Bible verses about "loss" | Romanian

¹ Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului.

¹ ,,Mîngîiaţi, mîngîiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. ² ,Vorbiţi bine Ierusalimului, şi strigaţi -i că robia lui s'a sfîrşit, că nelegiuirea lui este ispăşită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui. ³ Un glas strigă:,,Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! ⁴ Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, şi strîmtorile în vîlcele! ⁵ Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit. ⁶ Un glas zice:,Strigă!` -Şi eu am răspuns:,Ce să strig?` -,Orice făptură este ca iarba, şi toată strălucirea ei ca floarea de pe cîmp. ⁷ Iarba se usucă, floarea cade, cînd suflă vîntul Domnului peste ea.`` -În adevăr, poporul este ca iarba: <sup>8</sup> iarba se usucă, floarea cade; dar cuvîntul Dumnezeului nostru rămîne în veac. <sup>9</sup> Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda:,Iată Dumnezeul vostru! <sup>10</sup> Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere, şi porunceşte cu braţul Lui. Iată că plata este cu El, şi răsplătirile vin înaintea Lui. <sup>11</sup> El Îşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sînul Lui, şi va călăuzi blînd oile cari alăptează.`` ¹² ,,Cine a măsurat apele cu mîna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma, şi a strîns ţărîna pămîntului într'o treime de măsură? Cine a cîntărit munţii cu cîntarul, şi dealurile cu cumpăna? ¹³ Cine a cercetat Duhul Domnului, şi cine L -a luminat cu sfaturile lui? ¹⁴ Cu cine S'a sfătuit El, ca să ia învăţătură! Cine L -a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L -a învăţat înţelepciunea, şi I -a făcut cunoscut calea priceperii! ¹⁵ Iată, neamurile sînt ca o picătură de apă din vadră, sînt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip. ¹⁶ Libanul n'ajunge pentru foc, şi dobitoacele lui n'ajung pentru arderea de tot. ¹⁷ Toate neamurile sînt ca o nimica înaintea Lui, nu sînt decît nimicnicie şi deşertăciune. ¹⁸ Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna? ¹⁹ Meşterul toarnă idolul, şi argintarul îl îmbracă cu aur, şi -i toarnă lănţişoare de argint. ²⁰ Iar cine este sărac, alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine. ²¹ ,,Nu ştiţi? N'aţi auzit? Nu vi s'a făcut cunoscut de la început? Nu v'aţi gîndit niciodată la întemeierea pămîntului?`` <sup>22</sup> El şade deasupra cercului pămîntului, şi locuitorii lui sînt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o mahramă supţire, şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el. <sup>23</sup> El preface într'o nimica pe voivozi, şi face o nimica din judecătorii pămîntului. <sup>24</sup> De abia sînt sădiţi, deabia sînt sămănaţi, de abia li s'a înrădăcinat tulpina în pămînt: şi El suflă peste ei, de se usucă, şi un vîrtej îi ia ca pe nişte paie. <sup>25</sup> ,,Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?`` zice Cel Sfînt. ²⁶ ,,Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.`` <sup>27</sup> ,,Pentruce zici tu, Iacove, pentruce zici tu, Israele:,Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu?` <sup>28</sup> Nu ştii? N'ai auzit? Dumnezeul cel vecinic, Domnul a făcut marginile pămîntului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă. <sup>29</sup> El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. <sup>30</sup> Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; <sup>31</sup> dar ceice se încred în Domnul îşi înoiesc puterea, ei sboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.``

¹⁰ ,,Eu, Domnul, cercetez inima, şi cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtare lui, după rodul faptelor lui.``

¹ Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El. ² Apoi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel: ³ Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! ⁴ Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi! ⁵ Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul! ⁶ Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi! ⁷ Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! ⁸ Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! ⁹ Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! ¹⁰ Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor! ¹¹ Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! ¹² Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.

¹ La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu. ² El era la început cu Dumnezeu. ³ Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n'a fost făcut fără El. ⁴ În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. ⁵ Lumina luminează în întunerec, şi întunerecul n'a biruit -o. ⁶ A venit un om trimes de Dumnezeu: numele lui era Ioan. ⁷ El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentruca toţi să creadă prin el. ⁸ Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină. ⁹ Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume. ¹⁰ El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L -a cunoscut. ¹¹ A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. ¹² Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celorce cred în Numele Lui, le -a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; ¹³ născuţi nu din sînge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. ¹⁴ Şi Cuvîntul S'a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. - ¹⁵ Ioan a mărturisit despre El, cînd a strigat:,,El este Acela despre care ziceam eu:,Celce vine după mine, este înaintea mea, pentrucă era înainte de mine`. - <sup>16</sup> Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har; <sup>17</sup> căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos. <sup>18</sup> Nimeni n'a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sînul Tatălui, Acela L -a făcut cunoscut.`` <sup>19</sup> Iată mărturisirea făcută de Ioan, cînd Iudeii au trimes din Ierusalim pe nişte preoţi şi Leviţi să -l întrebe:,,Tu cine eşti?`` <sup>20</sup> El a mărturisit şi n'a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul. <sup>21</sup> Şi ei l-au întrebat:,,Dar cine eşti? Eşti Ilie?`` Şi el a zis:,,Nu sînt!``,,Eşti proorocul?`` Şi el a răspuns:,,Nu!`` <sup>22</sup> Atunci i-au zis:,,Dar cine eşti? Ca să dăm un răspuns celorce ne-au trimes. Ce zici tu despre tine însuţi?`` <sup>23</sup> ,,Eu``, a zis el,,,sînt glasul celuice strigă în pustie:,Neteziţi calea Domnului`, cum a zis proorocul Isaia.`` <sup>24</sup> Trimeşii erau din partea Fariseilor. <sup>25</sup> Ei i-au mai pus următoarea întrebare:,,Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?`` ²⁶ Drept răspuns, Ioan le -a zis:,,Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru stă Unul, pe care voi nu -L cunoaşteţi. ²⁷ El este Acela care vine după mine, -şi care este înaintea mea; eu nu sînt vrednic să -I desleg cureaua încălţămintelor Lui.`` <sup>28</sup> Aceste lucruri s'au petrecut în Betabara (Sau: Betania.), dincolo de Iordan, unde boteza Ioan. <sup>29</sup> A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, şi a zis:,,Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! <sup>30</sup> El este Acela despre care ziceam:,,După mine vine un om, care este înaintea mea, căci era înainte de mine. <sup>31</sup> Eu nu -L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.`` ³² Ioan a făcut următoarea mărturisire:,,Am văzut Duhul pogorîndu-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El. ³³ Eu nu -L cunoşteam; dar Celce m'a trimes să botez cu apă, mi -a zis:,Acela peste care vei vedea Duhul pogorîndu-Se şi oprindu-Se, este Celce botează cu Duhul Sfînt.` ³⁴ Şi eu am văzut lucrul acesta, şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.`` <sup>35</sup> A doua zi, Ioan stătea iarăş cu doi din ucenicii lui. <sup>36</sup> Şi, pe cînd privea pe Isus umblînd, a zis:,,Iată Mielul lui Dumnezeu!`` ³⁷ Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe, şi au mers după Isus. ³⁸ Isus S'a întors; şi, cînd i -a văzut că merg după El, le -a zis:,,Ce căutaţi?`` Ei I-au răspuns:,,Rabi (care, tîlmăcit, însemnează:,,Învăţătorule), unde locuieşti?`` ³⁹ ,,Veniţi de vedeţi``, le -a zis El. S'au dus şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pela ceasul al zecelea. <sup>40</sup> Unul din cei doi, cari auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. <sup>41</sup> El, cel dintîi, a găsit pe fratele său Simon, şi i -a zis:,,Noi am găsit pe Mesia`` (care, tîlmăcit însemnează Hristos). ⁴² Şi l -a adus la Isus. Isus l -a privit, şi i -a zis:,,Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa``, (care, tîlmăcit, însemnează Petru). <sup>43</sup> A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galilea, şi a găsit pe Filip. Şi i -a zis:,,Vino după Mine.`` ⁴⁴ Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru. ⁴⁵ Filip a găsit pe Natanael, şi i -a zis:,,Noi am găsit pe Acela, despre care a scris Moise în lege, şi proorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif. ⁴⁶ Natanael i -a zis:,,Poate ieşi ceva bun din Nazaret?``,,Vino şi vezi!`` i -a răspuns Filip. ⁴⁷ Isus a văzut pe Natanael venind la El, şi a zis despre el:,,Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este vicleşug.`` <sup>48</sup> ,,De unde mă cunoşti?`` I -a zis Natanael. Drept răspuns Isus i -a zis:,,Te-am văzut mai înainte ca să te chieme Filip, cînd erai supt smochin.`` <sup>49</sup> Natanael I -a răspuns:,,Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!`` ⁵⁰ Drept răspuns, Isus i -a zis:,,Pentrucă ţi-am spus că te-am văzut supt smochin, crezi? Lucruri mai mari decît acestea vei vedea.`` <sup>51</sup> Apoi i -a zis:,,Adevărat, adevărat vă spun, că, deacum încolo, veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorîndu-se peste Fiul omului.``

¹⁹ Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfînt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit dela Dumnezeu? Şi că voi nu sînteţi ai voştri? ²⁰ Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu.

⁹ însemnează că Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici, şi să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii:

³ Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mîngîieri, ⁴ care ne mîngîie în toate necazurile noastre, pentruca, prin mîngîierea cu care noi înşine sîntem mîngîiaţi de Dumnezeu, să putem mîngîia pe ceice se află în vreun necaz! ⁵ Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mîngîiere.

¹⁹ Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.

⁴ Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!

⁹ Şi El mi -a zis:,,Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvîrşită.`` Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Hristos să rămînă în mine.

¹⁷ Cînd strigă cei fără prihană, Domnul aude, şi -i scapă din toate necazurile lor. ¹⁸ Domnul este aproape de cei cu inima înfrîntă, şi mîntuieşte pe cei cu duhul zdrobit. ¹⁹ De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană, dar Domnul îl scapă totdeauna din ea. ²⁰ Toate oasele i le păzeşte, ca niciunul din ele să nu i se sfărîme.