Job 21:7 Cross References - Romanian

⁷ Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

⁶ Jăfuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn.

¹⁰ Ei îşi închid inima, au cuvintele semeţe în gură.

³⁵ Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde.

³ Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi. ⁴ Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime. ⁵ N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni. ⁶ Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte. ⁷ Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima. ⁸ Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus, ⁹ îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul. ¹⁰ Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin, ¹¹ şi zice:,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?`` ¹² Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.

¹ ,,Tu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuş să Te întreb asupra orînduirilor Tale. Pentruce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc în pace? ² I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce -i drept, eşti aproape de gura lor, dar departe de inima lor! ³ Totuş, Tu, Doamne, mă cunoşti, mă vezi, îmi cercetezi inima şi vezi că este cu Tine. Ia -i ca pe nişte oi, cari trebuiesc tăiate, şi pregăteşte -i pentru ziua măcelului!

¹⁷ Hotărîrea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor, şi pusă la cale înaintea sfinţilor, ca să ştie cei vii că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor, că o dă cui îi place, şi înalţă pe ea pe cel mai de jos dintre oameni!``

¹³ Ochii Tăi sînt aşa de curaţi că nu pot să vadă răul, şi nu poţi să priveşti nelegiuirea! Cum ai putea privi Tu pe cei mişei, şi să taci, cînd cel rău mănîncă pe cel mai neprihănit decît el?

¹⁵ El îi scoate pe toţi cu undiţa, îi trage în mreaja sa, îi strînge în năvodul său. Deaceea se bucură şi se veseleşte. ¹⁶ De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce tămîie năvodului său; căci lor le datoreşte partea lui cea grasă şi bucatele lui gustoase!

² Fiara, pe care am văzut -o, semăna cu un leopard; avea labe ca de urs, şi gură ca o gură de leu. Balaurul i -a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpînire mare. ³ Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot pămîntul se mira după fiară. ⁴ Şi au început să se închine balaurului, pentrucă dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicînd:,,Cine se poate asemăna cu fiara, şi cine se poate lupta cu ea?`` ⁵ I s'a dat o gură, care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s'a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. ⁶ Ea şi -a deschis gura, şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să -I hulească Numele, cortul şi pe ceice locuiesc în cer. ⁷ I s'a dat să facă război cu sfinţii, şi să -i biruiască. Şi i s'a dat stăpînire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam.

² Cu ea au curvit împăraţii pămîntului; şi locuitorii pămîntului s'au îmbătat de vinul curviei ei!`` ³ Şi m'a dus, în Duhul, într'o pustie. Şi am văzut o femeie, şezînd pe o fiară de coloare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne. ⁴ Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mînă un potir de aur, plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei.