nască, şi rămăşiţa fraţilor Săi se va întoarce la copiii lui Israel.

⁷ Rămăşiţa lui Iacov va fi în mijlocul multor popoare, ca o rouă care vine dela Domnul, ca ploaia măruntă pe iarbă care nu se bizuie pe nimeni, şi nu atîrnă de copiii oamenilor. ⁸ Rămăşiţa lui Iacov va fi între neamuri, în mijlocul multor popoare, ca un leu între fiarele pădurii, ca un pui de leu între turmele de oi: care, cînd trece, calcă în picioare şi sfîşie, şi nimeni nu poate scăpa pe altul.

¹⁴ Paşte-Ţi poporul cu toiagul Tău, paşte turma moştenirii Tale, care locuieşte singură în pădurea din mijlocul Carmelului; ca să pască pe Basan şi în Galaad, ca în zilele de altă dată.`` -

¹⁷ Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine.

⁵ După ce a găsit -o, o pune cu bucurie pe umeri; ⁶ şi, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice:,Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.` ⁷ Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decît pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi cari n'au nevoie de pocăinţă.

⁹ După ce l -a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei, şi zice:,Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul, pe care -l pierdusem.` ¹⁰ Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.``

²³ Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi -l. Să mîncăm şi să ne veselim; ²⁴ căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.` Şi au început să se veselească.

³² Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentrucă acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.``

⁴⁷ Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim.

³⁸ Să ştiţi dar, fraţilor, că în El vi se vesteşte iertarea păcatelor; ³⁹ şi oricine crede, este iertat prin El de toate lucrurile de cari n'aţi putut fi iertaţi prin Legea lui Moise.

⁴ Dar ce -i răspunde Dumnezeu?,,Mi-am păstrat şapte mii de bărbaţi, cari nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.``

⁴ Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne -a iubit, ⁵ măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne -a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sînteţi mîntuiţi).

⁹ nu ca legămîntul, pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua cînd i-am apucat de mînă, ca să -i scot din ţara Egiptului. Pentrucă n'au rămas în legămîntul Meu, şi nici Mie nu Mi -a păsat de ei, zice Domnul. ¹⁰ Dar iată legămîntul, pe care -l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. ¹¹ Şi nu vor mai învăţa fiecare pe vecinul sau pe fratele său, zicînd:,Cunoaşte pe Domnul!` Căci toţi Mă vor cunoaşte, dela cel mai mic pînă la cel mai mare dintre ei. ¹² Pentrucă le voi ierta nelegiuirile, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele şi fărădelegile lor``.

¹³ căci judecata este fără milă pentru celce n'a avut milă; dar mila biruieşte judecata.

³ atunci Domnul, Dumnezeul tău, va aduce înapoi robii tăi şi va avea milă de tine, te va strînge iarăş din mijlocul tuturor popoarelor la cari te va împrăştia Domnul, Dumnezeul tău.

⁶ Domnul, Dumnezeul tău, îţi va tăia împrejur inima ta şi inima seminţei tale, şi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău, ca să trăieşti.

³⁶ Domnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.

⁸ Şi totuş Domnul, Dumnezeul nostru, S'a îndurat de noi, lăsîndu-ne cîţiva oameni scăpaţi, şi dîndu-ne un adăpost în locul Lui cel sfînt, ca să ne lumineze ochii şi să ne dea puţină răsuflare în mijlocul robiei noastre. ⁹ Căci sîntem robi, dar Dumnezeu nu ne -a părăsit în robia noastră. A îndreptat spre noi bunăvoinţa împăraţilor Perşilor şi ei ne-au dat o nouă putere de viaţă, ca să putem zidi Casa Dumnezeului nostru, şi să -i dregem dărîmăturile, făcîndu-ne astfel rost de un loc de adăpost în Iuda şi la Ierusalim.

¹³ Întoarce-te, Doamne! Pînă cînd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi! ¹⁴ Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.

¹² cît este de departe răsăritul de apus, atît de mult depărtează El fărădelegile noastre dela noi.

⁸ El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

¹⁷ Iată, chiar suferinţele mele erau spre mîntuirea mea; Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!

¹⁵ ,,Priveşte din cer şi vezi, din locuinţa Ta cea sfîntă şi slăvită: unde este rîvna şi puterea Ta? Fiorul inimii Tale şi îndurările Tale nu se mai arată faţă de mine! ¹⁶ Totuş Tu eşti Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaşte, şi Israel nu ştie cine sîntem; dar Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Tu, din vecinicie, Te numeşti,Mîntuitorul nostru.`` ¹⁷ Pentruce, Doamne, ne laşi să rătăcim dela căile Tale, şi ne împietreşti inima ca să nu ne temem de Tine? Întoarce-Te, din dragoste pentru robii Tăi, pentru seminţiile moştenirii Tale!

²⁰ ,Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de Mine?`,Căci cînd vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingăşie de el, de aceea Îmi arde inima în Mine pentru el, şi voi avea milă negreşit de el, zice Domnul. -

³² Ci, cînd mîhneşte pe cineva, Se îndură iarăş de el, după îndurarea Lui cea mare:

¹⁹ Le voi da o altă inimă, şi voi pune un duh nou în voi. Voi lua din trupul lor inima de piatră, şi le voi da o inimă de carne, ²⁰ ca să urmeze poruncile Mele, să păzească şi să împlinească legile Mele; şi ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.

²⁵ Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţiţi; vă voi curăţi de toate spurcăciunile voastre şi de toţi idolii voştri. ²⁶ Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne. ²⁷ Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele.

²⁴ Şaptezeci de săptămîni au fost hotărîte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, pînă la încetarea fărădelegilor, pînă la ispăşirea păcatelor, pînă la ispăşirea nelegiuirii, pînă la aducerea neprihănirii vecinice, pînă la pecetluirea vedeniei şi proorociei, şi pînă la ungerea Sfîntului sfinţilor.

⁴ Le voi vindeca vătămarea adusă de neascultarea lor, îi voi iubi cu adevărat! Căci mînia Mea s'a abătut dela ei!

¹⁴ Căci păcatul nu va mai stăpîni asupra voastră, pentrucă nu sînteţi supt Lege, ci supt har.

¹⁷ Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, pentrucă, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii, pe care aţi primit -o. ¹⁸ Şi prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de subt păcat, v'aţi făcut robi ai neprihănirii. - ¹⁹ Vorbesc omeneşte, din pricina neputinţei firii voastre pămînteşti: dupăcum odinioară v'aţi făcut mădulările voastre roabe ale necurăţiei şi fărădelegii, aşa că săvîrşeaţi fărădelegea, tot aşa, acum trebuie să vă faceţi mădulările voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră! ²⁰ Căci, atunci cînd eraţi robi ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire. ²¹ Şi ce roade aduceaţi atunci? Roade, de cari acum vă este ruşine: pentrucă sfîrşitul acestor lucruri este moartea. ²² Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v'aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfîrşit: viaţa vecinică.

²³ dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea, şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele. ²⁴ O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?.. ²⁵ Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pămîntească, slujesc legii păcatului.

² În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus, m'a izbăvit de Legea păcatului şi a morţii. ³ Căci-lucru cu neputinţă Legii, întrucît firea pămîntească (Greceşte: carnea, aici şi peste tot unde e,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimeţînd, din pricina păcatului, pe însuş Fiul Său într'o fire asemănătoare cu a păcatului,

¹³ Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.

¹⁴ El S'a dat pe Sine însuş pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de rîvnă pentru fapte bune.

⁵ Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul, pe care L -a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine. ⁶ Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura:,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.``

⁸ Cine păcătuieşte, este dela diavolul, căci diavolul păcătuieşte dela început. Fiul lui Dumnezeu S'a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.

² Voi face din tine un neam mare, şi te voi binecuvînta; îţi voi face un nume mare, şi vei fi o binecuvîntare. ³ Voi binecuvînta pe ceice te vor binecuvînta, şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pămîntului vor fi binecuvîntate în tine.

⁷ Voi pune legămîntul Meu între Mine şi tine şi sămînţa ta după tine din neam în neam; acesta va fi un legămînt vecinic, în puterea căruia, Eu voi fi Dumnezeul tău şi al seminţei tale după tine. ⁸ Ţie, şi seminţei tale după tine, îţi voi da ţara în care locuieşti acum ca străin, şi anume îţi voi da toată ţara Canaanului în stăpînire vecinică; şi Eu voi fi Dumnezeul lor.``

¹⁶ şi a zis:,,Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentrucă ai făcut lucrul acesta, şi n'ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, ¹⁷ te voi binecuvînta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămînţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămînţa ta va stăpîni cetăţile vrăjmaşilor ei. ¹⁸ Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta, pentrucă ai ascultat de porunca Mea!``

³ Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine, şi te voi binecuvînta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale, şi voi ţinea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.`` ⁴ Îţi voi înmulţi sămînţa, ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea; şi toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta, ca răsplată

¹³ Şi Domnul stătea deasupra ei, şi zicea:,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac.`` Pămîntul pe care eşti culcat, ţi -l voi da ţie şi seminţei tale. ¹⁴ Sămînţa ta va fi ca pulberea pămîntului; te vei întinde la apus şi la răsărit, la mează-noapte şi la mează-zi; şi toate familiile pămîntului vor fi binecuvîntate în tine şi în sămînţa ta.

⁸ Ci, pentru că Domnul vă iubeşte, pentru că a vrut să ţină jurămîntul pe care l -a făcut părinţilor voştri, pentru aceea v'a scos Domnul cu mîna Lui puternică, şi v'a izbăvit din casa robiei, din mîna Lui Faraon, împăratul Egiptului.

⁸ El Îşi aduce aminte totdeauna de legămîntul Lui, de făgăduinţele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om, ⁹ de legămîntul, pe care l -a încheiat cu Avraam, şi de jurămîntul, pe care l -a făcut lui Issac; ¹⁰ El l -a făcut lege pentru Iacov, legămînt vecinic pentru Israel,

²⁵ Aşa vorbeşte Domnul:,Dacă n'am făcut legămîntul Meu cu ziua şi cu noaptea, dacă n'am aşezat legile cerurilor şi ale pămîntului, ²⁶ atunci voi lepăda şi sămînţa lui Iacov şi a robului Meu David, şi nu voi mai lua din sămînţa lui pe cei ce vor stăpîni peste urmaşii lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război, şi voi avea milă de ei!``

⁵⁴ A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi -a adus aminte de îndurarea Sa, - ⁵⁵ cum făgăduise părinţilor noştri, -faţă de Avraam şi sămînţa lui în veac.``

⁷² Astfel Îşi arată El îndurarea faţă de părinţii noştri, şi Îşi aduce aminte de legămîntul Lui cel sfînt, ⁷³ potrivit jurămîntului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam, ⁷⁴ că, dupăce ne va izbăvi din mîna vrăjmaşilor noştri, ne va îngădui să -I slujim fără frică,

²⁵ Voi sînteţi fiii proorocilor şi ai legămîntului, pe care l -a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, cînd a zis lui Avraam:,,Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta.`` <sup>26</sup> Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L -a trimes mai întîi vouă, ca să vă binecuvînteze, întorcînd pe fiecare din voi dela fărădelegile sale.``

²⁶ Şi atunci tot Israelul va fi mîntuit, dupăcum este scris:,,Izbăvitorul va veni din Sion, şi va îndepărta toate nelegiurile dela Iacov. ²⁷ Acesta va fi legămîntul, pe care -l voi face cu ei, cînd le voi şterge păcatele.`` ²⁸ În ce priveşte Evanghelia, ei sînt vrăjmaşi, şi aceasta spre binele vostru; dar în ce priveşte alegerea, sînt iubiţi, din pricina părinţilor lor. ²⁹ Căci lui Dumnezeu nu -I pare rău de darurile şi de chemarea făcută. ³⁰ Dupăcum voi odinioară n'aţi ascultat de Dumnezeu, şi dupăcum prin neascultarea lor aţi căpătat îndurare acum, ³¹ tot aşa, ei acum n'au ascultat, pentruca, prin îndurarea arătată vouă, să capete şi ei îndurare.

¹³ Dumnezeu, cînd a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decît El, s'a jurat pe Sine însuş, ¹⁴ şi a zis:,,Cu adevărat te voi binecuvînta, şi îţi voi înmulţi foarte mult sămînţa.`` ¹⁵ Şi astfel, fiindcă a aşteptat cu răbdare, a dobîndit făgăduinţa. ¹⁶ Oamenii, ce -i drept, obicinuiesc să jure pe cineva mai mare; jurămîntul este o chezăşie, care pune capăt orişicărei neînţelegeri dintre ei. ¹⁷ Deaceea şi Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moştenitorilor făgăduinţei nestrămutarea hotărîrii Lui, a venit cu un jurămînt; ¹⁸ pentruca, prin două lucruri cari nu se pot schimba, şi în cari este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte,