Proverbs 22:14 Cross References - Romanian

¹⁴ Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -

¹⁹ Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

²⁰ Atunci ea a zis:,,Filistenii sînt asupra ta, Samson!`` Şi el s'a trezit din somn, şi a zis:,,Voi face ca şi mai înainte, şi mă voi scutura``. Nu ştia că Domnul Se depărtase de el. ²¹ Filistenii l-au apucat, şi i-au scos ochii; l-au pogorît la Gaza, şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învîrtea la rîşniţă în temniţă.

²⁶ Oare nu în aceasta a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el, în mulţimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, şi Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuş, femeile străine l-au tîrît şi pe el în păcat.

¹² Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.

¹⁶ ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare, ¹⁷ care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei. ¹⁸ Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi: ¹⁹ niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

³ Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul; ⁴ dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri. ⁵ Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor. ⁶ Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge. ⁷ Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele: ⁸ depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei, ⁹ ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi; ¹⁰ ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia; ¹¹ ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi, ¹² şi să zici:,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? ¹³ Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau? ¹⁴ Cît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!`` ¹⁵ Bea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău. ¹⁶ Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte? ¹⁷ Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine. ¹⁸ Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale. ¹⁹ Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei! ²⁰ Şi pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute? ²¹ Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui. ²² Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui. ²³ El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.

²⁴ Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. ²⁵ N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. ²⁶ Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump. ²⁷ Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele? ²⁸ Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele? ²⁹ Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

⁵ ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare. ⁶ Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele. ⁷ Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte. ⁸ Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei. ⁹ Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă. ¹⁰ Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată. ¹¹ Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: ¹² cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă. ¹³ Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis: ¹⁴ ,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele. ¹⁵ De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit. ¹⁶ Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt; ¹⁷ mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară. ¹⁸ Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări! ¹⁹ Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă, ²⁰ a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.`` ²¹ Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare. ²² De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ²³ ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul. ²⁴ Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele. ²⁵ Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei. ²⁶ Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea. ²⁷ Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

²⁷ Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

²⁶ Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.