Proverbs 22 Cross References - Romanian

¹ Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. - ² Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. - ³ Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. - ⁴ Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. - ⁵ Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. - ⁶ Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - ⁷ Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - ⁸ Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. - ⁹ Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. ¹⁰ Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. - ¹¹ Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. - ¹² Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat. ¹³ Leneşul zice:,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` - ¹⁴ Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. - ¹⁵ Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. - ¹⁶ Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. - ¹⁷ Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă. ¹⁸ Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. - ¹⁹ Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine. ²⁰ N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări, ²¹ ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? - ²² Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! ²³ Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. - ²⁴ Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie, ²⁵ ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. - ²⁶ Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii. ²⁷ Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine? ²⁸ Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. - ²⁹ Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.

⁴⁷ Şi slujitorii împăratului au venit să binecuvinteze pe domnul nostru împăratul David, zicînd:,Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decît numele tău, şi el să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul tău de domnie!`` Şi împăratul s'a închinat pe patul său.

¹ Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

²⁰ Totuş, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sînt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sînt scrise în ceruri.``

¹⁰ şi l -a izbăvit din toate necazurile lui; i -a dat înţelepciune şi trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l -a pus dregător peste Egipt şi peste toată casa lui.

³ Şi pe tine, adevărat tovarăş de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, cari au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement şi cu ceilalţi tovarăşi de lucru ai mei, ale căror nume sînt scrise în cartea vieţii.

³⁹ Toţi aceştia, măcarcă au fost lăudaţi pentru credinţa lor, totuş n'au primit ce le fusese făgăduit;

⁷ Domnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte, El smereşte şi El înalţă

¹⁵ Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

¹⁹ Care nu caută la faţa celor mari, şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentrucă toţi sînt lucrarea mînilor Lui?

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii: ² mici şi mari, bogaţi şi săraci!

³¹ Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

¹³ Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,

¹⁹ ,,Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire. ²⁰ La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.

²¹ Ochiul nu poate zice mînii:,,N'am trebuinţă de tine``; nici capul nu poate zice picioarelor:,,N'am trebuinţă de voi.``

² Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost; ³ şi voi puneţi ochii pe celce poartă haina strălucitoare, şi -i ziceţi:,,Tu şezi în locul acesta bun!`` Şi apoi ziceţi săracului:,,Tu stai colo în picioare!`` Sau:,,Şezi jos la picioarele mele!`` ⁴ Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gînduri rele? ⁵ Ascultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n'a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc?

²⁰ Aceia dintre slujitorii lui Faraon, cari s'au temut de Cuvîntul Domnului, şi-au adunat în case robii şi turmele. ²¹ Dar cei ce nu şi-au pus la inimă Cuvîntul Domnului, şi-au lăsat robii şi turmele pe cîmp.

⁷ Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.

²² De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.

¹⁶ ,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice: <sup>17</sup> ,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!`` ¹⁸ El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

¹⁶ Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

¹² Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

¹ Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

²⁰ ,,Du-te, poporul meu, intră în odaia ta, şi încuie uşa după tine; ascunde-te cîte-va clipe, pînă va trece mînia! ²¹ Căci iată, Domnul iese din locuinţa Lui, să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pămîntului; şi pămîntul va da sîngele pe faţă, şi nu va mai acoperi uciderile.

¹⁵ De aceea, cînd veţi vedea,urîciunea pustiirii`, despre care a vorbit proorocul Daniel,,aşezată în locul sfînt` -cine citeşte să înţeleagă! - ¹⁶ atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi; ¹⁷ cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă; ¹⁸ şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina.

² Pentrucă voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. ³ Cînd vor zice:,,Pace şi linişte!`` atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare. ⁴ Dar voi, fraţilor, nu sînteţi în întunerec, pentruca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ. ⁵ Voi toţi sînteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu sîntem ai nopţii, nici ai întunerecului. ⁶ De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji.

¹⁸ pentruca, prin două lucruri cari nu se pot schimba, şi în cari este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte,

⁷ Prin credinţă Noe, cînd a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri cari încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfîntă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osîndit lumea, şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă.

⁹ Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii Lui, căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El! ¹⁰ Puii de leu duc lipsă, şi li -i foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine.

¹ Lăudaţi pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul, şi care are o mare plăcere pentru poruncile Lui! ² Sămînţa lui va fi puternică pe pămînt; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvîntat. ³ El are în casă bogăţie şi belşug, şi neprihănirea lui dăinuieşte în veci.

¹⁶ În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

²¹ Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

⁶ ,,Zilele tale sînt statornice, înţelepciunea şi priceperea sînt un izvor de mîntuire``; frica de Domnul, iată comoara Sionului.

¹⁵ Căci aşa vorbeşte Cel Prea Înalt, a cărui locuinţă este vecinică şi al cărui Nume este sfînt.,Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sînt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite.

³³ Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

⁸ Căci deprinderea trupească este de puţin folos, pe cînd evlavia este folositoare în orice privinţă, întrucît ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare.

⁶ Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura:,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.``

¹⁰ Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.

¹³ să fiţi încredinţaţi că Domnul Dumnezeul vostru, nu va mai izgoni aceste neamuri dinaintea voastră; ci ele vă vor fi o cursă şi un laţ, un bici în coaste, şi nişte spini în ochi, pînă veţi pieri de pe faţa acestei ţări bune, pe care v'a dat -o Domnul, Dumnezeul vostru.

⁸ Căci calcă cu picioarele pe laţ, şi umblă prin ochiuri de reţea;

⁶ Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.

²⁶ cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui. ²⁷ Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.

¹ Celce stă supt ocrotirea Celui Prea Înalt, şi se odihneşte la umbra Celui Atoputernic,

³ Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

¹⁵ O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

¹⁹ Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

¹⁷ Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¹⁶ Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

¹⁸ Ştim că oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzeşte, şi cel rău nu se atinge de el.

²⁰ Dar voi, prea iubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră prea sfîntă, rugaţi-vă prin Duhul Sfînt, ²¹ ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa vecinică.

¹⁹ Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcînd ce este drept şi bine, pentruca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i -a făgăduit``...

⁹ Numai, ia seama asupra ta, şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe cari ţi le-au văzut ochii, şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.

⁷ Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele cînd vei fi acasă, cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca şi cînd te vei scula.

²⁸ De aceea vreau să -l dau Domnului: toată viaţa lui să fie dat Domnului.`` Şi s'au închinat acolo înaintea Domnului.

²⁶ Tînărul Samuel creştea mereu, şi era plăcut Domnului şi oamenilor.

² De acum, iată împăratul care va merge înaintea voastră. Cît despre mine, eu sînt bătrîn, am albit, aşa că fiii mei sînt cu voi; am umblat înaintea voastră, din tinereţă pînă în ziua de azi. ³ Iată-mă! Mărturisiţi împotriva mea, în faţa Domnului şi în faţa unsului Lui: Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, şi pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii... asupra lui? Mărturisiţi, şi vă voi da înapoi.``

³ Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri, ⁴ nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui, şi minunile pe cari le -a făcut. ⁵ El a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege în Israel, şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii, ⁶ ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii cari se vor naşte, şi cari, cînd se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;

⁴ Şi voi, părinţilor, nu întărîtaţi la mînie pe copiii voştri, ci creşteţi -i, în mustrarea şi învăţătura Domnului.

¹⁵ din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cari pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus.

¹ O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei:,,Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l -a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să -i facă robi.``

⁴ Alţii ziceau:,,Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele şi viile noastre pentru birul împăratului. ⁵ Şi totuş carnea noastră este ca şi carnea fraţilor noştri, copiii noştri sînt ca şi copiii lor; şi iată, supunem la robie pe fiii noştri şi pe fetele noastre, şi multe din fetele noastre au şi fost supuse la robie; sîntem fără putere, căci ogoarele şi viile noastre sînt ale altora.``

²³ Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

¹⁶ Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

²² Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

² cum se întîmplă preotului se întîmplă şi poporului, stăpînului ca şi slugii, stăpînei ca şi slujnicei, vînzătorului ca şi cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca şi celui ce ia cu împrumut, datornicului ca şi cel căruia îi este dator.

⁶ Aşa vorbeşte Domnul:,,Pentru trei nelegiuiri ale lui Israel, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărîrea, pentrucă au vîndut pe cel neprihănit pe bani, şi pe sărac pe o păreche de încălţăminte.

¹ ,,Ascultaţi cuvîntul acesta, juncane din Basan, de pe muntele Samariei, voi cari asupriţi pe cei sărmani, zdrobiţi pe cei lipsiţi, şi ziceţi bărbaţilor voştri:,Daţi-ne să bem!``

¹¹ Deaceea, pentrucă pe sărac îl călcaţi în picioare, şi luaţi daruri de grîu dela el: măcar că aţi zidit case de piatră cioplită, nu le veţi locui; măcarcă aţi sădit vii foarte bune, nu veţi bea din vinul lor! ¹² Căci Eu ştiu că nelegiuirile voastre sînt multe, şi că păcatele voastre sînt fără număr: asupriţi pe cel drept, luaţi mită, şi călcaţi în picioare la poarta cetăţii dreptul săracilor.

⁴ Ascultaţi lucrul acesta, voi cari mîncaţi pe cel lipsit, şi prăpădiţi pe cei nenorociţi din ţară!

⁶ Apoi vom cumpăra pe cei nevoiaşi pe argint, şi pe sărac pe o păreche de încălţăminte, şi vom vinde codina în loc de grîu.`` -

²⁵ Fiindcă el n'avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să -l vîndă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.

⁶ Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă tîrăsc înaintea judecătoriilor?

¹ Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plîngeţi şi tînguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi.

⁴ Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.

⁸ După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi samănă nelegiuirea îi seceră roadele!

³ Căci toiagul de cîrmuire al răutăţii nu va rămînea pe moştenirea celor neprihăniţi, pentru ca cei neprihăniţi să nu întindă mînile spre nelegiuire.

³ În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

⁴ Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care -i lovea spinarea, nuiaua celui ce -l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian.

⁵ ,,Vai de Asirian-zice Domnul-nuiaua mîniei Mele, care poartă în mînă toiagul urgiei Mele!

²⁹ ,,Nu te bucura, ţara Filistenilor, că s'a frînt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi un basilic, şi rodul lui va fi un balaur sburător.

³¹ Atunci, Asirianul va tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu nuiaua Sa.

⁷ Fiindcă au sămănat vînt, vor secera furtună. Nu le va creşte un spic de grîu; ce va răsări, nu va da făină, şi dacă ar da, ar mînca -o străinii.

¹³ Aţi arat răul, aţi secerat nelegiuirea, şi aţi mîncat rodul minciunii. Căci te-ai încrezut în carăle tale de luptă, în numărul oamenilor tăi viteji.

⁷ Nu vă înşelaţi:,,Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.`` Ce samănă omul, aceea va şi secera. ⁸ Cine samănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine samănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa vecinică.

⁷ Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mîna înaintea fratelui tău celui lipsit. ⁸ Ci să -i deschizi mîna, şi să -l împrumuţi cu ce -i trebuie ca să facă faţă nevoilor lui. ⁹ Vezi să nu fii aşa de rău ca să zici în inima ta:,,Ah! se apropie anul al şaptelea, anul iertării!`` Vezi să n'ai un ochi fără milă pentru fratele tău cel lipsit şi să nu -i dai. Căci atunci el ar striga către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat: <sup>10</sup> ci să -i dai şi să nu dai cu părere de rău în inimă; căci pentru aceasta te va binecuvînta Domnul, Dumnezeul tău, în toate lucrările de cari te vei apuca. <sup>11</sup> Totdeauna vor fi săraci în ţară; de aceea îţi dau porunca aceasta:,,Să-ţi deschizi mîna faţă de fratele tău, fată de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta.``

⁵⁶ Femeia cea mai gingaşă şi cea mai miloasă dintre voi, care, de gingaşă şi miloasă ce era, nu ştia să calce mai uşor cu piciorul pe pămînt, va privi fără milă pe bărbatul care se odihneşte la sînul ei, pe fiul şi pe fiica ei:

¹⁶ Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei, ¹⁷ dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea, ¹⁸ eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă; ¹⁹ dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare, ²⁰ fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

¹ (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte; ² Domnul îl păzeşte şi -l ţine în viaţă. El este fericit pe pămînt, şi nu -l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui. ³ Domnul îl sprijineşte, cînd este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate boalele lui.

⁹ El este darnic, dă celor lipsiţi; milostenia lui ţine în veci; capul i se înalţă cu slavă.

²⁵ Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

¹⁷ Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

¹³ Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

¹ Aruncă-ţi pînea pe ape, şi după multă vreme o vei găsi iarăş! ² Împarte -o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce nenorocire poate da peste pămînt.

⁸ Dar cel ales la suflet face planuri alese, şi stăruie în planurile lui alese.``

⁷ împarte-ţi pînea cu cel flămînd, şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere -l, şi nu întoarce spatele semenului tău. ⁸ Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi. ⁹ Atunci tu vei chema, şi Domnul va răspunde, vei striga, şi El va zice:,Iată-Mă!` Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi vorbele de ocară, <sup>10</sup> dacă vei da mîncarea ta celui flămînd, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, şi întunerecul tău va fi ca ziua nămeaza mare! <sup>11</sup> Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă, şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. <sup>12</sup> Ai tăi vor zidi iarăş pe dărîmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit,Dregător de spărturi`,,Cel ce drege drumurile, şi face ţara cu putinţă de locuit.`

¹⁵ Nu pot să fac ce vreau cu ce -i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sînt bun?`

³⁴ Atunci Împăratul va zice celor dela dreapta Lui:,Veniţi binecuvîntaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v'a fost pregătită dela întemeierea lumii. ³⁵ Căci am fost flămînd, şi Mi-aţi dat de mîncat; Mi -a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M'aţi primit; ³⁶ am fost gol, şi M'aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.` <sup>37</sup> Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde:,Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd, şi Ţi-am dat să mănînci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut? <sup>38</sup> Cînd Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat? <sup>39</sup> Cînd Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?` ⁴⁰ Drept răspuns, Împăratul le va zice:,Adevărat vă spun că, oridecîteori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.`

²² furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.

³⁵ Voi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţămitori şi cu cei răi. ³⁶ Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv. ³⁷ Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osîndiţi, şi nu veţi fi osîndiţi; iertaţi, şi vi se va ierta. ³⁸ Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sîn o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.``

¹³ Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

³⁵ În toate privinţele v'am dat o pildă, şi v'am arătat că, lucrînd astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuş a zis:,Este mai ferice să dai decît să primeşti.``

¹ Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei. ² În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.

⁶ Să ştiţi: cine samănă puţin, puţin va secera; iar cine samănă mult, mult va secera. ⁷ Fiecare să dea după cum a hotărît în inima lui: nu cu părere de rău, sau de silă, căci,,pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu.`` <sup>8</sup> Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentruca, avînd totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, <sup>9</sup> după cum este scris:,,A împrăştiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămîne în veac.`` ¹⁰ ,,Cel ce dă sămînţă sămănătorului şi pîne pentru hrană``, vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămînţa de sămănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. ¹¹ În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţămiri lui Dumnezeu.

¹⁸ Îndeamnă -i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii, ¹⁹ aşa ca să-şi strîngă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viaţă.

¹⁰ Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi dragostea, pe care aţi arătat -o pentru Numele Lui, voi, cari aţi ajutorat şi ajutoraţi pe sfinţi.

¹⁶ Şi să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia; căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea Îi plac.

⁹ Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără cîrtire.

⁹ Sara a văzut rîzînd pe fiul pe care -l născuse lui Avraam Egipteanca Agar. ¹⁰ Şi a zis lui Avraam:,,Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac.``

¹ Cînd a auzit Sanbalat că zidim iarăş zidul, s'a mîniat şi s'a supărat foarte tare. Şi -a bătut joc de Iudei, ² şi a zis înaintea fraţilor săi şi înaintea ostaşilor Samariei:,,La ce lucrează aceşti Iudei neputincioşi? Oare vor fi lăsaţi să lucreze? Oare vor jertfi? Oare vor isprăvi? Oare vor da ei viaţă unor pietre înmormîntate supt mormane de praf şi arse de foc?`` <sup>3</sup> Tobia, Amonitul, era lîngă el, şi a zis:,,Să zidească numai! Dacă se va sui o vulpe, le va dărîma zidul lor de piatră.``

²⁸ Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit dela mine.

⁵ Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici; pe cel cu priviri trufaşe şi cu inima îngîmfată, nu -l voi suferi.

⁶ Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

²⁴ Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

²⁰ Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte. ²¹ După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

¹⁷ Dacă nu vrea să asculte de ei, spune -l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgîn şi ca un vameş.

⁵ am hotărît ca un astfel de om să fie dat pe mîna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mîntuit în ziua Domnului Isus. ⁶ Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala?

¹³ Cît despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară dar din mijlocul vostru pe răul acela.

³⁹ Şi Faraon a zis lui Iosif:,,Fiindcă Dumnezeu ţi -a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atît de priceput şi atît de înţelept ca tine. ⁴⁰ Te pun mai mare peste casa mea, şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai pe sus de tine.`` <sup>41</sup> Faraon a zis lui Iosif:,,Uite, îţi dau stăpînire peste toată ţara Egiptului.`` ⁴² Faraon şi -a scos inelul din deget, şi l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbrăcat cu haine de in subţire, şi i -a pus un lanţ de aur la gît. ⁴³ L -a suit în carul care venea după al lui, şi strigau înaintea lui:,,În genunchi!`` Astfel i -a dat Faraon stăpînire peste toată ţara Egiptului. <sup>44</sup> Şi a mai zis lui Iosif:,,Eu sînt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toată ţara Egiptului.`` ⁴⁵ Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), şi i -a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului. ⁴⁶ Iosif era în vîrstă de treizeci de ani cînd s'a înfăţişat înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului. ⁴⁷ În timpul celor şapte ani de rod, pămîntul a dat bucate din belşug. ⁴⁸ Iosif a strîns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul de primprejur. ⁴⁹ Iosif a strîns grîu, ca nisipul mării, atît de mult, că au încetat să -l mai măsoare, pentru că era fără măsură. ⁵⁰ Înaintea anilor de foamete, i s'au născut lui Iosif doi fii, pe care i -a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. ⁵¹ Iosif a pus întîiului născut numele Manase (Uitare);,,căci``, a zis el,,,Dumnezeu m'a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu.`` ⁵² Şi celui de al doilea i -a pus numele Efraim (Rodire);,,căci``, a zis el,,,Dumnezeu m'a făcut roditor în ţara întristării mele.`` ⁵³ Cei şapte ani de belşug cari au fost în ţara Egiptului, au trecut. ⁵⁴ Şi au început să vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. În toată ţările era foamete; dar în toată ţara Egiptului era pîne. ⁵⁵ Cînd a flămînzit, în sfîrşit, toată ţara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să -i dea pîne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor:,,Duceţi-vă la Iosif, şi faceţi ce vă va spune el.`` ⁵⁶ Foametea bîntuia în toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, şi a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creştea din ce în ce mai mult în ţara Egiptului. ⁵⁷ Şi din toate ţările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu dela Iosif; căci în toate ţările era foamete mare.

⁶ Acest Ezra a venit din Babilon: era un cărturar iscusit în Legea lui Moise, dată de Domnul, Dumnezeul lui Israel. Şi, fiindcă mîna Domnului, Dumnezeului său, era peste el, împăratul i -a dat tot ce ceruse. ⁷ Mulţi din copiii lui Israel, din preoţi şi din Leviţi, din cîntăreţi, din uşieri, şi din slujitorii Templului, au venit şi ei la Ierusalim, în al şaptelea an al împăratului Artaxerxe. ⁸ Ezra a venit la Ierusalim în a cincea lună a anului al şaptelea al împăratului. ⁹ Plecase din Babilon în ziua întîi a lunii întîia, şi a ajuns la Ierusalim în ziua întîi a lunii a cincea, mîna bună a Dumnezeului său fiind peste el. ¹⁰ Căci Ezra îşi pusese inima să adîncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile. ¹¹ Iată cuprinsul scrisorii date de împăratul Artaxerxe preotului şi cărturarului Ezra, care învăţa poruncile şi legile Domnului cu privire la Israel:

⁴ Şi împăratul mi -a zis:,,Ce ceri?`` Eu m'am rugat Dumnezeului cerurilor, <sup>5</sup> şi am răspuns împăratului:,,Dacă găseşte cu cale împăratul, şi dacă robul tău îi este plăcut, trimete-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s'o zidesc din nou.`` ⁶ Împăratul, lîngă care şedea şi împărăteasa, mi -a zis atunci:,,Cît va ţinea călătoria ta, şi cînd te vei întoarce?`` Împăratul a găsit cu cale să mă lase să plec, şi i-am hotărît o vreme.

³ Căci Iudeul Mardoheu era cel dintîi după împăratul Ahaşveroş. El era cu vază între Iudei şi iubit de mulţimea fraţilor săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit pentru fericirea întregului său neam

² Tu eşti cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecie.

⁶ Voi avea ochii îndreptaţi asupra credincioşilor din ţară, ca să locuiască lîngă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji.

³⁵ Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

¹³ Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

⁴⁶ Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pămînt şi s'a închinat înaintea lui Daniel, şi a poruncit să i se aducă jertfe de mîncare şi miresme. ⁴⁷ Împăratul a vorbit lui Daniel şi a zis:,,Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilor, şi El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!`` ⁴⁸ Apoi împăratul a înălţat pe Daniel, şi i -a dat daruri multe şi bogate; i -a dat stăpînire peste tot ţinutul Babilonului, şi l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului. ⁴⁹ Daniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mîna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.

³⁰ După aceea, împăratul a înălţat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego la mare cinste, în ţinutul Babilonului.

²⁰ Şi apropiindu-se de groapă, a chemat pe Daniel cu un glas plîngător. Împăratul a luat cuvîntul, şi a zis lui Daniel:,,Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia îi slujeşti necurmat, să te scape de lei?`` <sup>21</sup> Şi Daniel a zis împăratului:,,Vecinic să trăieşti, împărate! <sup>22</sup> Dumnezeul meu a trimes pe îngerul Său şi a închis gura leilor, cari nu mi-au făcut niciun rău, pentrucă am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici înaintea ta, împărate, n'am făcut nimic rău!`` ²³ Atunci împăratul s'a bucurat foarte mult, şi a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă, şi nu s'a găsit nicio rană pe el, pentrucă avusese încredere în Dumnezeul său.

⁸ Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

²² Şi toţi Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, cari ieşiau din gura Lui, şi ziceau:,,Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?``

⁹ Căci Domnul Îşi întinde privirile peste tot pămîntul, ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui. Ai lucrat ca un nebun în privinţa aceasta, căci deacum vei avea războaie.``

¹² El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească. ¹³ El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:

¹⁹ Atunci se vor teme de Numele Domnului cei dela apus, şi de slava Lui cei dela răsăritul soarelui; cînd va năvăli vrăjmaşul ca un rîu, Duhul Domnului îl va pune pe fugă. ²⁰ ,,Da, va veni un Răscumpărător pentru Sion, pentru cei ai lui Iacov, cari se vor întoarce dela păcatele lor, zice Domnul. ²¹ ,,Şi iată legămîntul Meu, cu ei, zice Domnul:,Duhul Meu, care Se odihneşte peste tine, şi cuvintele Mele, pe cari le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum şi pînă'n veac, zice Domnul.``

¹⁶ Simon Petru, drept răspuns, I -a zis:,,Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!`` ¹⁷ Isus a luat din nou cuvîntul, şi i -a zis:,,Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sîngele ţi -a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. ¹⁸ Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.

³⁹ dar dacă este dela Dumnezeu, n'o veţi putea nimici. Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu.``

⁹ În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei. ¹⁰ Toţi, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, şi ziceau:,,Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte,mare`. ¹¹ Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. ¹² Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei.

²³ Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mîncat de viermi. ²⁴ Însă Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, şi numărul ucenicilor se mărea.

⁸ Dar Elima, vrăjitorul, -căci aşa se tîlcuieşte numele lui-le stătea împotrivă, şi căuta să abată pe dregător dela credinţă. ⁹ Atunci Saul, care se mai numeşte şi Pavel, fiind plin de Duhul Sfînt, s'a uitat ţintă la el, ¹⁰ şi a zis:,,Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului? ¹¹ Acum, iată că mîna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, şi nu vei vedea soarele pînă la o vreme.`` Îndată a căzut peste el ceaţă şi întunerec, şi căuta bîjbîind nişte oameni, cari să -l ducă de mînă. ¹² Atunci dregătorul, cînd a văzut ce se întîmplase, a crezut, şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.

⁸ Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi -l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.

⁸ După cum Iane şi Iambre s'au împotrivit lui Moise, tot aşa şi oamenii aceştia se împotrivesc adevărului, ca unii cari sînt stricaţi la minte şi osîndiţi în ce priveşte credinţa. ⁹ Dar nu vor mai înainta; căci nebunia lor va fi arătată tuturor, cum a fost arătată şi a celor doi oameni.

³ Voi da celor doi marturi ai mei să proorocească, îmbrăcaţi în saci, o mie două sute şase zeci de zile. ⁴ Aceştia sînt cei doi măslini şi cele două sfeşnice, cari stau înaintea Domnului pămîntului. ⁵ Dacă umblă cineva să le facă rău, le iese din gură un foc, care mistuie pe vrăjmaşii lor; şi dacă vrea cineva să le facă rău, trebuie să piară în felul acesta. ⁶ Ei au putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele proorociei lor; şi au putere să prefacă apele în sînge, şi să lovească pămîntul cu orice fel de urgie, oridecîteori vor voi. ⁷ Cînd îşi vor isprăvi mărturisirea lor, fiara, care se ridică din Adînc, va face război cu ei, îi va birui şi -i va omorî. ⁸ Şi trupurile lor moarte vor zăcea în piaţa cetăţii celei mari, care, în înţeles duhovnicesc, se cheamă,,Sodoma`` şi,,Egipt``, unde a fost răstignit şi Domnul lor. ⁹ Şi oameni din orice norod, din orice seminţie, de orice limbă şi de orice neam, vor sta trei zile şi jumătate, şi vor privi trupurile lor moarte, şi nu vor da voie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormînt. ¹⁰ Şi locuitorii de pe pămînt se vor bucura şi se vor veseli de ei; şi îşi vor trimete daruri unii altora, pentrucă aceşti doi prooroci chinuiseră pe locuitorii pămîntului. ¹¹ Dar după cele trei zile şi jumătate, duhul de viaţă dela Dumnezeu a intrat în ei, şi s'au ridicat în picioare, şi o mare frică a apucat pe ceice i-au văzut.

¹⁴ Şi cele două aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii, ca să zboare cu ele în pustie, în locul ei unde este hrănită o vreme, vremi, şi jumătatea unei vremei, departe de faţa şarpelui. ¹⁵ Atunci şarpele a aruncat din gură apă, ca un rîu, după femeie, ca s'o ia rîul. ¹⁶ Dar pămîntul a dat ajutor femeii. Pămîntul şi -a deschis gura, şi a înghiţit rîul, pe care -l aruncase balaurul din gură. ¹⁷ Şi balaurul, mîniat pe femeie, s'a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, cari păzesc poruncile lui Dumnezeu, şi ţin mărturia lui Isus Hristos.

³² Şi au înegrit înaintea copiilor lui Israel ţara pe care o iscodiseră. Ei au zis:,,Ţara pe care am străbătut -o, ca s'o iscodim, este o ţară care mănîncă pe locuitorii ei; toţi aceia pe cari i-am văzut acolo sînt oameni de statură înaltă. ³³ Apoi am mai văzut în ea pe uriaşi, pe copiii lui Anac, cari se trag din neamul uriaşilor: înaintea noastră şi faţă de ei parcă eram nişte lăcuste.``

¹³ Leneşul zice:,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu! ¹⁴ Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui. ¹⁵ Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. - ¹⁶ Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¹⁹ Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

²⁰ Atunci ea a zis:,,Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Şi el s'a trezit din somn, şi a zis:,,Voi face ca şi mai înainte, şi mă voi scutura``. Nu ştia că Domnul Se depărtase de el. ²¹ Filistenii l-au apucat, şi i-au scos ochii; l-au pogorît la Gaza, şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învîrtea la rîşniţă în temniţă.

²⁶ Oare nu în aceasta a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el, în mulţimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, şi Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuş, femeile străine l-au tîrît şi pe el în păcat.

¹² Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.

¹⁶ ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare, ¹⁷ care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei. ¹⁸ Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi: ¹⁹ niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

³ Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul; ⁴ dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri. ⁵ Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor. ⁶ Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge. ⁷ Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele: ⁸ depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei, ⁹ ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi; ¹⁰ ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia; ¹¹ ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi, ¹² şi să zici:,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? ¹³ Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau? ¹⁴ Cît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!`` ¹⁵ Bea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău. ¹⁶ Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte? ¹⁷ Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine. ¹⁸ Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale. ¹⁹ Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei! ²⁰ Şi pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute? ²¹ Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui. ²² Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui. ²³ El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.

²⁴ Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. ²⁵ N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. ²⁶ Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump. ²⁷ Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele? ²⁸ Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele? ²⁹ Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

⁵ ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare. ⁶ Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele. ⁷ Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte. ⁸ Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei. ⁹ Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă. ¹⁰ Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată. ¹¹ Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: ¹² cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă. ¹³ Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis: ¹⁴ ,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele. ¹⁵ De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit. ¹⁶ Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt; ¹⁷ mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară. ¹⁸ Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări! ¹⁹ Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă, ²⁰ a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.`` ²¹ Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare. ²² De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul. ²⁴ Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele. ²⁵ Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei. ²⁶ Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea. ²⁷ Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

²⁷ Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

²⁶ Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

⁴ Cum ar putea să iasă dintr'o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.

⁵ Iată că sînt născut în nelegiuire, şi în păcat m'a zămislit mama mea.

²⁴ Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

¹⁸ Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹³ Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri. ¹⁴ Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

¹⁵ Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

¹⁷ Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

⁶ Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh.

³ Între ei eram şi noi toţi odinioară, cînd trăiam în poftele firii noastre pămînteşti, cînd făceam voile firii pămînteşti şi ale gîndurilor noastre, şi eram din fire copii ai mîniei, ca şi ceilalţi.

¹⁰ Căci ei în adevăr ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui. ¹¹ Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.

¹⁹ căci a asuprit pe săraci, şi i -a lăsat să piară, a dărîmat case şi nu le -a zidit la loc. ²⁰ Lăcomia lui n'a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump. ²¹ Nimic nu scapă de lăcomia lui, dar bună starea lui nu va ţinea. ²² În mijlocul belşugului va fi în nevoie; mîna tuturor ticăloşilor se va ridica asupra lui. ²³ Şi iată, ca să -i umple pîntecele, Dumnezeu va trimete peste el focul mîniei Lui, şi -l va sătura cu o ploaie de săgeţi. ²⁴ Dacă va scăpa de armele de fer, îl va străpunge arcul de aramă. ²⁵ Îşi smulge din trup săgeata, care schinteie la ieşirea din fierea lui, şi îl apucă spaimele morţii. ²⁶ Toate nenorocirile sînt păstrate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu -l va aprinde omul, ²⁷ Cerurile îi vor desveli fărădelegea, şi pămîntul se va ridica împotriva lui. ²⁸ Veniturile casei lui se vor perde, vor pieri în ziua mîniei lui Dumnezeu. ²⁹ Aceasta este soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, aceasta este moştenirea pe care i -o hotărăşte Dumnezeu.``

⁵ ,,Pentrucă cei nenorociţi sînt asupriţi şi pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul,,,Mă scol, şi aduc mîntuire celor obijduiţi.``

²² Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! ²³ Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -

³ Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -

²² Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

² Dacă poftesc ogoare, pun mîna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui. ³ Deaceea, aşa vorbeşte Domnul:,,Iată, Eu am de gînd să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veţi feri grumazii, şi nu veţi mai umbla cu capul atît de sus, căci vremile vor fi rele.

⁹ ,,Aşa a vorbit Domnul oştirilor: ...Faceţi cu adevărat dreptate, şi purtaţi-vă cu bunătate şi îndurare unul faţă de altul. ¹⁰ Nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan, nici pe străin şi pe sărac, şi niciunul să nu gîndească rău în inima lui împotriva fratelui său.``... <sup>11</sup> Dar ei n'au vrut să ia aminte, ci au întors spatele, şi şi-au astupat urechile ca să n'audă. <sup>12</sup> Şi-au făcut inima ca diamantul de tare, ca să n'asculte Legea, nici cuvintele pe cari li le spunea Domnul oştirilor, prin Duhul Său, prin proorocii de mai înainte. Din pricina aceasta Domnul oştirilor S'a aprins de o mare mînie. <sup>13</sup> Cînd chema El, ei n'au vrut s'asculte:,,De aceea nici Eu n'am vrut s'ascult, cînd au chemat ei, zice Domnul oştirilor.`` ¹⁴ ,,Ci i-am împrăştiat printre toate neamurile pe cari nu le cunoşteau; ţara a fost pustiită în urma lor, aşa că nimeni nu mai venea şi nu mai pleca din ea; şi dintr -o ţară plăcută cum era, au făcut o pustie!``

³³ Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa. ³⁴ Şi dacă daţi cu împrumut acelora dela cari nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai. ³⁵ Voi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţămitori şi cu cei răi.

¹² A zis şi celui ce -L poftise:,,Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. ¹³ Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi. ¹⁴ Şi va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

²⁴ şi a strigat:,Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimete pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.`

¹³ căci judecata este fără milă pentru celce n'a avut milă; dar mila biruieşte judecata.

¹ Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plîngeţi şi tînguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. ² Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sînt roase de molii. ³ Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V'aţi strîns comori în zilele din urmă! ⁴ Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor. ⁵ Aţi trăit pe pămînt în plăceri şi în desfătări. V'aţi săturat inimile chiar într'o zi de măcel.

¹² Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

³ pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

² dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; ³ dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere, ⁴ dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară, ⁵ atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

¹ Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

⁴ el mă învăţa atunci, şi-mi zicea:,,Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi! ⁵ Dobîndeşte înţelepciune, dobîndeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate dela ele. ⁶ N'o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte -o, şi te va ocroti! ⁷ Iată începutul înţelepciunii: dobîndeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobîndeşte priceperea. ⁸ Înalţă -o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.

¹ Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea, ² ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

³³ Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu. ³⁴ Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

¹² Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

²⁵ M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

⁹ Toate acestea le-am văzut, şi mi-am îndreptat inima spre tot ce se face supt soare. Este o vreme cînd un om stăpîneşte peste alt om, ca să -l facă nenorocit.

¹⁶ Cînd mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea şi să mă uit cu băgare de seamă la truda pe care şi -o dă omul pe pămînt-căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi nici noapte, -

³ Luaţi aminte, şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legămînt vecinic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David.

⁵ Pe cînd vorbea el încă, iată că i -a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Şi din nor s'a auzit un glas, care zicea:,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultaţi!``

¹⁸ Căci sînt plin de cuvinte, îmi dă ghes duhul înlăuntrul meu; ¹⁹ lăuntrul meu este ca un vin care n'are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească.

¹⁰ Ele sînt mai de preţ decît aurul, decît mult aur curat; sînt mai dulci decît mierea, decît picurul din faguri.

¹³ Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.

¹⁰³ Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!

¹¹¹ Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.

¹⁶² Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.

¹⁷¹ Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!

¹⁰ Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

¹⁷ Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

⁶ Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

¹³ Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

²¹ Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

⁷ Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

²¹ Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

¹³ Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale. ¹⁴ Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

¹¹ Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

¹⁶ Cînd am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele, căci după Numele Tău sînt numit, Doamne, Dumnezeul oştirilor!

⁷ Căci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa, şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un sol al Domnului oştirilor.

³⁸ Cine crede în Mine, din inima lui vor curge rîuri de apă vie, cum zice Scriptura.``

¹⁵ Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor cari mărturisesc Numele Lui.

⁸ Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -

⁵ Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

² ,,Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere, şi nu mă voi teme de nimic; căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele, şi El m'a mîntuit.``

⁴ Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stînca veacurilor.

⁷ Binecuvîntat să fie omul, care se încrede în Domnul, şi a cărui nădejde este Domnul!

²¹ cari, prin El, sînteţi credincioşi în Dumnezeu, care L-a înviat din morţi, şi I-a dat slavă, pentruca, credinţa şi nădejdea voastră să fie în Dumnezeu.

⁶ Cuvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, şi curăţit de şapte ori. -

¹² Chiar dacă -i scriu toate poruncile Legii Mele, totuş ele sînt privite ca ceva străin.

¹⁵ din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cari pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus. ¹⁶ Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, ¹⁷ pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

¹⁹ Şi avem cuvîntul proorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într'un loc întunecos, pînă se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre. ²⁰ Fiindcă mai întîi de toate, să ştiţi că nicio proorocie din Scriptură nu se tîlcuieşte singură. ²¹ Căci nici o proorocie n'a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit dela Dumnezeu, mînaţi de Duhul Sfînt.

³ am găsit şi eu cu cale, prea alesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri dela obîrşia lor, să ţi le scriu în şir unele după altele, ⁴ ca să poţi cunoaşte astfel temeinicia învăţăturilor, pe cari le-ai primit prin viu grai.

³¹ Dar lucrurile acestea au fost scrise, pentruca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi crezînd, să aveţi viaţa în Numele Lui.

¹⁵ Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blîndeţă şi teamă,

¹³ V'am scris aceste lucruri ca să ştiţi că voi, cari credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu, aveţi viaţa vecinică.

⁶ La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului.

¹² Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin. ¹³ Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. ¹⁴ Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban. ¹⁵ Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior. ¹⁶ Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

¹⁶ Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,

²¹ dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

¹⁰ Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor, ¹¹ căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

²⁹ Poporul din ţară se dedă la sîlnicie, fură, asupreşte pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, calcă în picioare pe străin, împotriva oricărei dreptăţi!

¹⁰ Nu asupriţi pe văduvă şi pe orfan, nici pe străin şi pe sărac, şi niciunul să nu gîndească rău în inima lui împotriva fratelui său.``...

⁵ Mă voi apropia de voi pentru judecată, şi Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descîntătorilor şi preacurvarilor, împotriva celor ce jură strîmb, împotriva celor ce opresc plata simbriaşului, cari asupresc pe văduvă şi pe orfan, nedreptăţesc pe străin, şi nu se tem de Mine, zice Domnul oştirilor.

¹² Judece Domnul între mine şi tine, şi Domnul să mă răzbune pe tine; dar eu nu voi pune mîna pe tine.

¹⁵ Domnul va judeca şi va hotărî între mine şi tine, El va vedea, El îmi va... apăra pricina şi El îmi va face dreptate, izbăvindu-mă din mîna ta.``

³⁹ David a aflat că murise Nabal, şi a zis:,,Binecuvîntat să fie Domnul, că mi -a apărat pricina în ocara pe care mi -a făcut -o Nabal, şi a împedecat pe robul său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.`` David a trimes vorba Abigailei că vrea s'o ia de nevastă.

¹ (Un psalm al lui David.) Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei, luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!

¹⁰ Toate oasele mele vor zice:,,Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el, pe cel nenorocit şi sărac de cel ce -l jăfuieşte?``

¹ Fă-mi dreptate, Dumnezeule, apără-mi pricina împotriva unui neam nemilos! Izbăveşte-mă de oamenii plini de vicleşug şi de fărădelege!

⁵ El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor, El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel sfînt.

¹² Ştiu că Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiţi.

¹¹ căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

¹ ,,Vai de tine, pustiitorule, care totuş n'ai fost pustiit; care jăfuieşti, şi n'ai fost jăfuit încă! După ce vei sfîrşi de pustiit, vei fi pustiit şi tu, după ce vei isprăvi de jăfuit, vei fi jăfuit şi tu.``

³⁴ Dar puternic este Răzbunătorul lor, El, al cărui Nume este Domnul oştirilor. El le va apăra pricina, ca să dea odihnă ţării, şi să facă pe locuitorii Babilonului să tremure.`

³⁶ De aceea, aşa vorbeşte Domnul:,Iată, îţi voi apăra pricina, şi te voi răzbuna! Voi seca marea Babilonului, şi -i voi usca izvorul.

⁹ Voi suferi mînia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, -pînă ce El îmi va apăra pricina şi-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină, şi voi privi dreptatea Lui.

⁸ Fiindcă ai jăfuit multe neamuri, toată rămăşiţa popoarelor te va jăfui, din pricina vărsării sîngelui oamenilor, din pricina sîlniciilor făcute în ţară şi împotriva cetăţii tuturor locuitorilor ei.``

²² Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

¹⁴ Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunerecul? ¹⁵ Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? ¹⁶ Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi sîntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu:,,Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.`` ¹⁷ Deaceea:,,Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.

³⁵ Ci s-au amestecat cu neamurile, şi au învăţat faptele lor,

²⁰ Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

³³ Nu vă înşelaţi:,,Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune``.

¹ Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, ² dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale, ³ fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el. ⁴ Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale! ⁵ Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

¹⁵ Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

¹⁸ Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

¹³ Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

²⁶ Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i -o dai înapoi înainte de apusul soarelui; ²⁷ căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sînt milostiv.

¹⁶ Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

¹⁴ Să nu muţi hotarele aproapelui tău, puse de strămoşii tăi, în moştenirea pe care vei avea -o în ţara pe care ţi -o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul tău.

¹⁷ ,,Blestemat să fie cel ce va muta hotarele aproapelui său!`` -Şi tot poporul să răspundă:,,Amin!``

² Sînt unii cari mută hotarele, fură turmele, şi le pasc;

¹⁰ Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

⁴⁶ Iosif era în vîrstă de treizeci de ani cînd s'a înfăţişat înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.

⁸ Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, cari sînt necurmat înaintea ta, cari aud înţelepciunea ta!

²⁸ Ieroboam era tare şi viteaz; şi Solomon, văzînd pe tînărul acesta la lucru, i -a dat privigherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif.

⁴ Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

²⁴ Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

¹⁰ Tot ce găseşte mîna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în locuinţa morţilor, în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune!

²¹ Stăpînul său i -a zis:,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău.`

²³ Stăpînul său i -a zis:,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!`

¹¹ În sîrguinţă, fiţi fără preget. Fiţi plini de rîvnă cu duhul. Slujiţi Domnului.

² propovăduieşte Cuvîntul, stăruieşte asupra lui la timp şi ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blîndeţea şi învăţătura.