Job 9:3 Cross References - Romanian

³ Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

²⁰ Oricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

³² Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată. ³³ Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

² Eu zic lui Dumnezeu:,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerţi cu mine!

³ Oh! dacă aş şti unde să -L găsesc, dacă aş putea să ajung pînă la scaunul Lui de domnie, ⁴ mi-aş apăra pricina înaintea Lui, mi-aş umplea gura cu dovezi. ⁵ Aş şti ce poate să răspundă, aş vedea ce are să-mi spună. ⁶ Şi-ar întrebuinţa El toată puterea ca să lupte împotriva mea? Nu; ci m'ar asculta negreşit. ⁷ Doar un om fără prihană ar vorbi cu El, şi aş fi iertat pentru totdeauna de Judecătorul meu.

³⁵ Oh! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu? ³⁶ Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună; ³⁷ să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

¹³ Vrei dar să te cerţi cu El, pentrucă nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?

¹⁴ Dacă nu s'ar gîndi decît la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea, ¹⁵ tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s'ar întoarce în ţărînă.

² ,,Eşti încredinţat acum tu, care vorbeşti împotriva Celui Atotputernic? Tu care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat?``

¹² Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă? Iartă-mi greşelile pe cari nu le cunosc!

¹² Căci rele fără număr mă împresoară, m'au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile mele; şi nu le mai pot suferi vederea. Sînt mai multe decît perii capului meu, şi mi se moaie inima.

¹⁵ Căci aşa vorbeşte Cel Prea Înalt, a cărui locuinţă este vecinică şi al cărui Nume este sfînt.,Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sînt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite. ¹⁶ Nu vreau să cert în veci, nici să ţin o mînie necurmată, cînd înaintea Mea cad în leşin duhurile, şi sufletele pe cari le-am făcut.

²⁰ Dar, mai de grabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l -a făcut:,,Pentru ce m-ai făcut aşa?``

⁸ Dacă zicem că n'avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi.

²⁰ ori în ce ne osîndeşte inima noastră; căci Dumnezeu este mai mare decît inima noastră, şi cunoaşte toate lucrurile.